Alegeri prezindențiale americane: războiul pentru NATO

Alegeri prezindențiale americane: războiul pentru NATO

„Orice sugestie că aliaţii nu se vor apăra reciproc subminează întreaga noastră securitate, inclusiv pe cea a SUA, şi îi expune pe soldaţii americani şi europeni unui risc sporit”, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o declaraţie scrisă trimisă presei, în care a reacţionat la comentariile lui Donald Trump făcute sâmbătă, la un miting electoral.

Declarații electorale

Exacerbând problema acelor ţări aliate care nu contribuie suficient la bugetul apărării, Donald Trump a spus că SUA nu vor sări în apărarea lor şi chiar i-a invitat pe ruşi să le atace.

„Orice atac asupra NATO va fi întâmpinat cu un răspuns unit şi energic”, a dat asigurări secretarul general al NATO, reacţionând la remarcile făcute sâmbătă de Trump, care va fi probabil candidatul republican la alegerile prezidenţiale americane din acest an.

Reacţia lui Jens Stoltenberg vine în condiţiile în care Casa Albă şi mai mulţi oficiali occidentali de rang înalt l-au criticat duminică pe fostul preşedinte Donald Trump după ce acesta a sugerat că SUA ar putea să nu-i protejeze pe aliaţii din NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare, în ipoteza unei invazii ruse.

Îngrijorare în Europa

„Motto-ul NATO ‘unul pentru toţi, toţi pentru unul’ este un angajament concret. Subminarea credibilităţii ţărilor aliate înseamnă slăbirea întregului NATO”, a scris pe X ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. „Nicio campanie electorală nu este o scuză pentru a ne juca cu securitatea Alianţei”, a spus oficialul de la Varşovia. Polonia este unul dintre principalii aliaţi ai Washingtonului de pe flancul estic al NATO şi are alocate pentru cheltuieli militare un buget consistent, cu mult peste limita de cel puţin 2 la sută recomandată de NATO

De asemenea, Ministerul de Externe al Germaniei a postat pe contul său de X în limba engleză mesajul „Unul pentru toţi şi toţi pentru unul” cu hashtag-ul #StrongerTogether (Mai puternici împreună).

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a avertizat, la rândul său: „Declaraţiile nesăbuite privind securitatea NATO şi solidaritatea prevăută de Art. 5 servesc doar intereselor (preşedintelui rus Vladimir) Putin”

Articolul 5 din Tratatul fondator al NATO spune că un atac armat împotriva unui membru al alianţei va fi considerat un atac împotriva tuturor, declanşând autoapărarea colectivă.

Joc politic

Vorbind în timpul unui miting politic din Carolina de Sud şi părând să povestească despre o întâlnire cu liderii NATO, Donald Trump l-a citat sâmbătă pe preşedintele unei „ţări mari”, pe care nu a numit-o, care l-a întrebat: „Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia – ne veţi proteja?”.

„Am spus: Nu aţi plătit? Sunteţi rău-platnici? A spus: Da, să spunem că s-a întâmplat asta”, a relatat Trump. „Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja (pe ruşi – n.r.) să facă ce naiba vor. Trebuie să plăteşti”, susţine Trump că i-ar fi spus liderului respectiv.

„Am mai auzit asta înainte … Nimic nou sub soare”, a comentat şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, într-un interviu acordat televiziunii franceze LCI, adăugând: „Poate că are probleme cu memoria, a fost de fapt o femeie preşedinte, şi nu a unei ţări, ci a Uniunii Europene”, a spus Breton, referindu-se la preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, şi la o conversaţie pe care a avut-o cu Trump în 2020.

„Nu putem da cu banul pentru securitatea noastră la fiecare patru ani, în funcţie de această sau acea alegere, şi anume alegerile prezidenţiale din SUA”, a spus Breton, adăugând că liderii Uniunii Europene au înţeles că blocul trebuie să îşi sporească propriile cheltuieli şi capacităţi militare.

Casa Albă în ofensivă

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates, întrebat despre comentariile lui Trump, a declarat: „Încurajarea invaziilor celor mai apropiaţi aliaţi ai noştri de către regimuri criminale este revoltătoare şi smintită – şi pune în pericol securitatea naţională americană, stabilitatea globală şi economia noastră de acasă”.

