Pentagon, 150 de milioane de dolari pentru Ucraina

Pentagon, 150 de milioane de dolari pentru Ucraina

SUA oferă asistență Ucrainei

SUA oferă asistență Ucrainei

Pentagon a anunţat că a acordat Ucrainei o nouă tranşă de asistenţă militară în valoare de 150 de milioane de dolari. Anunțul vine cu câteva zile înainte de un summit la Geneva între preşedintele american, Joe Biden, şi omologul său rus, Vladimir Putin. Nu este prima dată când Pentagon acordă asistență militară Republicii Ucraina.

Această asistenţă militară, care include în special radare, drone şi mijloace de comunicare securizată, se adaugă celor 125 de milioane de dolari deblocate deja în martie, a menţionat purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby.

Asistență consistentă

Cu această a doua tranşă, guvernul Joe Biden a deblocat toate fondurile alocate pentru asistenţa de securitate Ucrainei în bugetul 2021, a precizat Pentagonul într-un comunicat.
Asistenţa este destinată „să ajute forţele ucrainene să păstreze integritatea teritorială a ţării lor şi să îşi amelioreze capacităţile de interoperabilitate” cu sistemele de armament ale NATO, a precizat John Kirby.

Pentagonul „încurajează Ucraina să adopte reforme în conformitate cu principiile şi criteriile NATO pentru a face să avanseze aspiraţiile sale euro-atlantice”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Uniunea Europeană şi NATO sprijină Ucraina după anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia şi începutul conflictului din est cu separatiştii proruşi în 2014, dar solicită Kievului să depună mai multe eforturi pentru a duce la îndeplinire reformele politice şi economice esenţiale. Oficialii de la Kiev speră că Pentagon va continua să ofere asistență militară Republicii Ucraina.

Tensiunile rămân ridicate în estul Ucrainei, unde separatiştii proruşi au acuzat vineri forţele ucrainene de uciderea a cinci luptători rebeli, Kievul raportând la rândul său un soldat ucis într-un bombardament. (N.G.)

Share our work
Zelensky vrea o reuniune între patru ochi cu Biden

Zelensky vrea o reuniune între patru ochi cu Biden

Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO

Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO

Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a declarat că este gata să se întîlnească cu omologul său american Biden înainte de summitul ruso-american de la Geneva. Potrivit liderului ucrainean, consultările ar trebui să aibă loc între patru ochi, deoarece multe lucruri nu pot fi discutate la telefon. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Axios.

Insistențe ucrainene

În același timp, Zelensky înțelege că planurile pregătite și programul strict al colegului american ar putea să nu permită acest lucru. „În calitate de garant al Constituției Ucrainei, eu personal sînt gata să apăr Ucraina în orice clipă și oriunde în lume și sînt gata să mă întîlnesc cu el și să discut toate detaliile”, a spus Zelensky.

Anterior, principalul negociator al Kievului pentru Donbass, Leonid Kravciuk, a declarat că președintele american Joseph Biden ar trebui cel puțin să discute telefonic cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky înainte de summit cu omologul său rus Vladimir Putin. El a subliniat că subiectul Ucrainei va fi cu siguranță prezent la întîlnirea lui Biden și Putin, iar informațiile lui Zelensky vor fi foarte utile președintelui american. În opinia sa, nu există nici o dificultate în desfășurarea unei astfel de discuții telefonice.

Declarația președintelui Zelensky conform căreia este gata să se întîlnească cu Biden a fost salutată de clasa politică de la Kiev.

Zelensky, precum și alți politicieni ucraineni, au declarat în repetate rînduri că este foarte important ca Kievul să discute cu președintele american înainte de întîlnirea cu Putin, care va avea loc pe 16 iunie la Geneva. În special, fostul președinte Petro Poroșenko, cunoscut pentru contactele sale strînse cu Biden, s-a adresat chiar senatorilor americani cu cererea de susținere.

Marea Azov, noul front în războiul hibrid de pe axa Moscova-Kiev

Marea Azov, noul front în războiul hibrid de pe axa Moscova-Kiev

Problema securității

Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a mai declarat că a discutat cu autoritățile americane problema securității în Marea Neagră și Azov. Zelensky a reamintit că s-a întîlnit cu senatorii americani și cu Secretarul de stat.

