de Razvan Iorga | iul. 1, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul britanic, David Cameron (stanga), impreuna cu presedintele kazah, Nusurltan Nazarbaiev
Dupa esecul Nabucco, cauzat si de pozitia contrara a British Petroleum, companie ce co-administreaza zacamantul gazifer Shah Deniz din Azerbaidjan, Marea Britanie a semnat luni un parteneriat strategic cu Kazahstan. Documentul a fost semnat de catre presedintele kazah, Nusurltan Nazarbaiev si premierul de la Londra, David Cameron, transmite Itar Tass, preluat de Karadeniz Press. „Acest acord nu descopera doar potential, dar si vointa politica a celor doua tari de a lansa un noi nivel calitativ al cooperarii bilaterale”, a declarat Nazarbaiev in cadrul unei conferinte de presa comune tinute alaturi de Cameron. „Partile semnatare vor face un maxim de efort pentru a dezvolta relatiile bilaterale prin folosirea tuturor mecanisme si metodelor necare”, a mai adaugat liderul de la Astana. La randul sau, premierul britanic s-a declarat incantat de ratificarea acordului dintre cele doua tari privind tranzitul aerian spre Afganistan. La conferinta de presa, Nazarbaiev a mai spus in fata jurnalistilor, intrebat fiind de respectarea drepturilor omului, ca „nimeni nu poate spune Kazahstanului cum sa se construiasca” si, comparativ cu alte state precum Afganistan sau Pakistan, drepturile omului sunt respectate. Insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Kazahstanului in Romania, Talgat Kaliyev, declara saptamana trecuta pentru Agerpres ca pe agenda Cameron-Nazarbaiev va fi concetrata pe intarirea relatiilor economice. „Vor avea prioritate subiectele economice, pentru ca am vrea sa vedem o prezenta mai sporita a mediului de afaceri britanic in Kazahstan. Desigur ca va fi discutata si situatia din regiune”, a afirmat Talgat Kaliyev. Referindu-se la necesitatea economiei kazahe de a se diversifica, el a mentionat ca autoritatile din tara sa vor actiona conform sloganului „tehnologie in schimbul resurselor energetice”. Intrebat daca reuseste Kazahstanul sa aiba relatii bune, echilibrate si cu Estul si cu Occidentul, el a aratat ca tara este deschisa negocierilor privind aspecte comerciale cu orice stat, inclusiv cu Romania.
Romania, tot mai interesata de strangerea legaturilor
Premierul Victor Ponta a vizitat saptamana trecuta Astana, eveniment ce a marcat o premiera in relatiile bilaterale dintre cele doua state la un asemenea nivel. Kazahstanul este important pentru Romania atat datorita rezervelor de hidrocarburi (gaz si petrol), cat si a pozitiei geopolitice. Atat prim-ministrul Republicii Kazahstan, Serik Akhmetov, cat si presedintele Kazmunaigaz au vorbit, in cadrul intrevederii cu premierul Victor Ponta, despre oportunitatea unor noi investitii in Romania. De asemenea, partea kazaha a avansat partii romane propunerea sa asigure livrari de gaz din Kazahstan in Romania, o optiune in acest sens fiind o extensie a South Stream din Bulgaria catre Romania. Delegatia Romaniei, condusa de premierul Victor Ponta a cautat, in cadrul intalnirilor bilaterale, sa deschida oportunitati pentru extinderea prezentei companiilor romanesti pe piata din Kazahstan si a dezvoltarii relatiilor comerciale. In acest sens, s-a propus partenerilor din Kazahstan folosirea mai intensa a Oil Terminal Constanta. Ministerul Economiei detine 59,62% din actiunile Oil Terminal. Compania ocupa o pozitie strategica in Zona Marii Negre, fiind cel mai mare operator pe mare, specializat in vehicularea titeiului, produselor petroliere si petrochimice lichide si a altor produse si materii prime in vederea import/exportului si tranzitului.
