de Anatol Terzi | feb. 8, 2012 | Balcani, Intelligence, România, Știri, Uncategorized @ro
Diplomatul american Marie Yovanovitch, acuzata de apartenenta la CIA, in vizita la Bucuresti
Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu se întâlneşte miercuri cu James J. Townsend, adjunctul asistentului secretarului apărării al SUA pentru politica europeană şi a NATO şi cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, relateaza agentiile de presa de la Bucuresti. Bogdan Aurescu s-a întâlnit şi în vara anului trecut, la Washington, cu adjunctul asistentului secretarului apărării, James Townsend, discuţiile concentrându-se asupra stadiului în care se află proiectul de participare a României la sistemul de apărare antirachetă al SUA.
James Townsend a mulţumit atunci pentru modul în care s-a desfăşurat procesul de negocieri privind Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România. Cei doi intelocutori au abordat şi evoluţiile privind crearea sistemului NATO antirachetă, iar întâlnirea de miercuri, de la Bucureşti, va aborda, fără îndoială, problemele şi din perspectiva summitului NATO de la Chicago.
Relatii vechi
Tot miercuri, Bogdan Aurescu se va întâlni cu una dintre adjunctele lui Hillary Clinton, şefa diplomaţiei americane. Este vorba despre Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, care se va afla în România. Marie Yovanovitch a coordonat echipa americană de negociatori pentru Declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea între România şi SUA, adoptată la 13 septembrie 2011.
Reamintim ca in noiembrie 2011, secretarul de stat pentru afaceri globale, Doru Costea, s-a întâlnit cu Marie Yovanovitch, cei doi oficiali discutând despre eforturile comune care trebuie întreprinse pentru punerea în aplicare a prevederilor Declaraţiei comune privind Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA. În cadrul întrevederii a fost discutat, de asemenea, rolul României în sprijinirea proceselor de construcţie democratică în statele din Balcani, Caucaz şi Asia Centrală, precum şi din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, Marie Yovanovitch arătând că eforturile de până în prezent ale României s-au bucurat de o apreciere deosebită din partea Administraţiei de la Washington.
CIA vs. FSB
Marie Yovanovitch ocupă funcţia de adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi euroasiatice din cadrul Departamentului de Stat din iunie 2011, capacitate în care gestionează relaţiile Statelor Unite cu ţările nordice, baltice şi central-europene. Anterior aceasta a ocupat functia de ambasador al SUA in Armenia (2008-2011) si Kîrgîzstan (2005-2008), foste state sovietice unde a fost frecvent tinta unor acuzatii privind implicarea sa in finantarea si organizarea opozitiei politice, prin prisma presupusei sale apartenente la Agentia Centrala de Informatii (CIA) a SUA.
Totodata, in septembrie 2011, când a fost în vizită oficială în SUA, şi actualul şef al diplomaţiei, Cristian Diaconescu, pe atunci vicepreşedinte al Senatului roman, a avut programate întâlniri cu adjunctul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, Marie Yovanovitch, şi cu adjunctul subsecretarului apărării pentru politici europene şi NATO, James Townsend.
de Razvan Iorga | dec. 29, 2011 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
In ciuda faptului ca Rusia a incercat constant sa blocheze prezenta militara americana in Kirghizstan, Moscova nu si-a platit de ani buni restantele pentru folosirea facilitatilor militare din aceasta tara. Presedintele kirghiz Almazbek Atambaiev a descris joi Rusia ca un partener strategic important, dar a acuzat Moscova ca nu a platit chiria pentru infrastructura militara de pe teritoriul tarii in ultimii patru ani. Principalul partener strategic al Kirgizstanului este Rusia, dat fosta conducere „nu a lasat o mostenire buna in relatiile cu Rusia”, a spus Atambaiev. „In ultimul an si jumatate am reusit sa stabilim relatiile cu Rusia care au fost distruse de fostul guvern”, a afirmat el, notand ca premierul rus Vladimir Putin a acordat o mare sustinere republicii. Atambaiev a spus ca a reusit sa ajunga la un acord si cu presedintele rus Dmitri Medvedev, in special in ceea ce priveste plata datoriilor ruse acumulate in ultimii patru ani, reprezentand chiria pentru infrastructura militara a Moscovei din Kirgizstan. Patru infrastructuri militare ruse se afla pe teritoriul fostei republici sovietice, precum si o baza aeriana la Kant. Atambaiev, in varsta de 55 de ani, care a servit ca premier al tarii, a castigat alegerile prezidentiale din 30 octombrie cu 62% din voturi.
