Preşedintele american Joe Biden se va întâlni miercuri cu omologul său ucrainean Vladimir Zelenski la Casa Albă. Întrevederea se vrea un semn de solidaritate între cele două ţări.
Întâlnirea are loc două zile mai târziu decât fusese programată iniţial, în contextul în care Biden supervizează reacţia autorităţilor americane la uraganul Ida şi retragerea trupelor SUA din Afganistan.
Sprijin american
„Vizita va confirma sprijinul de neclintit al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în contextul agresiunii în derulare a Rusiei”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.
Cei doi lideri vor discuta despre securitatea energetică, precum şi despre sprijinul Casei Albe pentru „eforturile preşedintelui Zelenski de a combate corupţia şi de a implementa o agendă de reforme bazată pe valorile noastre democratice comune”, se mai menţionează în comunicat.
Întâlnirea are loc după ce administraţia Biden a anunţat luna trecută un acord cu Germania care are ca scop parţial să aplaneze îngrijorările Ucrainei în legătură cu conducta Nord Stream 2 care se construieşte sub Marea Baltică pentru a transporta gaz din regiunea arctică din Rusia în Germania.
Statele Unite sprijină integritatea Ucrainei
Presiune rusească
Kievul şi Moscova sunt în dispută de când Rusia a anexat de la Ucraina peninsula Crimeea în 2014 şi i-a susţinut pe separatişti în conflictul din regiunea Donbas din estul Ucrainei, despre care Kievul spune că a făcut 14.000 de morţi.
Kievul se teme că Nord Stream 2 va fi folosită ca instrument geopolitic de Rusia şi a încercat să obţină garanţii privind statutul său de ţară de tranzit pentru gaz după ce conducta va deveni operaţională.
Ucraina a organizat recent o reuniune la nivel înalt pentru lansarea Platformei Crimeea, un nou mecanism internațional destinat consolidării sprijinului internațional pentru integritatea Ucrainei. Statele Unite și alte state membre UE și NATO au fost reprezentate la lucrările forumului. (K.P.)
Vizita Preşedintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenski, la Washington pentru a se întâlni cu omologul său american, Joe Biden, va fi organizată în luna august. Întrevederea trebuia să aibă loc în luna iulie, dar a fost amânată din motive organizatorice.
Secretarul de presă al Administrației Prezidențiale de la Kiev, Serghii Nikiforov, a declarat anterior că „întâlnirea se planifică în ultimele zile ale lui iulie – în primele zile ale lui august”, a explicat Serghii Nikiforov.
De asemenea, Nikiforov a subliniat că zvonurile despre aceea că vizita a fost amânată de Casa Albă din cauza schimbării conducerii Companiei „Naftogaz”, nu corespunde adevărului. „Întâlnirea este pregătită activ, data este coordonată, nimeni n-a înaintat nici un fel de ultimatumuri”, a accentuat Serghii Nikiforov.
Totodată, la ultimul briefing de presă de la Casa Albă, oficialii americani nu au confirmat că întâlnirea lui Zelenski şi Biden va avea loc în iulie. (K.P.)
SUA rămâne garantul securității nucleare israeliene
Preşedintele american, Joe Biden, a dat asigurări omologului său israelian, Reuven Rivlin, că Statele Unite nu vor permite Iranului să dezvolte arme nucleare. Declarațiile au fost făcute înaintea vizitei pe care o va întreprinde la Washington premierul israelian Naftali Bennett.
„Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară atât timp cât voi fi aici”, l-a asigurat Joe Biden pe preşedintele Reuven Rivlin, aflat în vizită la Casa Albă.
Parteneriat reconfirmat
După întrevedere, preşedintele israelian Rivlin le-a declarat reporterilor că este „foarte mulţumit” de comentariile preşedintelui despre Iran.
Joe Biden a îndepărtat, de asemenea, criticile venite din partea Congresului care i-au pus la îndoială autoritatea de a ordona raiduri împotriva poziţiilor miliţiilor pro-iraniene la graniţa Irakului cu Siria.”Am această autoritate”, a argumentat preşedintele american.
Relaţia strânsă dintre Israel şi Statele Unite a traversat o perioadă dificilă în ianuarie, când democratul Joe Biden i-a succedat republicanului Donald Trump la Casa Albă.
Reuven Rivlin își încheie în câteva zile mandatul de președinte al Statului Israel. La începutul lunii iunie, acesta a efectuat o vizită și la București.
Moștenire politică
Însă formarea unui nou guvern sub conducerea premierului Naftali Bennett, după eşecul aliatului lui Trump, Benjamin Netanyahu, a deschis calea reluării relaţiilor, precum şi a unei viitoare vizite la Washington a noului prim-ministru.
Potrivit Casei Albe, nu a fost stabilită o dată pentru deplasarea la Washington a premierului israelian, dar „preşedintele aşteaptă cu nerăbdare primirea sa şi aceasta va fi curând”.
