de Anatol Terzi | iul. 18, 2011 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Lituania a decis rechemarea „pentru consultări” a ambasadorului său la Viena, după ce autorităţile austriece au eliberat un fost ofiţer KGB dat în urmărire de Vilnius pentru implicarea într-un masacru comis de trupe sovietice în 1991 în capitala lituaniană. „Ambasadorul va fi rechemat pentru consultări”, a declarat luni presei ministrul adjunct de externe Asta Skaisgiryte, după o discuţie cu preşedintele Dalia Grybauskaite, scrie Moldpres, citând agenţiile de presă internaţionale. Lituania a acuzat sîmbătă Austria că a „ignorat solidaritatea europeană” atunci cînd l-a pus în libertate pe Mihail Golovatov, reţinut cu 24 de ore mai devreme în baza unui mandat de arestare european emis de Vilnius, pentru „crime împotriva umanităţii şi crime de război”. Conform autorităţilor austriece, acest mandat era prea vag. Golovatov, în vârstă de 62 de ani, este căutat pentru rolul avut în atacul asupra turnului televiziunii din Vilnius, la 13 ianuarie 1991, în timpul unei tentative sovietice de a pune capăt mersului Lituaniei spre independenţă. Atacul, purtat de unitatea specială Alpha condusă de Golovatov, s-a soldat cu cel puţin 14 morţi şi 700 de răniţi.
de Razvan Iorga | mai 23, 2011 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri, UE, Uncategorized @ro
Imediat dupa ce a anuntat ca vrea sa candideze din nou la un nou mandat prezidential, Vladimir Putin a primit spirijin din partea oligarhilor rusi care controleaza ziare importante din presa occidentala. Miliardarul rus Aleksandr Lebedev, cunoscut pentru sustinerea acordata presei din opozitie, a anuntat ca va sprijini Frontul Popular rus, condus de premierul Vladimir Putin, informeaza Wall Street Journal in editia electronica. Desi Aleksandr Lebedev nu l-a criticat niciodata deschis pe Putin, sustinerea deschisa pe care i-o ofera acestuia pare sa indice o schimbare fundamentala de pozitie. In urma cu cateva zile, Lebedev postase pe blogul sau o inregistrare in care denunta coruptia din cadrul Bancii centrale si a Serviciului Federal de Securitate (FSB). La o doar o zi dupa difuzarea inregistrarii, Lebedev a retras videoclipul, explicand ca fusese postat „din greseala”. In afara de ziarul Novaia Gazeta, cunoscut pentru criticile la adresa Kremlinului, Lebedev detine si publicatiile britanice Independent si Evening Standard. Intr-un interviu telefonic acordat vineri, Lebedev a negat ca sustinerea oferita lui Putin reprezinta o schimbare de pozitie: „Vreau sa renunt la afaceri o perioada. Si da, sunt naiv, cred ca Frontul Popular va combate coruptia. „Vladimir Putin le spunea continuu oligarhilor sa investeasca in Occident”, cita ziarul The Guardian o persoana din anturajul lui Lebedev. Publicatia britanica voia atragea in 2010 atentia ca oligarhul vrea sa-i arate lui Putin ca poate aduce sub controlul sau parti din mass-media occidentale, inclusiv in ce priveste imaginea Rusiei in Vest. Prima sa firma la Londra a fost inregistrata pe cand era inca diplomat rus in slujba KGB. La nici trei sferturi de an mai tarziu, la sfarsitul lui 1992, munca sa la KGB s-a incheiat, cel putin oficial. Lebedev studiase economie financiara inca de cand era in slujba KGB, facand rost, cu ajutorul unor speculatii cu obligatiuni extrem de riscante, de jumatate de miliard de dolari. impreuna cu fosti colegi de la KGB, el a cumparat mica banca ruseasca National Reserve Bank (NRB), pe care a transformat-o doar intr-un singur an intr-una din cele mai puternice banci ale Rusiei. De alti oligarhi Lebedev se deosebeste prin angajamentul sau social, evenimentele sale de caritate aducand laolalta personalitati culturale.