de Razvan Iorga | iun. 26, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul Victor Ponta se va in perioada imediat urmatoare intr-un turneu in Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan si China. Agenda intalnirilor va cuprinde in special subiecte energetice si posibile investitii reciproce. „Este o vizita indelung asteptata a sefului Guvernului roman in tara mea, pentru ca agenda cooperarii noastre bilaterale este foarte larga si trebuie sa discutam o multime de aspecte, incepand cu subiectele energetice si incheind cu investitiile reciproce”, a declarat pentru Agerpres insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Kazahstanului in Romania, Talgat Kaliyev. El a spus ca Rompetrol, care apartine companiei nationale kazahe KazMunaiGaz, are o strategie de crestere a investitiilor in Romania, iar in viitorul apropiat ar putea fi anuntate proiecte concrete. Diplomatul a evocat contactele bilaterale dintre Romania si Kazahstan si si-a exprimat increderea ca vizita premierului Victor Ponta va intensifica schimburile comerciale si cooperarea economica, in general. „Am inceput acest an de o maniera dinamica: mai intai au avut loc consultari pe linia Ministerelor Afacerilor Externe. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a efectuat o vizita la Astana, recent presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a participat la Forumul Economic de la Astana. Cred ca este un inceput bun – acum avem vizita premierului, care, din punctul meu de vedere, va stimula relatiile noastre bilaterale, in special in ceea ce priveste comertul si economia”, a spus Talgat Kaliyev.
Kazahstan vrea relansarea relatiilor economice cu Occidentul
Intrebat daca reuseste Kazahstanul sa aiba relatii bune, echilibrate si cu Estul si cu Occidentul, el a aratat ca tara este deschisa negocierilor privind aspecte comerciale cu orice stat, inclusiv cu Romania. „Acesta este sensul situatiei actuale pe arena internationala, pe pietele mondiale. Kazahstanul vrea sa fie implicat in tot felul de organizatii la toate nivelurile. Nu vedem nicio problema in faptul ca suntem membri ai Uniunii Vamale (cu Rusia si Belarus – n.r.) si, in acelasi timp, intensificam relatiile comerciale cu restul lumii, in special cu Europa. Uniunea Europeana se afla pe primul loc in clasamentul partenerilor nostri comerciali. China ocupa locul al treilea. Acest lucru nu impiedica cresterea comertului intre Rusia, Kazahstan si Belarus. in acelasi timp, suntem deschisi sa negociem pe teme comerciale cu orice stat, inclusiv cu Romania. Romania este, pentru noi, o tara foarte interesanta: este membru al Uniunii Europene, tinand cont si de pozitia sa geostrategica, aici in regiunea Marii Negre. Este apropiata de Ucraina, Turcia, Orientul Mijlociu”, a punctat diplomatul. Referindu-se la necesitatea economiei kazahe de a se diversifica, el a mentionat ca autoritatile din tara sa vor actiona conform sloganului „tehnologie in schimbul resurselor energetice”. In timpul vizitei premierului Victor Ponta la Astana va fi semnat un acord intre Ministerul Apararii Nationale din Romania si Ministerul Apararii Nationale din Republica Kazahstan privind cooperarea in domeniul pregatirii personalului militar pe baza de reciprocitate. De asemenea, va fi semnat un acord de cooperare in domeniul culturii intre Ministerul Culturii din Romania si Ministerul Culturii si Informatiei al Republicii Kazahstan.
de Natalia Ciobanu | mai 30, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Viktor Ianukovici baga Ucraina in Uniunea Vamala
Ucraina va obține statutul de observator în cadrul Uniunii Vamale, relateaza surse oficiale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Decizia a fost luată de către șefii de stat ai Rusiei, Belarusului și Kazahstanului, reuniți la Consiliul Economic Suprem Euroasiatic, desfășurat pe 29 mai 2013, la Astana. Ucraina tratează acest rezultat drept o victorie diplomatică și asigură că statutul de membru în cadrul Uniunii Vamale nu contravine înțelegerilor pe care le are cu Uniunea Europeană privind crearea zonei de liber schimb.
