de Isac Mihai | iun. 26, 2018 | Editorial, Principal, România, Știri, UE, UE
Zice „priministru” Veorica Dăncilă: „TRICOLORUL (…) A FOST MARTOR AL FORMĂRII POPORULUI ROMÂN și al faptelor de arme ale înaintașilor noştri, iar astăzi îi însoţeşte la toate evenimentele importante pe toți cei care simt românește”.
Parcă și văd TRICOLORUL, cum stătea el așa, la o ulcică de vin (sau la un mied) și trăgea pe nas fumuri dintr-o tipsie cu jar și cu cânepă, de la un prieten kapnobatai, de la Kogaion, și se uita cum legiunile romane ocupau Tracia, Moesia, Panonia celtică și Dacia, iar geto-dacii, celții, sciții, iazigii și agatârșii începeau să adopte neologisme din latină. Și se mai luptau ei puțin și iar treceau la formarea poporului, adoptând expresii întregi din latină. Și mai veneau și roxolanii și bastarnii și marcomanii și goții, iar TRICOLORUL, tot cu ulcica de vin, tot la un „join(t)-venture”, se uita și devenea martor, din nou, la formarea poporului român. Și tot așa! Până, când, ce să vezi, l-au chemat și la DNA să fie martor. De aici, s-a cam stricat TRICOLORUL, că, fiind martor la DNA, a început să lucreze pentru „statul paralel”.
Să-l ia dracu de Tricolor al statului paralel! Că Domnu’ Dragnea a zis clar, de la început, în Programu’ de Guvernare, că noi am avut un tricolor frumos, ROȘU, cu seceră și ciocan și spice, și, ulterior, cu TREI Trandafiri (de unde și vine numele de tricolor), dar l-au stricat ăștia de la DNA, ai lu Kovesi, și cu Iohannis și cu Hellvig și cu Pahonțu și cu Băsescu și cu Ponta și cu șobolanii ăia legonari fascisto-naziști, care ies în Piața Victoriei cu sugarii lor extremiști, care merită să înfunde pușcăria, fără drept la schimb de pempărși.
Râdem, glumim, chiar și doar în incintă (vorba bancului), dar scroafa e moartă în coteț, iar „Proasta satului” e în fruntea Statului, cu ajutorul Penalului de Gratia, întâiul mustăcios de DELIORMAN. Între timp, am ajuns nu numai de râsul Occidentului, dar până și conducătorii ăia din așa-zisa Republică Nistreană Moldovenească (Transnistria) par să fie mai frecventabili, decât stolul de lăcuste care pustiește România.
Comunicatul Guvernului Dăncilă
„Sărbătorim astăzi Ziua Drapelului Național, proclamată cu două decenii în urmă, ca recunoaștere a încărcăturii emoționale pe care acest simbol al identității și unității naționale o are pentru toţi românii.
Tricolorul ne reprezintă în toate momentele importante ale istoriei și ale succeselor noastre ca națiune, a fost martor al formării poporului român și al faptelor de arme ale înaintașilor noştri, iar astăzi îi însoţeşte la toate evenimentele importante pe toți cei care simt românește. Tricolorul ne unește și este mândria noastră, alături de celelalte simboluri naționale, Stema naţională și Imnul național!
În anul celebrării Centenarului, vă îndemn, dragi români, să cinstim cum se cuvine tot ceea ce ne reprezintă ca națiune și să ne învățăm copiii să prețuiască în aceeaşi măsură valorile care au fost motorul României moderne!
La mulţi ani, românilor, României și Tricolorului!”
Viorica Dăncilă
Prim-ministru
Iohannis: Libertate, Dreptate și Frăție – sentimentul identității naționale și mândria de a aparține acestui popor
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis marți, 26 iunie un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național:
„Celebrăm, de «Ziua Drapelului Național», unul dintre cele mai puternice simboluri ale statalității, independenței, suveranității și unității naționale.
Consacrat de Revoluția de la 1848, drapelul i-a adus laolaltă pe români în toate momentele majore ale devenirii naționale. Unirea Principatelor Române din anul 1859, declararea și cucerirea independenței de stat în 1877, Primul Război Mondial, cele trei momente ale Marii Uniri de la 1918, Al Doilea Război Mondial, Revoluția din 1989, precum și aderarea țării noastre la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și la Uniunea Europeană, toate aceste etape ale evoluției României au stat sub semnul tricolorului.