Pionul otravit
In urma cu circa trei ani de zile, Lebedev dorea sa-l sprijine pe Gorbaciov sa faca un nou partid politic. Acesta ar fi urmat sa se numeasca Partidul Democrat Independent al Rusiei. Mihail Kuznetov, vicepresedintele Uniunii Social-democratilor, condusa de Gorbaciov, confirma atunci ca acest plan este in desfasurare si a declarat ca noul partid ar putea chiar avea candidati la urmatoarele alegeri legislative din 2011, potrivit The New York Times. Potrivit sociologului Olga V. Kristanovskaia, care studiaza elita rusa, oligarhii inteleg ca orice actiune de importanta trebuie facuta cu aprobarea Kremlinului. „Daca lucrezi la propria-ti imagine, inseamna ca te pregatesti sa te lansezi intr-o cariera politica. Ceea ce inseamna ca esti un concurent”, a mai spus ea. „Oligarhii sunt fundamental legati de Kremlin”, a conchis Kristanovskaia. Aparent, Lebedev nu face parte din acest club. intrebat daca este periculos sa il critice pe Putin, el a raspuns: „Pot spune ceea ce vreau, pot calatori liber”, a spus el. Lebedev, in varsta de 48 de ani, a fost agent KGB si a fost trimis in Marea Britanie atunci cand Uniunea Sovietica s-a destramat, insa a revenit in Rusia in calitate de expert financiar iar apoi a devenit presedintele Rezervei Nationale. Vorbeste fluent limba engleza, cu accent londonez, potrivit New York Times, si poarta pantaloni-burlan, jachete de piele si ochelari de soare, uneori si cand se afla intr-o incapere.
Putin, se vrea din nou tar
Premierul Rusiei, Vladimir Putin, a decis sa candideze la presedintie, anul viitor, ceea ce inseamna ca va porni o lupta pe viata si pe moarte cu protejatul sau, Dmitri Medvedev, actualul presedinte. Surse apropiate Kremlinului, citate de The Australian, sustin ca relatiile dintre cei doi, odinioara foarte cordiale, au degenerat, dupa ce Medvedev a lasat sa se inteleaga ca isi mai doreste un mandat in fruntea Rusiei. Mai nou, Putin, care a fost presedinte al Rusiei timp de opt ani, inainte de a deveni premier, a inceput sa-si piarda increderea in loialitatea lui Medvedev. „Putin va candida la prezidentiale. S-a decis. Zvonurile care spun ca se mai gandeste sunt false”, a spus sursa citata de presa. Putin a renuntat la presedintie in 2008, dupa doua mandate, atunci cand l-a sustinut pe Medvedev, in urma unei intelegeri tacite care l-ar fi adus inapoi la Kremlin, daca ar fi dorit acest lucru. Initial, Dmitri Medvedev a fost privit ca o „marioneta” a fostului presedinte.
