de Razvan Iorga | ian. 17, 2013 | Asia Centrală, R. Moldova, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Compania kazaha „MercurStroiService” este suspectata ca exporta petrolul in Republica Moldova, declarand la vama ca transporta de fapt deseuri petroliere, potrivit portalul kahaz oilnews.kz. In urma examinarii declaratiei vamale a „MercurStroiService” s-a constatat ca compania in cauza a exportat catre „Acropetrol” S.A. (Republica Moldova) – 383.961 kg de deseuri petroliere. in rezultatul expertizei s-a constatat ca substanta prezentata pentru verificare este petrol si nu deseuri petroliere cum a fost declarat”, a spus intr-o conferinta de presa seful departamentului de supraveghere a legalitatii in sfera socio-economica din Procuratura regiunii Aktobe, Maratbek Mirzamuratov, citat de sursa mentionata. Potrivit calculelor preliminare, diferenta dintre valoarea declarata si cea reala a marfurilor este de circa 28,14 milioane tenge (circa 186,6 mii de dolari). In acest caz a fost deschis un dosar penal pentru „contrabanda in proportii mari”.
de Anatol Terzi | oct. 5, 2012 | Asia Centrală, România, Știri, Uncategorized @ro
Consiliului de afaceri România-Kazahstan, al doilea astfel de consiliu stabilit de România, după cel cu Statele Unite ale Americii, şi-a ales joi preşedintele, care speră să aducă în Românie investiţii de peste 1.5 miliarde de euro.
„Înfiinţarea acestui consiliu comun va întări relaţiile economice şi bilaterale între cele două ţări şi va duce această cooperare într-o nouă eră. România este foarte importantă pentru noi, de exemplu investiţia KazMunayGas fiind de circa un miliarde de euro. Kazahstanul îşi propune să devină un centru de investiţii în Asia, cu posibilităţi de a investi în dezvoltarea industriei petrolului, autostrăzi şi căi ferate, iar România poate deveni poarta de intrare a Kazahstanului în Europa”, a declarat ambasadorul Kazahstanului la Bucureşti, Talgat Kaliyev.
„Pentru mine este o onoare şi am acceptat fără a sta pe gânduri. Oportunităţile de a atrage investiţii din Kazahstan, principalul vector economic din Asia Centrală, este foarte mare. Putem atrage investiţii directe de 1,5 miliarde euro pentru România dacă întărim cooperarea bilaterală”, a declarat Gruia Stoica, noul preşedinte. Acesta a precizat că grupul său, cu afaceri în domeniul transportului feroviar de marfă şi călători şi al reparaţiilor şi producţiei de material rulant, are deja o prezenţă consolidată în Germania, Austria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, România, Republica Moldova, Bulgaria şi Ucraina.
„În curând vom fi prezenţi şi în Olanda, în Portul Rotterdam, în Grecia, dar şi în Turcia şi astfel vom putea face legătura, prin Turcia către Iran şi Pakistan, şi prin porturile Samsun şi Trabzon către Kazahstan”, a spus preşedintele Consiliului de afaceri România-Kazahstan. De asemenea, omul de afaceri a subliniat că există posibilitatea ca firmele româneşti să se implice în modernizarea a 500 de locomotive ale căilor ferate din această ţară.
Kazahstan, principalul partener economic al României în Asia Centrală
Kazahstanul este principalul partener economic al României în Asia Centrală şi se situează între primele trei economii mondiale ca rată de creştere economică în 2011 şi 2012. Totodată, Kazahstanul este unul dintre principalii investitori străini în economia românească. Conform statisticilor Băncii Mondiale, în anul 2012, Kazahstanul a urcat pe locul 47 de pe locul 58 în rândul economiilor mondiale ca principală destinaţie a investiţiilor şi ca locaţie de prim rang pentru a face afaceri.
Consiliul de Afaceri România-Kazahstan este al doilea consiliu de afaceri organizat în România, după Consiliul Româno-American, având rolul de a promova schimburile bilaterale şi a întări cooperarea între cele două economii.