Pe faldurile sale stau înscrise valorile pe care este fundamentată națiunea română – Libertate, Dreptate și Frăție – și care insuflă sentimentul identității naționale și mândria de a aparține acestui popor.
Pentru statul român modern, racordat la valorile europene și euroatlantice, tricolorul are valențe la fel de puternice și în prezent. Românii se înclină cu respect ori de câte ori drapelul este arborat la sediul instituțiilor publice, la competiții sportive sau în teatrele de operații în care participă armata noastră.
În Anul Centenarului, încărcătura spirituală profundă a tricolorului ne inspiră și ne determină să ne unim eforturile, animați de o autentică dragoste de patrie, pentru a construi o Românie puternică și democratică.
La mulți ani României și Tricolorului său!”
Cu această ocazie, Administrația Prezidențială iluminează Palatul Cotroceni în culorile Tricolorului.
Marius Alin BÂTCĂ
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Colaborarea militară dintre Ucraina și statele membre NATO primește un nou imbold legislativ în Rada de la Kiev
Rada Supremă a Ucrainei urmează să ratifice în curând acordul cu România în domeniul transporturilor militare semnat de guvernele celor două ţări la 21 aprilie 2016, relatează mass-media de la București, citând ordinea de zi postată pe site-ul Parlamentului de la Kiev, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Anunțul vine la câteva zile după ce Comisia Europeană a lansat un plan de acţiune menit să faciliteze transportul de trupe şi echipamente militare în interiorul Uniunii Europene, de exemplu prin modernizarea şoselelor şi a podurilor astfel încât acestea să suporte vehicule militare grele.
Acord strategic
Acordul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare a fost semnat la 21 aprilie 2016, de către miniştrii apărării din cele două state, în timpul vizitei la Bucureşti a preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko.
Documentul stabileşte termenii şi condiţiile, procedurile şi autorităţile responsabile pentru efectuarea transportului pe teritoriul ambelor părţi pe reţeaua rutieră, feroviară, precum şi în apele teritoriale, în sprijinul operaţiunilor de menţinere a păcii, al exerciţiilor comune, precum şi al altor activităţi de cooperare în care România şi Ucraina sunt implicate în temeiul acordurilor la care sunt parte. România a ratificat Acordul în decembrie 2017, o urmare firească a colaborării tot mai intense între forțele militare ale celor două state după invazia rusă din 2014.
UE, mai eficientă în prevenirea crizelor
Decizia Comisiei Europene nu reprezintă o surpriză pentru specialiști, în ultimii ani statele UR revizuind situaţia infrastructurii militare de pe continent, în contextul tensionării relaţiilor cu Rusia și a creșterii semnificativă a numărului de soldați ai Alianțe desfășurați în statele membre din Estul Ucrainei. Mobilitatea militară a devenit o prioritate pentru NATO şi pentru 25 de state membre ale UE care au convenit asupra unei noi forme de cooperare în domeniul apărării.
UE, mai eficientă
Prin îmbunătăţirea mobilităţii militare, UE poate fi ‘mai eficientă în prevenirea crizelor şi în desfăşurarea misiunilor noastre şi mai rapidă în a reacţiona la apariţia unor provocări’, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini.
Propunerile Comisiei Europene includ o analizare a situaţiei reţelelor rutiere şi feroviare din Europa pentru a identifica rute de transport militar adecvate şi o evaluare a actualelor controale frontaliere în vederea accelerării formalităţilor pentru personalul şi echipamentele militare, inclusiv pentru bunuri periculoase.
NATO consolidează Schengenul militar din UE
Fonduri europene pentru infrastructură
Multe dintre podurile rutiere din UE nu au fost proiectate pentru a putea suporta greutatea sau înălţimea vehiculelor militare supradimensionate, în timp ce infrastructura feroviară nu dispune de suficientă capacitate de încărcare pentru uz militar, a explicat executivul UE.
Conform propunerilor Comisiei Europene, care urmează să fie supuse aprobării Consiliului, în urma analizei în 2019 urmează să fie anunţată lista obiectivelor de infrastructură a căror modernizare este cea mai urgentă şi fondurile aferente necesare.