de Marius-Alin Batca | mai 17, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Sprijiniti de Moscova, comunistii au aratat ca sunt capabili sa scoata in strada zeci de mii de oameni, pe 9 mai. Despre sprijinul financiar primit de candidatul comunist Igor Dodon din Rusia s-a scris pe larg in presa din Basarabia. Moscova a pornit o campanie mediatica fara precedent. Iar, in ajutorul acesteia, se pare ca a venit si Kievul, care are, de asemenea, interese economice si geo-politice in pastrarea Chisinaului in sfera de influenta rasariteana. Bineinteles, mijloacele KGB-iste au fost folosite din plin. Un exemplu concludent este acela ca, incepand cu 22 aprilie 2011, au fost editate si raspandite in Chisinau aproximativ 50.000 de exemplare ale pretinsei publicatii periodice „Ziarul de Chisinau”, folosindu-se machetele, rubricile si sloganul saptamanalului “Ziarul de Garda”. Victima a unei metode similare a fost si consacratul cotidian TIMPUL. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, redactia Ziarului de Garda (ZdG) a sesizat organul de urmarire penala al MAI ca ziarele distribuite ilegal contin logoul, corpul de litera, numele de rubrici ale redactiei ZdG. Totodata, redactia a considerat ca prin publicatiile ilegale i-a fost cauzat un prejudiciu moral, estimat la circa 500.000 lei. “Urmare actiunilor investigativ-operative, Serviciile specializate ale MAI au retinut noaptea trecuta doua persoane, suspectate de editarea editiilor false ale ziarelor ‘Timpul de Chisinau’ si ‘Ziarul de Chisinau’”. Luni, in cadrul unei conferinte de presa, MAI de la Chisinau a anuntat ca a descoperit autorii falselor tiparituri. Este vorba despre doi cetateni ucraineni. “Urmare actiunilor investigativ-operative intreprinse, au fost retinute doua persoane suspectate de editarea publicatiilor false. In urma perchezitiilor intr-un apartament inchiriat de cei doi, au fost depistate mai multe numere a ziarelor falsificate, tehnica de calcul, precum si mostre ale unor ziare falsificate in limba ucraineana. Datorita interventiei operative a politiei a fost prevenita aparitia unei noi publicatii false, copie a unui ziar popular din Moldova, in care urmau sa fie amplasate materiale denigratoare la adresa unui concurent electoral (n.red. – Dorin Chirtoaca, candidatul PL, ulterior PL+PLDM). Prin actiunile angajatilor MAI a fost prevenita posibilitatea raspandirii largi, la 9 mai, a clonei ziarului Timpul. Conform probelor administrate se preconiza sa fie realizate editii speciale a mai multor ziare, inclusiv in limba rusa, sub semnatura unor candidati electorali de etnie rusa”, precizeaza MAI.
Interesele Ucrainei
Presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, a avut luni o intrevedere bilaterala cu Presedintele Radei Supreme a Ucrainei, Vladimir Litvin. “In cadrul participarii la cea de-a 36-a sedinta plenara a Adunarii Interparlamentare a statelor membre CSI, Presedintele Marian Lupu a discutat cu Presedintele Radei, Vladimir Litvin subiecte vizand aprofundarea si extinderea colaborarii dintre legislativele Republicii Moldova si cel al Ucrainei In acest context, Presedintele Marian Lupu a exprimat omologului sau ucrainean sustinerea deplina privind aprofundarea dialogului interparlamentar, pentru binele mutual al ambelor tari” – doar cuvinte seci dintr-un comunicat oficial. “Binele mutual” este insa unilateral. Recent, Ucraina s-a adresat Secretariatului Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) cerand crearea comisiei de experti care va avea drept scop rezolvarea disputei comerciale cu Republica Moldova. Scrisoarea a fost trimisa la OMC pe 12 mai, iar motivul il constituierefuzul Republicii Moldova de a participa la sedinte. Dupa primele consultari din 17 martie de la Geneva, data urmatoarelor intruniri nu a fost stabilita. In luna februarie, Ucraina s-a adresat OMC acuzand Republica Moldova de incalcarea normelor de comert liber, disputa constand in colectarea de catre Moldova a taxelor de mediu asupra importului produselor in recipiente de plastic si ambalaje tetra-pack, care insa nu sunt platite de producatorii moldoveni. Aceasta este insa doar o pojghita a intereselor ucrainene. Merita mentionat ce scria in urma cu putina vreme presedintele Centrului de Studii militare si politice din Ucraina, Dmitri Timciuk: “Decizia de a transfera Republicii Moldova un segment al malului Dunarii este unul dintre cele mai neintelepte pasuri in politica externa a Ucrainei de la declararea independentei. Deoarece facand din Moldova o putere maritima, Ucraina si-a creat un concurent serios in domeniul transportului maritim in regiunea Marii Negre, suportand in prezent pierderi uriase”. Potrivit presei ucrainene, preluata Unimedia, autorul a ramas stupefiat de faptul ca in unele mass-media din Republica Moldova a aparut informatia potrivit careia Republica Moldova trebuie sa cedeze teritoriul de la Palanca pana la 5 iunie. In declaratia Ministrului de Externe ucrainean, Konstantin Griscenko, acesta a insistat pe teritoriul de la Palanca dupa alegerile locale, fiind constient de faptul ca pana la alegerile locale aceasta problema nu va evolua. Presedintele Centrului de Studii militare si politice considera ca, in prezent, Ministerul ucrainean de Externe pierde razboiul informational in favoarea mass-media moldovenesti. „Acest schimb teritorial este un cadou regal oferit Chisinaului, care pe langa faptul ca nu doreste sa indeplineasca partea sa de prevederi stipulate in acord, dar si prin crearea unei rezonante nesanatoase in societatea moldoveneasca prezinta Kievul in calitate de agresor care incearca sa captureze o bucata din teritoriul statului vecin”, mai scrie analistul ucrainean.