Decizia Uniunii Vamale privind partciparea Ucrainei a fost anunțată de către președintele kazah, Nursultan Nazarbaev, cu o întârziere de două ore. Verdictul celor trei șefi de stat a fost dat după convorbiri îndelungate cu președintele ucrainean, Viktor Ianukovici, invitat special la reuniunea de la Astana. Nazarbaev consideră că scopul principal al apropierii Ucrainei de Uniunea Vamală constă în eliminarea taxelor vamale. „Integrarea Ucrainei în Uniunea Vamală va avea loc cu paşi treptaţi. În momentul de faţă, scopul nostru este scutirea de taxe vamale”, a explicat Nazarbaev.
Intelegere strategica
Memorandumul privind participarea Ucrainei la Uniunea Vamală alături de Rusia, Kazahstan şi Belarus urmează să fie semnat de către prim-ministrul ucrainean, Mykola Azarov, pe 31 mai 2013. Documentul va fi semnat în cadrul summit-ului CSI de la Minsk. Statutul de observator îi va permite Ucrainei să aibă delegați la toate ședințele comisiilor din cadrul Uniunii Vamale, să facă propuneri și să aibă acces la legislația uniunii.
„Datorită statutului de observator noi vom avea acces la toate documentele și deciziile Uniunii Vamale. Astfel vom putea prevedea inclusiv riscurile care ar putea viza Ucraina, întrucât o treime din exportul ucrainean este făcut pe piața țărilor Uniunii Vamale”, a explicat vicepremierul de la Kiev, Iurii Boiko.
Incompatibili cu UE
După decizia luată la Astana, Președinția ucraineană a precizat că semnarea memorandumului de participare a Ucrainei la activitatea Uniunii Vamale nu va presupune şi o aderare a Kievului la Uniunea Eurasiatică.
Totodată, consilierul președintelui rus, Serghei Glazev, a declarat participarea Ucrainei la procesul de integrare economică eurasiatică, respectiv la Uniunea Vamală, este incompatibilă cu integrarea acestei ţări la Uniunea Europeană. „Trebuie să precizăm faptul că din moment ce Ucraina şi-a manifestat intenţia de a semna Memorandul cu Uniunea Vamală, indirect acest lucru înseamnă că în viitor acest stat va adera pe deplin la această structură alături de Rusia, Kazahstan şi Belarus”, a spus consilierului lui Vladimir Putin, precizând că statul ucrainean nu poate semna simultan două documente, unul cu UE şi un altul cu Uniunea Vamală.
Federația Rusă a invitat de nenumărate ori Ucraina să adere la Uniunea Vamală în schimbul unui preț mai mic la gaze. Poziţia oficială a Kievului este în favoarea direcţiei europene. Oficialii ucraineni speră să semneze Acordul de asociere cu UE care include şi Zona de liber schimb în toamna acestui an.
de Camelia Rada | apr. 29, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Kazahii de la KazMunayGas, grup ce detine pachetul majoritar la Rompetrol, au planuri mari de investitii pentru viitorul apropiat. Grupul a anuntat ca va investi 1.500 miliarde tenge (9,9 miliarde de dolari) in explorare si productie in urmatorul deceniu, in incercarea de a-si dubla rezervele de titei si gaz condensat, a declarat, luni, directorul general Lyazzat Kiinov, citat de agentiile internationale de presa. Potrivit acestuia, in prezent rezervele de hidrocarburi ale KazMunayGas se ridica la 800 milioane de tone. ‘Vrem sa ne dublam rezervele in urmatorii 10 ani, pana la 1,4 miliarde tone’, a declarat Kiinov la o conferinta de presa. ‘In general, ne gandim sa investim 1.500 miliarde tenge pana in 2022’, a adaugat directorul general al KazMunayGas. Kiinov a mai spus ca majorarea rezervelor va duce la cresterea valorii de piata a KazMunayGas, precum si a productiei sale. Pana in 2022, KazMunayGas vrea sa-si majoreze productia anuala de petrol cu 60%, pana la 35,4 milioane tone. KazMunayGas controleaza KazMunayGas Exploration Production, societate listata la Londra, precum si peste 40% din depozitele petroliere din regiunile Mangistau si Atyrau din vestul Kazahstanului. In plus, KazMunayGas face parte din consortiul multinational care dezvolta uriasul zacamant petrolifer Kashagan, cea mai mare descoperire petroliera din ultimii 40 de ani.