Axa NATO-UE
Noile propuneri ale CE au fost prezentate la aproape o lună după ce NATO a aprobat crearea unui nou centru de comandă care să sprijine mişcările rapide de trupe ale ţărilor aliate în interiorul Europei.
Ministrul german al apărării Ursula von der Leyen a descris structura NATO drept un sistem militar ‘Schengen’ pentru Europa, cu referire la spaţiul european de liberă circulaţie. „Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.
Amenințarea-rusă-obligă-statele-NATO-și-UE-să-identifice-noi-moduri-de-colaborare
Îngrijorare rusă
Noua prioritate a NATO este crearea unei „zone militare Schengen” în Europa, mutare menită să accelereze desfăşurarea trupelor în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat anterior adjunctul ministrului rus al Apărării, generalul Alexander Fomin, citat de agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Noua prioritate a conducerii militare şi politice a NATO este îmbunătăţirea infrastructurii logistice şi de transport din interiorul Europei şi crearea aşa-numitei zone militare Schengen. Obiectivul NATO este de a accelera la maximum desfăşurarea trupelor către graniţele Rusiei. A fost pusă la punct logistica necesară pentru relocarea operaţională a unor trupe suplimentare, depăşind contingentul SUA staţionat în Europa de zece ori”, a spus Fomin într-un interviu pentru publicaţia Krasnaya Zvezda, citată de mass-media internațională. Potrivit adjunctului ministrului rus al Apărării, NATO depozitează în diferite părţi ale Europei armament, muniţie şi provizii alimentare, pentru o desfăşurare rapidă a unor forţe suplimentare.
Generalul Alexander Fomin susţine că opt centre de coordonare pentru desfăşurarea contingentelor militare NATO au fost înfiinţate în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia.
Capacitate extinsă
NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.
Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak, ceea ce face crucială o mai bună colaborare pentru transportul rapid al trupelor și tehnicii între statele membre.
În ultimele luni, Alianţa Nord-Atlantică şi-a suplimentat efectivele militare în Polonia şi în ţările baltice, cu scopul declarat de a preveni un conflict. Aproximativ 4.500 de trupe NATO sunt staţionate în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova denunță periodic instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.
PESCO, susținut de majoritatea statelor NATO din Europa
În urmă cu câteva luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său, Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO, a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 7, 2018 | R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Bani europeni pentru Republica Moldova și Ucraina, prin bunăvoința București-ului
Preşedintele România Klaus Iohannis a semnat recent decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale şi a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, transmite Agerpres, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Legea prevede că autorităţile administraţiei publice locale din România pot aproba finanţarea unor proiecte propuse de către autorităţile administraţiei publice locale din Republica Moldova şi Ucraina, în baza acordurilor de înfrăţire/cooperare încheiate în condiţiile legii pentru obiectivele de investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale din Republica Moldova şi Ucraina.
„Autorităţile administraţiei publice locale din România pot încheia acorduri de înfrăţire/cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale din Republica Moldova şi Ucraina pentru realizarea şi finanţarea unor obiective de investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale din Republica Moldova şi Ucraina, programe comune culturale, sportive, de tineret şi educaţionale, stagii de pregătire profesională şi a altor acţiuni care contribuie la dezvoltarea relaţiilor de prietenie”, se mai arată în actul normativ.
În felul acesta autoritățile locale din România vor putea ajuta mult mai ușor și consistent localitățile din R. Moldova dar și pe cele locuite de români din Ucraina. Sute de localități din fostele state sovietice au încheiat astfel de acorduri cu unități administrativ-teritoriale din România. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 23, 2018 | Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE
Presedintele roman Klaus Johannis, un susținător fidel al șefei DNA, Laura Codruța Koveși
Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat imediat după ce ministrul Justiţiei a anunţat că va propune revocarea şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, relatează corespondentul KARADENIZ PRESS de la București. Administraţia Prezidenţială de la București susţine că raportul citit de Tudorel Toader este „lipsit de claritate“ şi diferă de analiza preşedintelui Iohannis. Cotroceniul susţine că şeful statului se declară în continuare mulţumit de activitatea şefei DNA.