Cei 31 de membri ai NATO au convenit asupra obiectivului de a cheltui cel puţin 2% din produsul intern brut pentru apărare, dar estimările NATO au arătat că doar 11 dintre ei cheltuiesc atât de mult.

Casa Albă a respins sâmbătă comentariile făcute de fostul preşedinte american Donald Trump în legătură cu faptul că nu şi-ar proteja aliaţii din NATO de o potenţială invazie rusă, calificându-le drept „revoltătoare şi dezechilibrate”, relatează Reuters.

Trump, favorit pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidenţiale, a fost un critic înverşunat al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord atunci când era preşedinte, ameninţând în mod repetat că se va retrage din alianţă. El a redus finanţarea apărării pentru NATO şi s-a plâns frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât partea lor echitabilă.

Ofensivă a administrației Biden

Andrew Bates a declarat că preşedintele Joe Biden, un democrat care doreşte să fie reales în alegerile din noiembrie, a restabilit alianţele Statelor Unite după ce a preluat funcţia în 2021, asigurându-se că NATO este acum „cea mai mare şi cea mai vitală (organizaţie) care a fost vreodată”.

„În loc să ceară războaie şi să promoveze haosul nociv, preşedintele Biden va continua să consolideze leadershipul american şi să susţină interesele noastre de securitate naţională – nu să acţioneze împotriva lor”, a spus Bates într-o declaraţie emisă sâmbătă seara.

În condiţiile în care Trump îl devansează pe Biden în unele sondaje, aliaţii europeni se tem că o victorie a lui Trump în noiembrie ar putea pune în pericol angajamentul SUA faţă de alianţă, însă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luna trecută că nu crede că o a doua preşedinţie Trump ar pune în pericol apartenenţa SUA la organizaţie. Stoltenberg, care a făcut presiuni asupra statelor membre pentru a creşte cheltuielile pentru apărare, a declarat că aliaţii europeni îşi măresc contribuţiile militare şi „se îndreaptă în direcţia corectă”.

Trump a continuat să critice alianţa transatlantică, spunând luna trecută, la un miting de campanie, că nu crede că ţările NATO ar sprijini Statele Unite, dacă acestea ar fi atacate.

În ceea ce priveşte războiul Rusiei din Ucraina, Trump a cerut o dezescaladare şi s-a plâns de miliardele cheltuite până acum, deşi a prezentat puţine propuneri politice concrete.

De la invazia la scară largă a Moscovei din februarie 2022, ajutorul SUA pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 75 de miliarde de dolari, a declarat Stoltenberg, în timp ce alţi membri NATO şi state partenere au oferit împreună peste 100 de miliarde de dolari.

Casa Albă a numit afirmaţiile lui Trump ”îngrozitoare şi labile” şi a promovat eforturile preşedintelui Joe Biden de a sprijini Alianţa.

”Preşedintele Biden a restabili alianţele noastre şi ne-a făcut mai puternici în lume pentru că ştie că prima responsabilitate a fiecărui comandant este să ţină în siguranţă poporul american şi să respecte valorile care ne unesc. … Încurajarea invadării celor mai apropiaţi aliaţi de către regimuri criminale este îngrozitoare şi labilă – şi pune în pericol securitartea naţională americană, stabilitatea mondială şi economia noastră, acasă”, a afirmat, într-o declaraţie, purtătorul de cuvânt al Casei Albe Andrew Bates.

Trump vs. NATO

Nucleul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord îl reprezintă promisiunea apărării colective – aceea că un atac asupra unei naţiuni membre este un atac împotriva tuturor naţiunilor din alianţă. Trump s-a plâns de mult timp cu privire la suma pe care alte ţări din NATO o cheltuie pentru Apărare, comparativ cu Statele Unite, şi a ameninţat în mod repetat că va retrage SUA din NATO. Însă afirmaţiile sale de sâmbătă reprezintă cel mai direct indiciu că nu intenţionează să apere aliaţii NATO de un atac rusesc, dacă este reales.