„Am discutat despre creșterea ajutorului militar. Din păcate, nu pot împărtăși detaliile, dar acest lucru este foarte, foarte important pentru noi. S-a discutat despre securitate, despre consolidarea securității în marea Neagră și marea Azov, de-a lungul coastei”, a spus el.

Potrivit președintelui, pozițiile Ucrainei sînt destul de slabe acolo, Rusia domină de fapt la Marea Neagră. Kyivul ar dori să aibă forțe mari acolo pentru a proteja granițele, a spus Zelensky.

Zelensky a solicitat, de asemenea, NATO primească rapid Ucraina în componența blocului, deoarece se află în pericol. „Acum în joc se află independența noastră și anume acum avem nevoie de ajutor”, a subliniat el. (N.G.)

Share our work
Pentagon, 150 de milioane de dolari pentru Ucraina

Vladimir Putin se leapădă de dolar

Putin, supărat pe SUA

Putin, supărat pe SUA

Liderul rus Vladimir Putin a declarat că sancţiunile americane împotriva Rusiei sunt motivate de competiţia politică internă din SUA. Putin a mai declarat că acestea reprezintă o „enigmă” pentru Moscova.

Putin a afirmat, în cadrul unui discurs susţinut la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, că SUA folosește sancțiunile pentru a întârzia dezvoltarea Rusiei.

Ameliorare diplomatică

Putin a mai declarat că vrea să găsească modalitatea de a ameliora relaţiile ruso-americane la summitul comun din 16 iunie de la Geneva.  „Trebuie să găsim o cale de a reglementa aceste relaţii care sunt în prezent la un nivel foarte prost”, a menţionat liderul rus la Forumul Economic de la Sankt Petersburg.

„Noi nu avem niciun dezacord cu SUA, ei au un singur dezacord: vor să ne limiteze dezvoltarea, o afirmă public, şi tot restul decurge de aici”, a adăugat el.

De asemenea, Putin a respins criticile occidentale cu privire la democraţia în Rusia, evocând modul în care sunt reprimate manifestaţiile în SUA, de exemplu atunci când pe 6 ianuarie manifestanţii pro-Trump au invadat Congresul, sau în Europa, unde se folosesc din abundenţă „gloanţe de cauciuc”.

Atac la dolar

Putin a recunoscut că şi-ar dori ca ţările europene să plătească pentru gazul rusesc mai degrabă în euro decât în dolari.

„Euro este total acceptabil pentru noi pentru plăţile la gaz. Asta s-ar putea face şi ar trebui probabil să se facă”, a spus Putin în cadrul unei discuţii prin videoconferinţă cu cancelarul austriac Sebastian Kurz la acelaşi eveniment.

Anterior, ministrul de finanţe Anton Siluanov a indicat că Fondul suveran rus, unde ajung în special veniturile din exporturile de petrol, va lichida toate activele sale în dolari în termen de o lună, pe fondul noilor sancţiuni americane.

Această declaraţie ar avea mai mult o miză politică, înainte de primul summit pe care cei doi lideri îl vor avea la Geneva. Summitul are loc pe fondul tensiunilor puternice între Washington şi Moscova.
Kremlinul face eforturi de ani de zile să decupleze economia rusă de moneda americană, crucială în comerţul mondial. Datorită acestei situații Rusia este vulnerabilă la sancţiunile americane. (Mihai Isac)

Share our work
Putin și Erdogan, reuniuni de foc pentru Biden

Putin și Erdogan, reuniuni de foc pentru Biden

Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden

Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden

În marja primei deplasări în străinătate, preşedintele american Joe Biden are pe agendă reuniuni cu Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Biden va mai fi primit de către doi monarhi europeni.

Joe Biden are programată o întâlnire cu premierul britanic Boris Johnson pe 10 iunie, înainte de participarea sa la summitul G-7. Biden se va întâlni cu liderul de la Londra „pentru a afirma durabilitatea forţei relaţiei speciale dintre Statele Unite şi Marea Britanie”.

Grupului celor 7 (G7 – cele mai industrializate state – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA) se va reuni în perioada 11-13 iunie la Cornwall, în Anglia. Cu acest prilej, Biden va avea întrevederi bilaterale şi cu alţi lideri din G7, a menţionat Casa Albă.

Pe 13 iunie, preşedintele SUA o va întâlni pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la castelul Windsor.