SUA, pe punctul de a parasi Biskekul
In toamna acestui an, autotoritatile centrale kirghize anuntau ca vor inceta colaborarea cu SUA pentru pentru baza militara Manas, intelegere care expira in 2013. Totodata, Biskekul nu va reinnoi aceasta intelegere anuntau surse oficiale locale. “Va fi un nucleu de transport civil”, a spus premierul Almazbek Atambaev. “Nu ar trebui sa mai fie acolo o baza militara”, a subliniat el. Guvernul kirghiz a comunicat deja Washingtonului intentia de a nu reinnoi contractul de inchiriere a bazei aeriene, a precizat premierul. Secretarul de stat Hillary Clinton a spus la Biskek, in decembrie 2010, ca SUA spera sa continue operatiunile de la baza kirghiza in lupta impotriva terorismului. Manas a inceput sa fie folosita in 2001 ca parte a eforturilor de logistica pentru fortele americane din Afganistan. Kirgizstanul primeste 150 de milioane de dolari de la SUA anual, ca asistenta, dintre care jumatate se duc catre operatiunile de la aeroportul Manas. Rusia si China au presat Biskek sa inchida baza Manas pentru SUA si i-au promis miliarde de dolari asistenta, daca SUA parasesc regiunea. In eventualitatea in care acesta lucru se va intampla, SUA iau serios in calcul folosirea bazei romanesti de la Kogalniceanu pentru aprovizionarea trupelor coalitiei din Afganistan.
de Razvan Iorga | nov. 1, 2011 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Baza aeriana de la Manas este tranzitata lunar de mii de soldati ai SUA
Noul sef de stat din Karghizstan si-a exprimat, imediat dupa alegerile de duminica, dorinta ca baza aeriana de la Manas, data cu chirie SUA pentru sustinerea operatiunilor din Afganistan, sa fie inchisa. Almazbek Atambaiev, a cerut astfel inchiderea bazei aeriene Manas, din apropiere de Biskek. „Nu cred ca baza Manas garanteaza securitatea tarii noastre. Nu as vrea sa vad o alta tara lansand un atac de retaliere asupra bazei. Un aeroport civil este un obiectiv civil si ar trebui sa ramana astfel”, a subliniat Atambaiev. Karghizstanul „va respecta toate acordurile internationale”, dar cand contractul in vigoare pe Manas va expira, in 2014, americanii ar trebui sa se retraga, a precizat el. Biskekul ar putea infiinta un centru de transport pentru Afganistan, „pentru traficul civil, poate impreuna cu Rusia”, a afirmat viitorul presedinte kirghiz. „Nu este niciun joc politic aici. Nu este foarte bine sa ajungi la principalul aeroport din tara si sa vezi echipment militar acolo”, a explicat Atambaiev in prima sa conferinta de presa dupa anuntarea rezultatelor preliminare ale alegerilor prezidentiale din tara. Baza Manas, inchiriata de Statele Unite dupa atentatele din 11 septembrie, este cruciala pentru operatiunile din Afganistan si pentru retragerea trupelor planificata de presedintele Barack Obama. Pe de alta parte, Rusia considera in continuare fosta republica sovietica in sfera sa de influenta si a incercat sa convinga autoritatile de la Biskek sa inchida baza in schimbul unui imprumut. De asemenea, Rusia are o baza militara in apropiere de Biskek, mostenire din perioada sovietica. Luna aceasta, Atambaiev a mers la Moscova, unde s-a intalnit cu premierul rus Vladimir Putin. Aprobarea Kremlinului este extrem de importanta in Kirgizstan, in conditiile in care un sfert dintre barbatii din aceasta tara lucreaza in Rusia. in paralel, o sursa din guvernul rus a declarat ca Moscova ar putea aproba acordarea unui credit in valoare de 106,7 milioane de dolari Kirgizstanului, dupa victoria lui Atambaiev la prezidentiale. Oficialul a precizat ca acest credit este asteptat pana la sfarsitul anului. Baza de la Manas a inceput sa fie folosita in 2001 ca parte a eforturilor de logistica pentru fortele americane din Afganistan. Kirgizstanul primeste 150 de milioane de dolari de la SUA anual, ca asistenta, dintre care jumatate se duc catre operatiunile de la aeroportul Manas. Rusia si China au presat Biskek sa inchida baza Manas pentru SUA si i-au promis miliarde de dolari asistenta, daca SUA parasesc regiunea.