Duminică, noul şef al diplomaţiei israeliene Yair Lapid a comunicat omologului său american Antony Blinken „rezervele puternice” ale statului evreu cu privire la negocierile pentru relansarea acordului nuclear internaţional cu Iranul. A mai declarat însă că doreşte să soluţioneze în culise diferenţele de opinie cu Washingtonul, spre deosebire de stilul fostului prim-ministru Benjamin Netanyahu.
„Credem că aceste diferenţe (între Israel şi SUA) ar trebui discutate în schimburi directe şi profesioniste”, a spus el. (K.P.)
Erdogan a declarat că întâlnirea sa cu preşedintele american Joe Biden a permis deschiderea unei „noi ere” între cele două ţării. Cei doi lideri s-au întâlnit pe 14 iunie înaintea unui summit NATO de la Bruxelles, pentru prima dată de când Joe Biden a devenit preşedintele SUA.
„Credem că am deschis porţile către o nouă eră cu Statele Unite în mod pozitiv şi constructiv. „Singura cerere a Ankarei este ca Washingtonul să respecte suveranitatea economică şi politică a Turciei şi să o sprijine în lupta sa împotriva organizaţiilor teroriste”, a declarat Erdogan. El a spus că vrea să profite de „climatul pozitiv”, despre care a spus că a caracterizat întâlnirea sa cu Joe Biden pentru a „consolida canalele de dialog” dintre cele două ţări.
Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan
Relații tensionate
Cei doi lideri s-au întâlnit pe 14 iunie înaintea unui summit NATO de la Bruxelles. Este pentru prima dată de când Joe Biden a devenit preşedintele SUA. Relaţiile dintre Ankara şi Washington s-au tensionat din cauza mai multor dispute: achiziţionarea de către Turcia a sistemului rus de apărare antiaeriană S-400, sprijinul SUA pentru miliţiile kurde siriene, refuzul american de a-l extrăda pe predicatorul Fethullah Gülen, dosarul libian, etc.
Ca răspuns la livrarea primei baterii a sistemului rus de apărare antiaeriană S-400, SUA au exclus Ankara din programul de producţie al avionului stealth F-35. Turcia a continuat să ceară Washingtonului să o reintegreze în acest program. Ankara susține că implementarea S-400 nu ar avea niciun impact asupra sistemelor de apărare ale NATO.
Genocidul armean
Relaţiile turco-americane s-au deteriorat rapid de când Joe Biden a ajuns la Casa Albă, în ianuarie. Joe Biden a recunoscut genocidul armean sub Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial, supărând Ankara. În timpul întâlnirii lor de la Bruxelles, Erdogan a discutat cu omologul său american şi modalităţile unei posibile menţineri a forţelor turceşti prezente în Afganistan după retragerea americanilor din această ţară, programată pentru septembrie. În acest sens, Washingtonul a salutat pe 17 iunie „angajamentul clar” al Turciei de a juca „un rol cheie” în apărarea aeroportului Kabul după plecarea trupelor americane şi străine. (K.P.)
Preşedintele american, Joe Biden, a promis să îi spună omologului său rus, Vladimir Putin, care sunt „liniile sale roşii”, cu ocazia summit-ului de azi. „Nu căutăm un conflict cu Rusia, dar vom răspunde dacă Rusia continuă activităţile sale”, a declarat preşedintele american în cursul conferinţei de presă organizate la finalul summitului NATO, la Bruxelles.
Pe de altă parte, Biden l-a caracterizat pe Putin ca fiind „un adversar sau cineva care ar putea fi un adversar”, un tip „inteligent” şi „dur”.
„Îi voi arăta clar preşedintelui Putin că există domenii în care putem coopera, dacă alege asta”, a mai spus liderul de la Casa Albă.
„Dacă va alege să nu coopereze şi să acţioneze aşa cum a făcut-o în trecut în legătură cu securitatea cibernetică şi alte activităţi, vom răspunde, vom răspunde pe măsură”, a spus preşedintele american, adăugând că va „clarifica unde sunt liniile roşii” pentru Putin.
Tatonare geopolitică
Este prima întrevedere între cei lideri de la rpeluarea mandatului de către Joe Biden. Discuția va începe la 13:15 ora locală, și va dura într-o componență flexibila pâna la orele 18. După această liderii Rusiei și SUA vor oferi detalii în timpul conferințelor de presă. Se așteaptă, că cele mai discutate subiecte vor fi Ucraina și Belarus, dar și subiectul controlului armamentelor și respectării drepturilor omului.
Prin intermediul acestei Declarații, NATO și-a reafirmat suportul pentru integritatea și suveranitatea țărilor vizate.
„Ne reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor. (…) De asemenea, cerem Rusiei să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare a regiunii transnistrene. Ne-am angajat să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și să oferim asistență prin Inițiativa noastră de construire a capacității de apărare și securitate conexă”, se menționează în Declarație. (N.G.)