de Razvan Iorga | sept. 24, 2012 | Asia Centrală, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele kazah, Nursultan Nazarbaiev, l-a eliberat din functie pe premierul Karim Masimov si l-a numit in fruntea administratiei prezidentiale, a semnalat, luni, o sursa din cadrul guvernului, citat de agentia de stiri Ria Novosti. „Actualul vicepremier Serik Ahmetov va fi numit nou sef al guvernului, Masimov va conduce administratia presedintelui Kazahstanului”, potrivit sursei guvernamentale. Serviciul de presa al sefului statului a confirmat luni, pe Twitter, ca presedintele Nazarbaiev l-a ‘eliberat din functie pe prim-ministrul Kazahstanului, (Karim) Masimov’. Un nou sef al administratiei a fost numit, potrivit unui mesaj publicat vineri pe acelasi cont Twitter, care nu ofera niciun nume in acest sens. Parlamentul urmeaza sa aprobe schimbarile, pentru ca acestea sa intre in vigoare. Karim Masimov, nascut in 1965, conducea guvernul din ianuarie 2007 in aceasta fosta fosta republica sovietica bogata in hidrocarburi. El este considerat un apropiat al mediilor de afaceri si este titularul unui doctorat in economie.
de Razvan Iorga | aug. 2, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Consiliul National pentru Participare (CNP) a precizat joi ca referendumul de aderare la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan nu poate fi organizat pe subiectul ce tine de politici fiscale, pentru ca vine în contradictie cu Codul Electoral, informeaza Info Prim-Neo. Acordul de aderare este în esenta un tratat de politici fiscale si contravine obligatiilor Republicii Moldova fata de Organizatia Mondiala a Comertului si fata de Uniunea Europeana. Aderarea la tratatele internationale este o procedura clar stabilita, iar referendumul poate doar valida rezultatele negocierilor si nu invers, transmite Info-Prim Neo. Expertul în dreptul constitutional Vitalie Catana, invitat de organizatorii conferintei de presa, a mentionat ca potrivit Constitutiei Republicii Moldova, hotarârile adoptate prin referendum au valoare juridica suprema, si au putere de lege. „Din punct de vedere al normei constitutionale, acest referendum, chiar si daca va avea loc, este lovit de nulitate prin prevederile constitutionale. Formal, Parlamentul ar fi obligat sa respinga demersul de petrecere a acestui referendum. Legea prevede expres modul cum este initiata încheierea tratatelor si cum sunt încheiata tratatele prin parafarea lor. Totodata, conform legii, initierea apartine presedintelui prin decret, iar negocierile se fac prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, în timp ce Parlamentul intervine doar la etapa parafarii unui tratat international”, a declarat Catana. În aceeasi ordine de idei, membrul grupului de lucru securitate si relatii externe al CNP, Eugen Revenco, a mentionat ca decizia de aderare la o un tratat revine Parlamentului si doar în cazuri exceptionale, expres prevazute de lege, poate fi organizat un referendum când tratatul a fost încheiat deja. Competenta constitutionala de a decide desfasurarea referendumului este a presedintelui. În acelasi context, coordonatorul grupului de lucru economie, finante si mediu antreprenorial din cadrul CNP, Valeriu Prohnitchi, a declarat ca Moldova a pierdut doua decenii pentru a-si asigura un cadrul destul de liberalizat al comertului extern.
Pierderi economice
Astfel, Moldova are cele mai multe acorduri de comert extern liberalizat bilateral si multilateral. „ Aderând la Uniunea Vamala, renuntam la toate acordurile libere pe care le-am semnat pâna acum si le-am negociat cu greu. Ne conservam într-o uniune vamala, unde nu noi decidem politica comerciala si asta are implicatii grave asupra competitivitatii Republicii Moldova, deoarece politica vamala existenta în Uniunea Vamala este cu mult mai rigida, iar tarifele vamale sunt de trei ori mai mari decât în Moldova. Iar aceasta înseamna importuri mai scumpe, venituri mai mici si locuri de munca mai putine”, a declarat Prohnitchi. Coordonatorul grupului de lucru securitate si politica externa din cadrul CNP, Arcadie Barbarosie, a mentionat ca atunci când se propune un asemenea exercitiu, primul lucru care trebuie facut este analiza de impact. În vederea evidentierii efectelor negative pe care le suporta asupra economiei, nivelului de trai, libertatea de circulatie etc. Iar daca Republica Moldova ar decide sa adere la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan, impactul va fi unul negativ. „ De fapt, Partidul Social Democrat nici nu vrea referendum. Ceea ce a lansat acum este o actiune populista si politica, scopul careia este sa-si încerce sa largeasca segmentul de electorat, prin acest exercitiu tintind alegerile parlamentare viitoare. Liderii partidului si-au dat seama ca nici într-un caz ei nu pierd. Aderarea la aceasta uniune (n.a. Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan) este daunatoare din punct de vedere economic si social care, în consecinta, afecteaza nivelul de salarii si nivelul de pensii. Explicati, dragi PSD-isti, oamenilor ca daca intrati în uniunea respectiva, o sa pierdeti si în pensii, si în salarii, iar visele nebuloase vizavi de preturi joase la gaz, sunt doar vise nebuloase de nerealizat”, a declarat Arcadie Barbarosie. În acesta primavara, Partidul Social Democrat din Moldova a creat un grup de initiativa în vederea colectarii semnaturilor pentru organizarea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamala Rusia–Belarus–Kazahstan.