de Razvan Iorga | apr. 6, 2011 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Scandalul fostilor agenti ai Securitatii bulgare, inca prezenti printre diplomatii acestei tari, face din nou valuri la sud de Dunare. Daca premierul Boiko Borisov vrea ca diplomatia bulgara sa se curete de fosti colaboratori sau ofiteri ai politiei politice comuniste, se pare ca nu exista suficienta vointa politica in randul celorlalti politicieni ca acest lucru sa se intample. In acest context, Legislativul de la Sofia a respins cererea Coalitiei albastre de a li se interzice agentilor securitatii comuniste accesul la slujbe in cadrul misiunilor diplomatice bulgare din strainatate, relateaza Sofia News Agency. Majoritatea parlamentarilor prezenti s-au abtinut de la vot. Prima propunere, care viza numai diplomatii, a primit 16 voturi pentru, 20 impotriva, iar 61 de parlamentari s-au abtinut A doua, care viza toti angajatii misiunilor diplomatice, a fost de asemenea respinsa. Seful diplomatiei bulgare, Nikolai Mladenov, este de acord cu propunerile, dar a spus ca acest lucru se va intâmpla numaui dupa ce va fi gata noua lege asupra misiunilor diplomatice, pregatita de ministerul sau. Circa 200 de diplomati, dintre care 90 inca angajati ai Ministerului bulgar de Externe, au fost expu[i ca fo[ti agenti sau colaboratori ai securitatii comuniste. 35 sunt ambasadori sau reprezentanti permanenti in prezent, printre acestia aflandu-se si actual ambasador al Bulgariei in Romania, Valentin Radomirski.
Diplo-securisti
Comisia pentru studierea arhivelor Securitatii a dezvaluit in urma cu circa trei saptamani numele altor 75 de diplomati care au colaborat sau au fost agenti ai fostei Securitati comuniste (DS), potrivit portalului Novinite.com. La randul sau. cotidianul sofiot 24 Ceasa anunta joi ca ultimele deconspirari necesita o actualizare a listei de diplomati care trebuie sa fie rechemati din posturi, din cauza trecutului lor in cadrul Securitatii. Lista urmeaza sa fie prezentata luni presedintelui Gheorghi Parvanov. In cadrul ultimelor verificari efectuate de Comisie au fost inclusi secretarii-sefi, directorii generali si sefii de departamente din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Scandalul care a izbuncit la inceputul anului, când Comisia a dezvaluit numele a 192 de diplomati, dintr-un total de 432, care lucreaza in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, dupa prabusirea regimului comunist, in 1989, si care au avut legaturi cu fosta Securitate. Intre acesti 192 de angajati, 41 (45 la suta) sunt sefi de misiuni, inclusiv ambasadorii bulgari in Marea Britanie, Germania, Italia, ONU (atât la New York, cât si la Geneva), Portugalia, Spania, Olanda, Turcia, Rusia, China, Suedia, România, Norvegia, Japonia, Qatar, Kuwait, Siria, Egipt, Bosnia, Grecia, Vatican, Slovacia, Albania, Georgia, Armenia si Venezuela. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a cerut presedintelui sa-i recheme din post pe 33 dintre acestia, dar niciunul nu a fost afectat de masura, din cauza dificultatilor de a gasi inlocuitori.