Sprijin prezidențial total
„Din cauza lipsei de claritate în prezentarea Raportului privind activitatea managerială a DNA şi având în vedere că evaluarea activităţii DNA şi a conducerii acestei instituţii de către Preşedintele României diferă de cea a Ministrului Justiţiei, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administraţiei Prezidenţiale de către departamentele de specialitate. În repetate rânduri, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a declarat mulţumit de activitatea DNA şi a conducerii sale, punct de vedere pe care şi-l menţine în continuare. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, va uza de toate prerogativele constituţionale pentru asigurarea funcţionării unei justiţii independente şi pentru consolidarea statului de drept“, se arată într-un comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială
Decapitare politică
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat joi că declanşează procedura de revocare din funcţie a procurorului şef DNA, relatează corespndentul KARADENIZ PRESS. El a declarat, după prezentarea raportului privind activitatea managerială de la DNA, că DNA trebuie să continue să funcţioneze legal şi că instituţia nu se identifică cu cel care o conduce. Toader a precizat că raportul este elaborat pe fondul dezbaterilor care au divizat opinia publică în ultimul an. El a afirmat că a reţinut o situaţie fără precedent a raporturilor dintre autorităţile publice, fiind înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională, în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consitutional, a acuzat implicarea lui Kovesi în dosare şi stilul autoritar al acesteia.
”Pentru aceste acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept, în temeiul legii, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA”, a afirmat Toader, precizând că propunerea va fi transmisă către CSM şi către Administraţia prezidenţială.
Înainte de a face acest anunţ, ministrul Justiţiei a afirmat că atât prevenirea, cât şi combaterea corupţiei trebuie să continue, însă în conformitate cu statul de drept, unde acţiunea fiecărei autorităţi publice se supune legii. ”Nimeni nu este mai presus de lege, spune Constituţia. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să dezvoltăm ceea ce este bun, trebuie să eliminăm ce este rău”, a spus Toader.
Exerciții de imaginație
Apoi, ministrul le-a cerut jurnaliştilor prezenţi, cât şi românilor care au urmărit la tv declaraţia sa, să facă un exerciţiu şi să îşi imagineze o persoană care este închisă pe nedrept cel puţin o noapte: ”nu are cui să se plângă, vorbeşte singur, după care este achitat, ne pare rău, despăgubiri”.
”Nu doresc nimănui să fie victima unei erori judiciare. Ferească Dumnezeu!”, a adăugat Tudorel Toader. După ce a făcut anunţul, Tudorel Toader a plecat, refuzând să răspundă întrebărilor jurnaliştilor.
„Am reţinut comportamentul excesiv de autoritar. În realizarea angajamentului, am solicitat in iulie 2017 realizarea unui control la DNA de catre Inspecţia Judiciară. În cuprinsul raportului de control se consemnează .o serie de dificultăţi întâmpinate de inspectori, inclusiv abateri disciplinare pentru împiedicarea verificărilor de către procurorul şef al DNA” a mai spus Toader.
El a mai acuzat-o pe Kovesi de immplicare în anchetele altor procurori şi de comportament excesiv de autoritar. „Trecerea timpului nu a dus la o îndreptare a acestui tip de comportament, ci la o acutizare a problemei, asa cum relevă ieşirile în spaţiul public”, a consemnat ministrul. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie sa venim cu dosare importante, să ajungem la persoane de rang înalt, aceasta incercare este absolut contrară oricărui stat de drept, a mai spus ministrul.
Liviu Dragnea, liderul PSD, coordonează ofensiva anti-justiție a actualei guvernări
Pretexte multiple
Refuzul procurorului şef al DNA de a se prezenta la Comisia privind alegerile prezidenţiale din 2009, menţionat de Tudorel Toader. Curtea a statuat că prin acest refuz este încălcată autoritatea Parlamentului şi este împiedicată desfăşurarea activităţii sale, a consemnat ministrul. „Au existat trei sesizări privind conflicte juridice de natură constituţională, iar în două Curtea a constatat existenţa unei încălcări a Constituţiei de către DNA, prin conducerea acesteia”, a declarat ministrul.