Romania, alternativa viabila
Acest lucru ar putea determina SUA sa isi puna in aplicare intentiile mai vechi de a transfera logistica de la Manas catre baza militara din Romania, de la Kogalniceanu Revista militara americana „Stars and Stripes” scria in urma cu doar cateva luni ca armata americana se bazeaza din ce in ce mai mult pentru aprovizionarea din Afganistan pe baza de la Kogalniceanu. „Zona generala din Romania are capacitate rutiera, aeriana si maritima, astfel ca este foarte favorabila”, declara locotenent-colonelul Greg Derner, ofiter de logistica la sediul Comandamentului European american din Stuttgart, citat de revista americana. „Star and Stripes”. Publicatia mentioneaza ca baza Kogalniceanu este atractiva partial datorita apropierii sale de portul Constanta de la Marea Neagra, care ofera acces la alte rute de tranzit. „Un alt avantaj este ca Romania, stat membru NATO, va permite transportul echipamentelor atat catre cat si dinspre Afganistan, a precizat Derner. Nu toate tarile permit traficul in ambele sensuri”, a adaugat responsabilutul militar american. Cu toate acestea, baza romaneasca nu va elimina toate problemele logistice pentru aprovizionarea in Afganistan, dar cu siguranta va scadea presiunea pe misiunile deja existente. Dar daca SUA isi vor intensifica operatiunile din Romania, nu inseamna ca vor trimite mai multi militari americani pentru a executa misiunea, ci mai degraba U.S. TRANSCOM va contracta localnici. Acest lucru va elibera personalul si capacitatile militare americane si va consolida economia locala”, aprecia Derner. In prezent, circa 70 de membri ai Fortelor aeriene se pregatesc sa incheie faza finala a operatiunii, livrarea a 1.000 de tone de echipament catre Brigada 172 de Infanterie din Grafenwöhr.
Batalie pierduta in Tadjikistan
In urma cu circa doua luni de zile, Rusia a obtinut un avantaj similar in Tadjikistan, tara care a decis ca acordul privind amplasarea bazei militare ruse din Tadjikistan sa fie prelungit pentru inca 49 de ani. „Am stabilit ca vom da directive autoritatilor noastre sa pregateasca si sa semneze in primul trimistru al anului viitor un nou acord cu privire la dislocarea bazei militare ruse pe teritoriul tadjik te un termen de 49 de ani”, a declarat presedintele rus Dmitrii Medvedev, la finele negocierilor ruso-tadjice din Dushambe, la care au luat parte liderul de la Kremlin si omologul sau tadjic Emomalii Rahmon. „Acest acord trebuie sa fie bine conturat si sa reflecte un echilibru al intereselor celor doua tari”, a mai subliniat presedintele rus, citat de mass-media de la Moscova. Decizia vine la scurt timp dupa ce autotoritatile kirghize au anuntat oficial vor inceta colaborarea cu SUA pentru pentru baza militara Manas, intelegere care expira in 2013.
de Razvan Iorga | aug. 30, 2011 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autotoritatile centrale kirghize vor inceta colaborarea cu SUA pentru pentru baza militara Manas, intelegere care expira in 2013. Totodata, Biskekul nu va reinnoi aceasta intelegere, a anuntat un oficial marti. „Va fi un nucleu de transport civil”, a spus premierul Almazbek Atambaev. „Nu ar trebui sa mai fie acolo o baza militara”, a subliniat el. Guvernul kirghiz a comunicat deja Washingtonului intentia de a nu reinnoi contractul de inchiriere a bazei aeriene, a precizat premierul. Secretarul de stat Hillary Clinton a spus la Biskek, in decembrie, ca SUA spera sa continue operatiunile de la baza kirghiza in lupta impotriva terorismului. Manas a inceput sa fie folosita in 2001 ca parte a eforturilor de logistica pentru fortele americane din Afganistan. Kirgizstanul primeste 150 de milioane de dolari de la SUA anual, ca asistenta, dintre care jumatate se duc catre operatiunile de la aeroportul Manas. Rusia si China au presat Biskek sa inchida baza Manas pentru SUA si i-au promis miliarde de dolari asistenta, daca SUA parasesc regiunea. In eventualitatea in care acesta lucru se va intampla, SUA iau serios in calcul folosirea bazei romanesti de la Kogalniceanu pentru aprovizionarea trupelor coalitiei din Afganistan.