Antrenati de KGB
Din cei 75 care tocmai au fost anuntati, 29 sunt angajati, in prezent, in cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Unul dintre ei este sef de Directie, iar sapte sunt sefi de departamente. Ognian Ceampoev, reprezentantul interimar la Reprezentanta Permanenta a Bulgariei la Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa (OSCE), cu sediul la Viena, se afla, de asemenea, pe lista. Treizeci si unul dintre cei 75 au fost angajati cu norma intreaga la Securitate, iar noua dintre ei au fost antrenati de fostele servicii secrete sovietice, KGB. Amabsadorul bulgar la Bucuresti, Radomirski figureaza ca fost colaborator al Securitatii bulgare, potrivit publicatiei Sofia Echo. Radomirski a fost consilier al fostului premier bulgar Serghei Stanisev, liderul Partidului Socialist, principala formatiune rivala a GERB, partidul lui Boiko Borisov.
de Razvan Iorga | mart. 17, 2011 | Balcani, Federatia Rusa, România, Știri, Uncategorized @ro
Scandalul diplomatilor bulgari care au colaborat cu organele represive de securitate din Bulgaria este departe de a fi stins. Mai nou, diplomatia de la Sofia se confrunta cu o noua problema, dupa ce Comisia pentru studierea arhivelor Securitatii a dezvaluit numele altor 75 de diplomati care au colaborat sau au fost agenti ai fostei Securitati comuniste (DS), potrivit portalului Novinite.com. La randul sau. cotidianul sofiot 24 Ceasa anunta joi ca ultimele deconspirari necesita o actualizare a listei de diplomati care trebuie sa fie rechemati din posturi, din cauza trecutului lor in cadrul Securitatii. Lista urmeaza sa fie prezentata luni presedintelui Gheorghi Parvanov. In cadrul ultimelor verificari efectuate de Comisie au fost inclusi secretarii-sefi, directorii generali si sefii de departamente din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Scandalul care a izbuncit la inceputul anului, când Comisia a dezvaluit numele a 192 de diplomati, dintr-un total de 432, care lucreaza in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, dupa prabusirea regimului comunist, in 1989, si care au avut legaturi cu fosta Securitate. Intre acesti 192 de angajati, 41 (45 la suta) sunt sefi de misiuni, inclusiv ambasadorii bulgari in Marea Britanie, Germania, Italia, ONU (atât la New York, cât si la Geneva), Portugalia, Spania, Olanda, Turcia, Rusia, China, Suedia, România, Norvegia, Japonia, Qatar, Kuwait, Siria, Egipt, Bosnia, Grecia, Vatican, Slovacia, Albania, Georgia, Armenia si Venezuela. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a cerut presedintelui sa-i recheme din post pe 33 dintre acestia, dar niciunul nu a fost afectat de masura, din cauza dificultatilor de a gasi inlocuitori.
Antrenati de KGB
Din cei 75 care tocmai au fost anuntati, 29 sunt angajati, in prezent, in cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Unul dintre ei este sef de Directie, iar sapte sunt sefi de departamente. Ognian Ceampoev, reprezentantul interimar la Reprezentanta Permanenta a Bulgariei la Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa (OSCE), cu sediul la Viena, se afla, de asemenea, pe lista. Treizeci si unul dintre cei 75 au fost angajati cu norma intreaga la Securitate, iar noua dintre ei au fost antrenati de fostele servicii secrete sovietice, KGB. Amabsadorul bulgar la Bucuresti, Radomirski figureaza ca fost colaborator al Securitatii bulgare, potrivit publicatiei Sofia Echo. Radomirski a fost consilier al fostului premier bulgar Serghei Stanisev, liderul Partidului Socialist, principala formatiune rivala a GERB, partidul lui Boiko Borisov.