De mai mulţi ani, Trump a descris în mod incorect cum funcţionează finanţarea NATO. NATO are o ţintă care fiecare ţară membră să cheltuile minimum 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare, iar cele mai multe ţări nu îndeplinesc această ţintă. Însă cifra reprezintă o linie directoare şi nu o obligaţie şi nici nu generează ”facturi”; ţările membre nu au eşuat în a plăti partea lor din bugetul comun al NATO pentru funcţionarea organizaţiei.

Ca preşedinte, Trump a ameninţat, în privat, de mai multe ori, că retrage Statele Unite din NATO, potrivit New York Times. Trump a descris NATO ca ”învechită” şi s-a situat pe aceeaşi linie cu preşedintele rus Vladimir Putin, care vrea să slăbească alianţa. Trump l-a lăudat de multe ori pe Putin şi chiar a mers până acolo încât să îi ţină partea liderului rus în defavoarea comunităţii de informaţii din SUA în ceea ce priveşte interferenţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016.

Share our work
Biden intră oficial în campania prezidențială

Biden intră oficial în campania prezidențială

Joe Biden, președintele ales al Statelor Unite, vrea un nou mandat

Joe Biden, președintele ales al Statelor Unite, vrea un nou mandat

Preşedintele democrat american Joe Biden, în vârstă de 80 de ani, şi-a anunţat marţi candidatura la alegerile prezidenţiale din 2024, la care s-ar putea înfrunta din nou cu Donald Trump, relatează AFP. „Candidez pentru un nou mandat”, declară Biden într-un mesaj video publicat pe reţeaua Twitter, însoţit de imagini de la asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. „Să terminăm treaba”, mai spune liderul democrat.

Decizia de a candida pentru un al doilea mandat la Casa Albă, deşi nu este o surpriză, va fi un test pentru a vedea dacă americanii sunt pregătiţi să-i încredinţeze lui Biden, deja cel mai vârstnic preşedinte al SUA, frâiele naţiunii pentru încă patru ani.

„Fiecare generaţie are un moment când trebuie să apere democraţia şi libertăţile sale fundamentale. Cred că acesta este momentul nostru”, afirmă preşedintele în videoclipul de campanie de trei minute, lansat împreună cu anunţul candidaturii.

Principalul handicap al liderului democrat, a cărui cotă de popularitate se menţine mediocră, este vârsta sa, notează AFP. Americanii nu au mai ales până acum un preşedinte atât de vârstnic.

Joe Biden va avea 81 de ani în momentul alegerilor, în toamna anului viitor, iar la finalul unui posibil al doilea mandat ar urma să aibă 86 – cu aproape 10 ani mai mult decât speranţa medie de viaţă a bărbaţilor americani.

Totuşi, examenele medicale regulate la care a fost supus în noiembrie 2021 şi februarie 2023 au conchis că starea sa de sănătate este bună, şi este clar că Joe Biden dă dovadă de o anduranţă rar întâlnită, jonglând între crize internaţionale şi mari reforme.

Share our work
Platon, Șor și Plahotniuc, băgați în gura Casei Albe

Platon, Șor și Plahotniuc, băgați în gura Casei Albe

Liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, contestat de o mare parte a populației din Republica Moldova

Liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, contestat de o mare parte a populației din Republica Moldova

Un grup de congresmani americani au solicitat Casei Albe, Joe Biden, adoptarea de sancțiuni împotriva oligarhilor fugari Viaceslav Platon, Vlad Plahotniuc și Ilan Șor. Aceștia sunt considerați ”vectori ai influenței nocive a Rusiei”, relatează mass-media de la Chișinău, citată de KP.

Ofensivă parlamentară

Patru influenți membri ai Congresului SUA, de la ambele partide, i-au trimis o scrisoare președintelui Joe Biden prin care îi solicită sancționarea celor trei mari oligarhi din Republica Moldova care au fugit din țară după ce procurorii au început privind fraude de sute de milioane de dolari.

Scrisoarea este semnată de șefii comisiilor de politică externă din Senatul SUA (Robert Menendez) și Camera Reprezentanților (Gregory W. Meeks), precum și de Michael T. Mccaul și James E. Risch – influenți membri ai celor două comisii.

Cei patru congresmani au adresat scrisoarea imediat după vizita premierului Natalia Gavrilița în SUA și îi cer președintelui Biden o susținere consecventă pentru o luptă mai eficientă cu corupția în Republica Moldova.