de Razvan Iorga | apr. 16, 2010 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Liderul Kargazstanului, Kurmanbek Bakiev, care a fost inlaturat in urma revoltei populare din 6-8 aprilie a demisionat, vineri, prin intermediului unui fax, ca urmare a unei discutii avute cu premierul rus Vladimir Putin, informeaza Ria Novosti, care citeaza un reprezentat al noii puteri de la Biskek. Demisia reprezinta doua foi de tip A4 pe care se poate citi un scris dezordonat, document parvenit noului guvern in noaptea de joi spre vineri. “Fiind constient de intreaga mea responsabilitate fata de poporul din Kargazstan si integritatea tarii, in conformitate cu Legea Fundamentala a tarii, imi dau demisia” – scrie Bakiev, in declaratia sa. Pe partea de sus a faxului figureaza codul telefonic al Kazahstanului. Dupa cum a declarat in ajun Edil Baisalov, purtatorul de cuvant al sefei guvernului interimar din Kargazstan, Roza Otunbaeva, Bakiev a transmis cererea de demisie reprezentantilor Ministerului de Externe al Kazahstanului, fosta republica sovietica din Asia Centrala, care asigura in prezent presedintia anuala a OSCE.
Confirmare OSCE
OSCE a comunicat ca guvernul interimar din Kargazstan si Bakiev au ajuns la un acord ca presedintele inlaturat de la putere sa paraseasca tara. In declaratia OSCE difuzata joi seara se mentioneaza ca aceste negocieri intre noua si vechea putere din Kargazstan au rezultat in urma eforturilor comune ale Kazahstanului, Rusiei si SUA, cu medierea OSCE, ONU si UE. In declaratia sa, OSCE il numeste inca pe Bakiev presedinte, remarca RIA Novosti. Potrivit OSCE, Bakiev si-a semnat demisia inainte de plecarea sa in Kazahstan.
Putin, ca sfatuitor
Aparent, rolul decisiv in acest deznodamant al evenimentelor din Kargazstan l-a jucat premierul rus Vladimir Putin, comenteaza vineri ziarul Kommersant. Se cunoaste ca Putin a avut joi dupa-amiaza o discutie telefonica mai intai cu presedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, si apoi cu Bakiev. La putin timp dupa aceasta discutie telefonica, Bakiev a plecat in Kazahstan, la bordul unui avion militar. Aparatul a decolat la ora locala 19:20 de pe aeroportul din Djalal-Abad, oras din sudul Kargazstanului, si a aterizat putin mai tarziu pe aeroportul din orasul Taraz, din sudul Kazahstanului. Dupa cum a anuntat joi seara serviciul de presa al Kremlinului, presedintele Dmitri Medvedev a insarcinat Ministerul rus al Apararii sa asigure zborul fara probleme al lui Bakiev si al familiei sale in Kazahstan. Potrivit unor experti citati de Kommersant, guvernul provizoriu al Kargazstanului poate acum sa recompenseze cu generozitate Rusia pentru aceasta mediere. Noile autoritati kargaze considera ca Bakiev nu poate reveni in Kargazstan. Emil Kaptagaev, reprezentantul noului guvern interimar, sustine ca, in caz contrar, acesta risca detentia si un proces pentru uciderea celor 84 de civili in confruntarile cu scutierii din timpul actiunilor de protest din 7 aprilie. De altfel, agentia rusa de presa Interfax transmite ca Bakiev ar putea parasi vineri dupa-amiaza Kazahstanul, cu o destinatie necunoscuta. In acelasi timp, agentia de presa letona LETA anunta ca Maksim Bakiev, fiul fostului presedinte kargaz, care se refugiase in Letonia, a parasit deja aceasta tara. Procuratura generala din Kargzastan a declansat vineri urmarirea penala impotriva lui Bakiev jr. pentru deturnarea unui credit rusesc in valoare de 300 milioane de dolari si “depasirea prerogativelor oficiale”.
Fratele lui Bakiev dezminte
Fratele lui Kurmanbek Bakiev afirma insa ca acesta nu a demisionat si ca respectiva cerere de demisie transmisa pe fax este un fals. “Este un fax falsificat. In prezent au loc negocieri cu presedintele Kurmanbek Bakiev in strainatate. Nu s-a pus pana acum problema demisiei. Este un fax falsificat”, a declarat Ahmed Bakiev, aflat in localitata natala Teiit din sudul tarii.