de Razvan Iorga | iul. 20, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
KazMunayGas Exploration Production (KMG EP) a anuntat joi incheierea unui acord cu grupul energetic maghiar Mol Plc privind vanzarea unei participatii de 49% in Karpovskiy Severniy JSC, detinatorul licentei de explorare a zacamantului North Karpovskiy din Kazahstan. in urma acordului, KMG EP va forma cu Mol o societate mixta care se va ocupa de activitatile de explorare a zacamantului de hidrocarburi Karpovskiy Severniy, situat la 40 de kilometri nord vest de Uralsk, in apropierea zacamantului Fedorovskiy. Resursele totale de hidrocarburi se ridica la 240 milioane barili de echivalent petrol. KazMunayGas este o companie petroliera controlata de statul kazah. in luna august 2007, KazMunaiGas a semnat un acord de achizitie de actiuni cu Rompetrol Holding SA (Elvetia) pentru 75% din titlurile companiei olandeze The Rompetrol Group. Ulterior, omul de afaceri Dinu Patriciu a vandut participatia de 25% pe care o mai detinea la The Rompetrol Group catre compania KazMunayGas /KMG/, care a ajuns sa controleze in totalitate grupul Rompetrol.
Investitii de peste 250 de milioane de dolari
Directorul general al Mol, Zsolt Hernadi, a afirmat recent ca grupul petrolier ungar va investi alte 250 milioane de dolari in Kazahstan, unde in 2015 ar putea sa demareze productia de petrol. Hernadi a precizat ca Mol a investit deja 100 milioane de dolari in Kazahstan si ar putea fi nevoit sa investeasca alte 250 milioane de dolari pentru a putea demara productia la un zacamant care se estimeaza ca ar contine aproximativ 200 milioane barili de echivalent petrol. Grupul ungar este implicat in explorarea si productia de hidrocarburi in Kazahstan inca din anii 1990. in 2004, Mol a intrat intr-un proiect in care in prezent detine o participatie de 27,5% iar expertii Mol au preluat lucrarile de explorare. Directorul Mol a precizat ca pentru a putea finaliza aceste lucrari de explorare in urmatorii doi ani MOL va trebui sa foreze patru noi puturi. intrebat ce impact va avea acest proiect pentru operatiunile Mol, Hernadi a raspuns ca acest proiect este echivalent cu 5% din rezervele totale de hidrocarburi ale Mol Group. De asemenea, Hernadi a spus ca Mol pregateste si alte investitii in Kazahstan declarandu-se increzator ca aceste investitii vor da rezultate. Mol Plc este o companie multinationala integrata si independenta, activand in domeniul petrolului si gazelor, cu sediul central in Budapesta, Ungaria. Grupul Mol deruleaza operatiuni in EMEA si statele membre CIS, avand peste 34.000 de angajati in intreaga lume. Mol detine cinci rafinarii de mare complexitate in Ungaria, Slovacia, Croatia si Italia. in Romania Mol detine 126 de bezinarii.
Compania kazaha „MercurStroiService” este suspectata ca exporta petrolul in Republica Moldova, declarand la vama ca transporta de fapt deseuri petroliere, potrivit portalul kahaz oilnews.kz. In urma examinarii declaratiei vamale a „MercurStroiService” s-a constatat ca compania in cauza a exportat catre „Acropetrol” S.A. (Republica Moldova) – 383.961 kg de deseuri petroliere. in rezultatul expertizei s-a constatat ca substanta prezentata pentru verificare este petrol si nu deseuri petroliere cum a fost declarat”, a spus intr-o conferinta de presa seful departamentului de supraveghere a legalitatii in sfera socio-economica din Procuratura regiunii Aktobe, Maratbek Mirzamuratov, citat de sursa mentionata. Potrivit calculelor preliminare, diferenta dintre valoarea declarata si cea reala a marfurilor este de circa 28,14 milioane tenge (circa 186,6 mii de dolari). In acest caz a fost deschis un dosar penal pentru „contrabanda in proportii mari”.