Vectori ai Rusiei

„Vă solicităm să luați o decizie cu privire la impunerea de sancțiuni față de persoanele de mai jos. Credem că acestea sunt responsabile de acte majore de corupție în Republica Moldova, printre care deturnarea bunurilor statului, exproprierea bunurilor private în folos personal, luare de mită și spălare de bani”, arată cei patru congresmani, indicând apoi cele trei nume de oligarhi fugari.

Oligarhii moldoveni sunt denumiți ”vectori ai influenței nocive a Rusiei”.

Liderii politici au invocat necesitatea ca președintele Biden să utilizeze instrumentul numit legea Magnitsky, care permite Casei Albe să sancționeze persoane străine.

Share our work
Biden, pariu strategic pe G7 și NATO

Biden, pariu strategic pe G7 și NATO

NATO, reuniune la Madrid

NATO, reuniune la Madrid

Grupul Celor Şapte cele mai industrializate ţări (G7), care se reuneşte în summit, în Bavaria, şi NATO este necesar ”să rămână împreună” împotriva agresiunii ruse în Ucraina, declară Joe Biden, la Munchem, într-o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz.

”Trebuie să rămânem împreună”, i-a spus şeful statului american lui Olaf Scholz la începutul întrvederii. Preşedintele rus Vladimir Putin ”spera că, într-un fel sau altul, NATO şi G7 nu se vor înţelege”, declară Biden. ”Însă nu am făcut-o şi nu o vom face”, subliniază el.

Ucraina le-a cerut duminică statelor membre G7  armament suplimentar şi sancţionarea Mosccovei, în urma unui atac rus, duminică dimineaţa, vizând un complex rzidenţial situat în apropeire de centrul Kievului.

”Summitul G7 trebuie să răspundă prin şi mai multe sancţiuni Rusiei şi prin şi mai mult armament greu Ucrainei”, a îndemnat într-un mesaj postat pe Twitter ministrul ucrainean e Externe Dmitro Kuleba. Kuleba cere în acest mesaj ”învingerea imperialismului bolnav” rus.

 

Share our work
Biden, întrevedere de tatonare cu Erdogan

Biden, întrevedere de tatonare cu Erdogan

Erdogan, curtat de Biden

Erdogan, curtat de Biden

Preşedintele american Joe Biden intenţionează să se întâlnească cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan şi să se consulte cu aliaţii cu privire la reluarea negocierilor cu Iranul. Biden va participa la summituri internaţionale la Roma şi apoi la Glasgow.

”Joe Biden se va întâlni cu preşedintele Turciei la Glasgow”, unde săptămâna viitoare are loc un summit privind clima. ”Nu am nicio confirmare, dar aceasta plănuim în acest moment”, a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan.

Perioadă tensionată

El s-a adresat de la bordul avionului prezidenţial american Air Force One, în timp ce Joe Biden se află în drum spre Roma, unde va participa înainte de Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP26) la summitul G20, sâmbătă şi duminică.

”Se pare că ne vom întâlni mai degrabă la Glasgow decât la Roma”, a declarat anterior preşedintele Erdogan presei turce.

Preşedintele turc tocmai a renunţat la expulzarea a zece ambasadori occidentali, între care cel al Statelor Unite.

Relaţiile dintre cei doi şefi de stat sunt tensionate, în special din cauza achiziţionării de către Ankara, membru NATO, a unui sistem de apărare rus.

Duetul geopolitic Erdogan-Putin dă dureri de cap Casei Albe

Duetul geopolitic Erdogan-Putin dă dureri de cap Casei Albe

Summit-uri strategice

Joe Biden participă la două reuniuni internaţionale majore în acest weekend. Summitul G20 se deschide sâmbătă la Roma, precum și la COP26, care începe duminică la Glasgow.

Preşedintele american va profita de ocazie pentru a discuta cu aliaţii cu privire la reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian.

Sâmbătă, în marja G20, Joe Biden ”va avea ocazia să se întâlnească cu şefii de stat şi de guvern ai Germaniei, Franţei şi Regatului Unit pentru a discuta cu privire la Iran şi pentru a face bilanţul încercărilor de reluare a negocierilor pentru o revenire” la acord nuclear internaţional, a adăugat Jake Sullivan. (K.P.)

Share our work