Lituania a decis rechemarea „pentru consultări” a ambasadorului său la Viena, după ce autorităţile austriece au eliberat un fost ofiţer KGB dat în urmărire de Vilnius pentru implicarea într-un masacru comis de trupe sovietice în 1991 în capitala lituaniană. „Ambasadorul va fi rechemat pentru consultări”, a declarat luni presei ministrul adjunct de externe Asta Skaisgiryte, după o discuţie cu preşedintele Dalia Grybauskaite, scrie Moldpres, citând agenţiile de presă internaţionale. Lituania a acuzat sîmbătă Austria că a „ignorat solidaritatea europeană” atunci cînd l-a pus în libertate pe Mihail Golovatov, reţinut cu 24 de ore mai devreme în baza unui mandat de arestare european emis de Vilnius, pentru „crime împotriva umanităţii şi crime de război”. Conform autorităţilor austriece, acest mandat era prea vag. Golovatov, în vârstă de 62 de ani, este căutat pentru rolul avut în atacul asupra turnului televiziunii din Vilnius, la 13 ianuarie 1991, în timpul unei tentative sovietice de a pune capăt mersului Lituaniei spre independenţă. Atacul, purtat de unitatea specială Alpha condusă de Golovatov, s-a soldat cu cel puţin 14 morţi şi 700 de răniţi.
Sprijiniti de Moscova, comunistii au aratat ca sunt capabili sa scoata in strada zeci de mii de oameni, pe 9 mai. Despre sprijinul financiar primit de candidatul comunist Igor Dodon din Rusia s-a scris pe larg in presa din Basarabia. Moscova a pornit o campanie mediatica fara precedent. Iar, in ajutorul acesteia, se pare ca a venit si Kievul, care are, de asemenea, interese economice si geo-politice in pastrarea Chisinaului in sfera de influenta rasariteana. Bineinteles, mijloacele KGB-iste au fost folosite din plin. Un exemplu concludent este acela ca, incepand cu 22 aprilie 2011, au fost editate si raspandite in Chisinau aproximativ 50.000 de exemplare ale pretinsei publicatii periodice „Ziarul de Chisinau”, folosindu-se machetele, rubricile si sloganul saptamanalului “Ziarul de Garda”. Victima a unei metode similare a fost si consacratul cotidian TIMPUL. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, redactia Ziarului de Garda (ZdG) a sesizat organul de urmarire penala al MAI ca ziarele distribuite ilegal contin logoul, corpul de litera, numele de rubrici ale redactiei ZdG. Totodata, redactia a considerat ca prin publicatiile ilegale i-a fost cauzat un prejudiciu moral, estimat la circa 500.000 lei. “Urmare actiunilor investigativ-operative, Serviciile specializate ale MAI au retinut noaptea trecuta doua persoane, suspectate de editarea editiilor false ale ziarelor ‘Timpul de Chisinau’ si ‘Ziarul de Chisinau’”. Luni, in cadrul unei conferinte de presa, MAI de la Chisinau a anuntat ca a descoperit autorii falselor tiparituri. Este vorba despre doi cetateni ucraineni. “Urmare actiunilor investigativ-operative intreprinse, au fost retinute doua persoane suspectate de editarea publicatiilor false. In urma perchezitiilor intr-un apartament inchiriat de cei doi, au fost depistate mai multe numere a ziarelor falsificate, tehnica de calcul, precum si mostre ale unor ziare falsificate in limba ucraineana. Datorita interventiei operative a politiei a fost prevenita aparitia unei noi publicatii false, copie a unui ziar popular din Moldova, in care urmau sa fie amplasate materiale denigratoare la adresa unui concurent electoral (n.red. – Dorin Chirtoaca, candidatul PL, ulterior PL+PLDM). Prin actiunile angajatilor MAI a fost prevenita posibilitatea raspandirii largi, la 9 mai, a clonei ziarului Timpul. Conform probelor administrate se preconiza sa fie realizate editii speciale a mai multor ziare, inclusiv in limba rusa, sub semnatura unor candidati electorali de etnie rusa”, precizeaza MAI.