Strategii pe termen lung
Saptamana trecuta, KazMunayGas a strans trei miliarde de dolari din doua emisiuni de eurobonduri, parte dintr-un program de imprumuturi de pana la 10,5 miliarde de dolari. Lyazzat Kiinov a precizat ca cea mai mare parte a celor trei miliarde de dolari va fi utilizata pentru refinantarea datoriilor vechi si investitii la proiectul Kashagan. intrebat daca KazMunayGas ar putea cumpara participatia de 8,4% la Kashagan pe care ConocoPhillips a scos-o la vanzare, Kiinov a raspuns: ‘suntem multumiti cu participatia noastra de 16,8%. Nu vrem sa fim jucatorul principal la Kashagan’. Se estimeaza ca zacamantul Kashagan ar contine rezerve de aproximativ 30 de miliarde de barili, dintre care opt pana la 12 miliarde de barili sunt potential exploatabili. KazMunayGas s-a alaturat acestui proiect in calitate de actionar in anul 2005 si ulterior si-a dublat participatia la 16,8%. Companiile Eni, ExxonMobil, Royal Dutch Shell si Total detin participatii similare, in timp ce ConocoPhillips detine 8,40%, iar compania nipona Inpex are o participatie de 7,56%. KazMunayGas este o companie petroliera controlata de statul kazah. In luna august 2007, KazMunayGas a semnat un acord de achizitie de actiuni cu Rompetrol Holding SA (Elvetia) pentru 75% din titlurile companiei olandeze The Rompetrol Group. Ulterior, omul de afaceri Dinu Patriciu a vandut participatia de 25 la suta pe care o mai detinea la Rompetrol Group catre compania KazMunayGas /KMG/, care a ajuns sa controleze in totalitate grupul Rompetrol.
de Razvan Iorga | ian. 24, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Moscova este foarte iritata de notificarile primite din partea Kahastanului vizavi de lansarile de rachete pe care le pregateste in 2013 de pe cosmodromul de la Baikonur. Ministerul rus de Externe a transmis o nota autoritatilor din Kazahstan, denuntand decizia acestora de a reduce, in 2013, numarul de lansari de rachete ruse de tip Proton, cu raza lunga de actiune, afectate in ultimii ani de o serie de incidente si considerate ca foarte poluante, relateaza cotidianul Izvestia. Acest anunt a fost facut cu o zi inaintea unei intalniri, la Moscova, intre seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov si omologul sau kazah Ieldar Idrisov. Ei urmeaza sa discute despre situatia de la Baikonur, potrivit Ministerului kazah de Externe. Kazahstanul a mai blocat, in trecut, tirul anumitul tipuri de lansatoare ruse, in urma exploziei in zbor a unor rachete cu raza lunga de actiune. Kazahstanul a autorizat doar 12 dintre cele 17 lansari de rachete de tip Proton prevazute in 2013, a declarat pentru AFP purtatorul de cuvant al Agentiei spatiale ruse Roskosmos Aleksei Zolotuhin. Industria spatiala rusa ar putea „fi afectata de pierderi financiare importante”, a declarat el, Rusia fiind nevoita sa isi ramburseze clientii pentru lansarile anulate. Este vorba despre aproximativ „500 de milioane de dolari”, potrivit unei surse din cadrul Roskosmos citate de ziarul Izvestia. Dupa prabusirea fostei Uniuni Sovietice, in 1991, Rusia a fost nevoita sa inchirieze cosmodromul Baikonur de la Kazahstan. Contractul, in valoare de 115 milioane de dolari pe an, este valabil pana in 2050, dar Moscova afirma frecvent ca vrea sa transfere o parte a acestor lansari, in special cele militare, pe teritoriul rus.