„În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională, în cadrul cărora DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemată în faţa instanţei de contencions constituţional. În două dintre acestea a sancţionat comportamentul neconstituţional din partea procurorului şef al DNA. Am arătat prin raportul de analiză a activităţii procurorului şef al DNA că în sine constatarea unui singur astfel de conflict nu are aptitudinea de a revoca. Asta spuneam în martie 2017. Conduitele izolate pot fi corectate”, a adăugat Toader.
Bilanț PSD
„Ceea ce am prezentat este un bilanţ semnificativ şi dacă privim din perspectiva activităţii CCR. Dacă analizăm cea mai recentă statistică, din 31 ianuarie, care arată că numărul conflictelor de natură constituţională a fost de 13, de la funcţionarea sa. În 14 ani de când s-a introdus această competenţă a CCR au fost constatate 13 astfel de conflicte, din care două în 2017 de către DNA în raport cu Parlamentul, Guvernul”, a afirmat Toader.
„Raportul de faţă reprezintă luarea de poziţie a ministrului Justiţiei determinată de rolul său constituţional (…) Elaborarea acestui raport a fost realizată pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în spaţiul public în ultimul an de zile, care au divizat profund opinia publică, care au ridicat la cote nemaiîntâlnite în istoria recentă a România atacurile la persoană şi punerea în discuţie a unor valori fundamentale (…), atacuri care au polarizat atenţia forurilor europene şi internaţionale asupra România, au declanşat mecanisme de evaluare ce nu au mai fost niciodată faţă de România (…), punând chiar în pericol statul de drept”, a declarat Toader, care a precizat că documentul, care are 36 de pagini, are pe 20 de puncte, fiind fundamentat pe analiza actelor şi faptelor concurete, inclusiv pe declaraţii publice ale şefei DNA.
„Intru în fondul de analiză a raportului. Dacă aş sări direct la concluzii, v-aş spune că acele concluzii sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate în prezentul raport, reţinute pentru perioada feb 2017 – feb 2018”, a subliniat ministrul.
Manifestații și contramanifestații
Cu aproximativ o oră înaininte de declaraţia de presă a ministrului, în faţa sediului Minsiterul Justiţiei s-au adunat câteva zeci de persoane care scandează lozinci împotriva şefei DNA şi a preşedintelui Klaus Iohannis, au pancarte cu mesaje anti-DNA şi pancarte cu cucuvele şi care cer ca Laura Codruţa Kovesi să plece de la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acelaşi grup a protestat şi cu o zi în urmă în faţa Palatului Cotroceni. Manifestanţii au portocale, dar şi panouri cu mesaje precum „Prea multă KLEMMenţă, Prea multă TiKoveşie, Demnitate, Toadere!”.
De asemenea, în faţa Parlamentului, vizavi de minister, s-au strâns şi câţiva protestatari #rezist, care strigă „Justiţie, nu corupţie”.
DNA, susținut de procurorul genaral al României
După ce miercuri Liviu Dragnea spunea că se aşteaptă ca Tudorel Toader să nu se facă de râs, iar Niculae Bădălău şi Codrin Ştefănescu solicitau să fie luate măsuri, joi, premierul Viorica Dăncilă i-a cerut să îşi facă datoria şi să se încadreze în limitele legale, iar Călin Popescu Tăriceanu a declarat că nu vrea amestecarea politicului în Justiţie, motiv pentru care l-a lăsat pe ministrul Justiţiei să anunţe ce crede el de cuviinţă când prezintă raportul de activitate al DNA.
La rândul său, procurorul general Augustin Lazăr a afirmat că activitatea DNA este una eficientă şi că nu există niciun fel de motiv întemeiat de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, care lucrează în mod clar în cadrul legii, iar „inculpaţii cu resurse îşi încearcă ultima şansă”. (N.G.)
de Mihai Cernev | dec. 12, 2016 | Marea Neagra, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul PSD, Liviu Dragnea, câștigătorul alegerilor parlamentare
Partidul Social Democrat a obţinut 46,14% dintre voturile din ţară pentru Camera Deputaţilor, PNL 19,96%, USR 8,43%, UDMR 6,35%, ALDE 5,65%, PMP 5,06%, iar PRU 2,78%, conform datelor făcute publice de către BEC, preluate de agenția KARADENIZ PRESS. În cursa pentru Senat partidele au obținut următoarele rezultate: PSD 46,33%, PNL 20,33%, USR 8,49%, UDMR 6,36%, ALDE 6,08%, PMP 5,33%, PRU 2,94%. Rezultatele sunt valabile după centralizarea a aproximativ 6,8 milioane de voturi din cele 7.212.022 exprimate.