Scandalul fostilor agenti ai Securitatii bulgare, inca prezenti printre diplomatii acestei tari, face din nou valuri la sud de Dunare. Daca premierul Boiko Borisov vrea ca diplomatia bulgara sa se curete de fosti colaboratori sau ofiteri ai politiei politice comuniste, se pare ca nu exista suficienta vointa politica in randul celorlalti politicieni ca acest lucru sa se intample. In acest context, Legislativul de la Sofia a respins cererea Coalitiei albastre de a li se interzice agentilor securitatii comuniste accesul la slujbe in cadrul misiunilor diplomatice bulgare din strainatate, relateaza Sofia News Agency. Majoritatea parlamentarilor prezenti s-au abtinut de la vot. Prima propunere, care viza numai diplomatii, a primit 16 voturi pentru, 20 impotriva, iar 61 de parlamentari s-au abtinut A doua, care viza toti angajatii misiunilor diplomatice, a fost de asemenea respinsa. Seful diplomatiei bulgare, Nikolai Mladenov, este de acord cu propunerile, dar a spus ca acest lucru se va intâmpla numaui dupa ce va fi gata noua lege asupra misiunilor diplomatice, pregatita de ministerul sau. Circa 200 de diplomati, dintre care 90 inca angajati ai Ministerului bulgar de Externe, au fost expu[i ca fo[ti agenti sau colaboratori ai securitatii comuniste. 35 sunt ambasadori sau reprezentanti permanenti in prezent, printre acestia aflandu-se si actual ambasador al Bulgariei in Romania, Valentin Radomirski.
Scandalul diplomatilor bulgari care au colaborat cu organele represive de securitate din Bulgaria este departe de a fi stins. Mai nou, diplomatia de la Sofia se confrunta cu o noua problema, dupa ce Comisia pentru studierea arhivelor Securitatii a dezvaluit numele altor 75 de diplomati care au colaborat sau au fost agenti ai fostei Securitati comuniste (DS), potrivit portalului Novinite.com. La randul sau. cotidianul sofiot 24 Ceasa anunta joi ca ultimele deconspirari necesita o actualizare a listei de diplomati care trebuie sa fie rechemati din posturi, din cauza trecutului lor in cadrul Securitatii. Lista urmeaza sa fie prezentata luni presedintelui Gheorghi Parvanov. In cadrul ultimelor verificari efectuate de Comisie au fost inclusi secretarii-sefi, directorii generali si sefii de departamente din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Scandalul care a izbuncit la inceputul anului, când Comisia a dezvaluit numele a 192 de diplomati, dintr-un total de 432, care lucreaza in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, dupa prabusirea regimului comunist, in 1989, si care au avut legaturi cu fosta Securitate. Intre acesti 192 de angajati, 41 (45 la suta) sunt sefi de misiuni, inclusiv ambasadorii bulgari in Marea Britanie, Germania, Italia, ONU (atât la New York, cât si la Geneva), Portugalia, Spania, Olanda, Turcia, Rusia, China, Suedia, România, Norvegia, Japonia, Qatar, Kuwait, Siria, Egipt, Bosnia, Grecia, Vatican, Slovacia, Albania, Georgia, Armenia si Venezuela. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a cerut presedintelui sa-i recheme din post pe 33 dintre acestia, dar niciunul nu a fost afectat de masura, din cauza dificultatilor de a gasi inlocuitori.