Biden va încerca să obțină sprijinul aliaților premergător celor două reuniuni cu Putin și Erdogan.

Erdogan-Putin, un duet inacceptabil pentru Casa Albă

Erdogan-Putin, o alianță inacceptabilă pentru Casa Albă

Summituri importante

A doua zi, pe 14 iunie, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru a lua parte la summitul NATO, în marja căruia se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar pe 15 iunie va participa la summitul Uniunea Europeană – SUA.

Tot în Belgia, liderul de la Casa Albă are programate întâlniri cu regele Philippe şi cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.

Summitul dintre Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este prevăzut pentru 16 iunie, la Geneva, în Elveţia, a mai anunţat Casa Albă.

Turneul va evidenţia angajamentul SUA de restabilire a alianţelor internaţionale, de a revitaliza relaţia transatlantică şi de a coopera cu aliaţii şi cu partenerii multilaterali pentru a aborda provocările globale şi a apăra mai bine interesele Americii”, anunţă Preşedinţia SUA

„Preşedintele Biden va reafirma angajamentul SUA faţă de NATO, faţă de securitatea transatlantică şi faţă de apărarea colectivă. Liderii NATO vor discuta despre modalităţile de a orienta Alianţa pentru a aborda viitoarele ameninţări şi pentru a asigura o repartizare eficientă a sarcinilor”, precizează Casa Albă. (Mihai Isac)

Share our work
Kremlinul își fortifică granițele occidentale

Kremlinul își fortifică granițele occidentale

Rusia va desfășura noi unități militare la granița de vest

Rusia va desfășura noi unități militare la granița de vest

Rusia va desfăşura aproximativ 20 de noi formaţiuni şi unităţi militare în apropierea graniţelor sale occidentale până la sfârşitul acestui an, a declarat ministrul rus al apărării Serghei Şoigu. Înaltul oficial rus, citat de RIA Novosti, a declarat că aceste măsuri sunt implementate ca răspuns la acţiunile Alianţei Nord-Atlantice. Kremlinul își fortifică granițele occidentale, trezind îngrijorarea statelor vecine.

„Acţiunile colegilor noştri occidentali distrug sistemul de securitate mondial şi ne obligă la contramăsuri adecvate”, a declarat Şoigu. „Îmbunătăţim în mod constant componenţa de luptă a forţelor noastre armate. Aproximativ 20 de noi formaţiuni şi unităţi militare vor fi formate în Districtul militar Vest până la sfârşitul anului”, a reiterat el. Şoigu a mai adăugat că ameninţarea militară continuă să crească în direcţia strategică occidentală.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a Colegiului ministerului rus al Apărării.

Acuzații dure

Ţările NATO conduse de SUA şi-au intensificat zborurilor aviaţiei lor strategice în zonă. Navele NATO echipate cu rachete ghidate intră sistematic în Marea Baltică, iar numărul exerciţiilor efectuate de ţările membre ale Alianţei este în creştere în apropierea frontierelor ruse, a enumerat Şoigu.

Şoigu a precizat că măsurile organizatorice luate de Rusia „sunt sincronizate cu furnizarea de armament şi tehnică modernă”.

„În acest an, este planificată furnizarea a aproximativ 2.000 de echipamente noi trupelor acestui district” militar.

„În ultimii ani, numărul de exerciţii a crescut de 1,5 ori. În prezent au loc cele mai mari exerciţii din ultimii 30 de ani, Defender Europe-2021, a care participă până la 40.000 de militari. Obiectivul este de a pune la punct transferul unei divizii întregi din SUA în Europa”, a spus ministrul rus. Șoigu consideră că SUA şi NATO continuă să-şi extindă cadrul de pregătire operaţională şi de luptă lângă graniţele Rusiei.

Anterior au apărut speculații că Rusia va desfăşura noi formaţiuni şi unităţi militare și în alte regiuni.

Semnale neplăcute

În acelaşi timp, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a declarat luni că Rusia va trimite SUA o serie de semnale „neplăcute” în zilele următoare şi că Washingtonul nu se arată dispus să discute toate problemele acumulate în relaţiile bilaterale la summitul ruso-american la nivel înalt luna viitoare.

Comentariile ministrului intervin la o zi după ce preşedintele Biden a spus că va face presiuni asupra omologului său Putin. Biden dorește ca Putin să respecte drepturile omului. (N.G.)

Share our work