Liviu Dragnea, posibil premier
Fostul lider PSD, Victor Ponta, a răspuns duminică, după anunţarea exit-poll-urilor, unei întrebări privind posibilitatea ca Liviu Dragnea să fie premier, el precizând că, dacă se doreşte eficienţă şi să se facă treabă, atunci şeful PSD trebuie să fie şi premier. „Eu am spus un lucru bazat pe experienţa pe care am avut-o în cele trei guverne, într-unul dintre ele Liviu a fost alături de mine. Dacă vreţi eficienţă şi vreţi să facem treabă, cine e şeful partidului e şi şeful Guvernului. Dacă vreţi să ne certăm, ne certăm cum a fost cu Cioloş şi cu toţi ceilalţi“ a declarat Victor Ponta, citat de mass-media republicană.
În privinţa posiblităţii ca Dragnea să fie nominalizat premierul PSD s-au pronunţat, duminică, primarul Sectorului 5, Daniel Florea, precum şi vicepreşedintele PSD Ecaterina Andronescu. „Este o posibilitate care se conturează din ce în ce mai pregnant”, a declarat Florea.
„Dacă mă întrebaţi pe mine, da. Dar trebuie să-l întrebaţi şi pe dânsul”, a spus şi Ecaterina Andronescu.
Poziție PSD
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost întrebat duminică, despre posibila nominalizare a sa ca premier, în condiţiile în care Constituţia nu îi interzice acest lucru, că el nu are de gând să îşi bată joc de votul românilor şi că va respecta în primul rând acest vot, precum şi Constituţia.
Săptămâna trecută el declara că partidul nu va modifica legea care îi interzice să fie premier, argumentând că un act normativ nu se poate modifica şi publica în Monitorul Oficial în trei zile. Precizările liderului PSD vin pe fondul recentelor declarații ale președintelui român, Klaus Johannis, privind respingerea candidaturilor persoanelor cu probleme penale, considerat un avertisment împotriva posibilei nominalizării a lui Liviu Dragnea de către PSD.
‘Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare”, prevede legea 90/2001.
Alianță PSD-ALDE-UDMR
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că exclude o alianță pentru viitoarea guvernare cu PNL, USR și PMP, dar nu a mai negat o eventuală colaborare cu UDMR. „Vorbim mai întâi în partid (n.r. despre o colaborare cu UDMR), după care vorbim cu colegii de la ALDE și împreună stabilim calea de urmat. Nu avem de gând să facem alianță cu PNL, USR sau cu PMP-ul”, a declarat aseara Dragnea, la sediul PSD din Băneasa. El consideră că UDMR va intra în Parlament cu peste 6 %, pentru că „cel puțin așa sunt semnele”.
Întrebat dacă va face un protocol cu ALDE pentru nominalizarea unui singur premier, Dragnea a arătat că PSD se va ține de cuvânt. „Da, noi ne ținem de ceea ce am stabilit, cred că și ei se țin. (…) Mâine sigur mă văd cu domnul Tăriceanu”, a precizat aseară liderul PSD.
Avertisment dur
Copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat duminică seară, la închiderea scrutinului electoral, că președintele Klaus Iohannis trebuie să accepte „voința poporului așa cum s-a manifestat la urne și să nu stea în calea formării unui guvern legitim”. „Le mulțumesc tuturor românilor care au făcut posibilă această zi a schimbării. Datorită votului dumneavoastră avem șansa de a duce țara într-o direcție bună. O vom face uniți, lăsând definitiv în urma învrăjbirea pe care unii au semănat-o între noi. M-am angajat să fiu, alături de colegii mei din ALDE, busola care indică drumul cel bun, garanția că acest drum va fi urmat fără șovăială. S-a dovedit la aceste alegeri că există un singur partid liberal în România — ALDE”, a scris Tăriceanu, duminică seară, pe Facebook.
Tăriceanu a adăugat că îl „cheamă” pe președintele Klaus Iohannis să accepte „voința poporului așa cum s-a manifestat la urne”. „Chem să se alăture coaliției pentru schimbare și democrație toate partidele care împărtășesc aceleași convingeri și valori. Îi chem să vină în ALDE pe toți aleșii și membrii PNL dezamăgiți de modul în care partidul a fost condus împotriva principiilor elementare ale liberalismului. Cetățenii și-au spus cuvântul. L-au rostit limpede și răspicat. Îl chem pe președintele Iohannis să accepte fără gânduri ascunse voința poporului așa cum s-a manifestat la urne și să nu stea în calea formării unui guvern legitim, legal și democratic. România a fost redată românilor prin propria lor voință. Le mulțumesc tuturor colegilor mei pentru efortul depus și pentru implicarea în această campanie”, a susținut Tăriceanu.
Majoritate parlamentară stabilă
Vicepremierul Vasile Dîncu, membru al fostului guvern Cioloș și considerat un posibil candidat la postul de premier în noua realitate politică de la București, a declarat, pentru AGERPRES, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că viitorul guvern trebuie să aibă în spate o majoritate parlamentară puternică, să rezolve problemele stringente ale României și că, de asemenea, e nevoie ca politicienii să pună capăt războiului politic. El crede că formarea viitorului guvern va depinde de interacțiunea dintre partidul care a câștigat alegerile și președintele țării.
‘Cred că în acest moment există posibilitatea să existe un guvern stabil. Depinde ce va face PSD, depinde și de interacțiunea dintre partidul care a câștigat destul de net alegerile și președinte, cel care desemnează premierul. Cred că în acest moment, alături de PSD și ALDE se pot adăuga și alți deputați și senatori și se poate crea o guvernare stabilă, o guvernare care să poată rezolva unele dintre sarcinile cele mai importante de viitor pentru România’, a spus Vasile Dîncu.
Obiective strategice
Vicepremierul a amintit că România nu are încă o autostradă care să treacă munții, că nu s-a reușit modificarea Constituției și nici o descentralizare eficientă, care să ducă la încheierea procesului de modernizare a statului. ‘Aceste lucruri sunt urgente pentru viitor, ori pentru asta este nevoie de un guvern puternic, un guvern politic, care să aibă în spate o majoritate parlamentară puternică. Cred că nu va fi complicat de făcut un guvern și contează totuși modul în care vor interacționa factorii politici importanți, ca să spunem așa, cei care au câștigat alegerile și, evident, Președinția României. Eu unul sunt optimist. Cred că se poate construi în România o majoritate parlamentară care să rezolve cele mai importante proiecte pe care le avem în viitor. Cu siguranță — și am văzut mesajul lui Liviu Dragnea — va trebui să terminăm odată cu acest război politic absurd. Dacă vom proceda așa cum a spus, dacă va proceda Liviu Dragnea așa cum a spus, atunci cred că se poate deschide o nouă eră în dezvoltarea României și să construim o majoritate credibilă și puternică’, a afirmat Vasile Dîncu.
Lecția USL
Potrivit acestuia, a mai existat o majoritate puternică, cea a USL, dar care n-a reușit să facă lucrurile importante pentru țară. ‘Majoritatea trecută, care a fost foarte puternică, n-a reușit, când USL a avut o majoritate mult mai mare, să facă aceste lucruri. Să sperăm că din a doua încercare, României o să-i iasă asta’, a punctat vicepremierul Dîncu.
Referitor la viitorul premier, Vasile Dîncu a spus că el trebuie să fie desemnat de partidul câștigător, PSD, și să pună în aplicare programul social-democrat din campania electorală. ‘Viitorul premier va fi probabil cel pe care îl va desemna PSD. Este dreptul câștigătorului, este constituțional să fie așa. Vom vedea care va fi acesta, dar este dreptul învingătorului să stabilească asta. Probabil că va fi un prim-ministru care va pune în practică programul PSD, programul din această campanie electorală’, a spus Vasile Dîncu.
Victorie incredibilă
Președintele USR, Nicușor Dan, afirmă că formațiunea pe care o reprezintă a înregistrat „o victorie incredibilă” la alegerile parlamentare, având în vedere că este un partid înființat în urmă cu 6 luni. „Ziua alegerilor s-a încheiat. Este o victorie incredibilă pentru un partid care a luat naștere în urmă cu doar 6 luni. Le mulțumesc tuturor celor care ne-au votat, celor care au strâns semnături, au donat pentru noi sau care au ieșit în stradă pentru USR. Tot ce ați făcut pentru noi cu atât entuziasm și cu atâta bună credință ne obligă. Reprezentanții noștri în Parlament au datoria să își țină promisiunile din campanie, iar noi, ca partid, să continuăm să creștem pe aceleași coordonate: integritate și competență. Mulțumesc!”, a scris Nicușor Dan, duminică seară, pe o rețea de socializare.
Insulă de stabilitate
Președintele social-democraților i-a asigurat pe partenerii externi că România își va respecta toate angajamentele internaționale, strategice și economice și toate parteneriatele. Dragnea a adăugat aici o precizare făcută și în perioada campaniei electorale: „Vrem cu tărie să adăugăm o componentă economică importantă la aceste parteneriate”.
El a avut un mesaj și pentru factorii politici interni: „România este o insulă de stabilitate în regiune. Eu vreau ca în România să se mențină această democrație stabilă, fără conflicte inutile, iar asta înseamnă că toți oamenii politici, toți factorii politici, toate instituțiile fundamentale ale statului trebuie să înțeleagă și să respecte votul de astăzi al românilor. Trebuie să înțelegem toți, indiferent ce părere avem unul despre altul, că România are nevoie de o guvernare stabilă, competentă și responsabilă. Le cer tuturor să se pună astăzi capăt dezbinării, pentru că românii au votat astăzi împotriva instigării la ură, împotriva instigării la dezbinare, au votat pentru ca toți să ne unim, pentru ca într-adevăr România să fie o țară puternică și respectată”, a subliniat Dragnea.
PNL, lovit de criză
Surse din PNL au declarat luni pentru MEDIAFAX, citat de agenția KARADENIZ PRESS, că în cursul după-amiezii liderii din teritoriu şi de la nivel central se vor reuni în şedinţă la sediul PNL pentru a discuta care sunt paşii pe care partidul îi va face, conducerea formaţiunii urmând să rămână în funcţie până la congres. Sursele citate au mai declarat că este posibil ca Alina Gorghiu să nu îşi dea demisia aşa cum a susţinut că va face dacă PNL nu va intra la guvernare.
În partid sunt nemulţumiri legate de primarii care nu s-au mobilizat pentru a-i susţine pe noii candidaţi, putând fi identificate mai multe voci care spun fie că ar trebui să aibă loc o reorganizare a partidului, fie că Alina Gorghiu ar trebui să îşi asume eşecul alegerilor parlamentare şi să demisioneze, mai spun sursele citate.
De asemenea, liderii din teritoriu ar fi respins şi demisia secretarului general al PNL, Ilie Bolojan, şi le-ar fi cerut celor doi să rămână în funcţii până la conresul care va avea loc anul viitor.
Răspundere colectivă
Alina Gorghiu a declarat lunea trecută la Timişoara că în cazul în care nu se va realiza majoritatea parlamentară care să dea viitorul premier, anume Dacian Cioloş, răspunderea nu va fi doar a sa, ci şi a celor din Biroul Politic Naţional şi a şefilor de filiale. Ea a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă de la sediul PNL Timiş, că nimeni din partidul pe care-l conduce “nu fuge de demisie”, în cazul în care rezultatul după alegerile parlamentare nu este cel propus.
“Nimeni din PNL nu fuge de demisie şi nu-şi pune problema să nu-şi asume răspunderea. Suntem într-un moment în care, însă, trebuie să discutăm de rezultate. Performanţa în politică se măsoară în voturi şi în procente, nu se măsoară altfel, oricât ne-am dori. În PNL, conducerea fixează target pe fiecare judeţ. Evident că există un target şi pe Timiş şi evident că nu-l voi face public, e o strategie internă a partidului. Dacă majoritatea parlamentară care să dea premier în persoana lui Dacian Cioloş nu se face, răspunderea nu este doar a Alinei Gorghiu, ci va fi a tuturor din Biroul Politic Naţional şi a tuturor şefilor de filială care nu produc rezultatul la care s-au angajat”, a declarat Alina Gorghiu.