de Isac Mihai | nov. 13, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri
Georgia visează la NATO
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a avertizat că Rusia va continua să asigure securitatea Osetiei de Sud şi a Abhaziei – două regiuni separatiste ale Georgiei -, a căror independenţă a fost recunoscută de Moscova în 2008, după războiul de cinci zile ruso-georgian dus pe teritoriul Osetiei de Sud în august acelaşi an, informează ziarul rusesc Parlamentskaia Gazeta, citat de KARADENIZ PRESS. În cadrul unei întâlniri cu Dmitri Medoiev, responsabilul Osetiei de Sud pentru politica externă, şeful diplomaţiei ruse a declarat că se apropie noua rundă a Discuţiilor internaţionale de la Geneva (GID, după acronimul în limba engleză) cu privire la Transcaucazia, preconizată să se desfăşoare între 11 şi 12 decembrie, de aceea cele două părţi trebuie să-şi coordoneze poziţiile.
Parteneri strategici
‘Sunt sigur că vom continua linia noastră comună pentru a asigura într-un mod fiabil securitatea aliaţilor noştri în această regiune importantă a lumii’, a subliniat Serghei Lavrov.
‘Osetia de Sud apreciază relaţiile cu Federaţia Rusă: noi considerăm Rusia drept principalul nostru partener strategic, o ţară apropiată nouă, atât istoric, cât şi spiritual’, a afirmat aşa-numitul ministru de externe sud-osetin Dmitri Medoiev.
La dialogul de la Geneva participă Georgia, Rusia, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor de facto din Osetia de Sud şi Abhazia, dar şi SUA.
Formatul de negocieri GID – coprezidat de Uniunea Europeană, ONU şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) – a fost creat în 2008 pentru a depăşi consecinţele conflictului din Georgia, care avusese loc între 8 şi 12 august acelaşi an.
Kremlinul a recunoscut independenţa ambelor regiuni separatiste georgiene la 26 august 2008, la două săptămâni după semnarea acordului de încheiere a conflictului scurt şi sângeros din Osetia de Sud.
Georgia, care beneficiază de sprijinul UE şi SUA, nu recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei şi consideră cele două teritorii drept ‘ocupate’ de către forţele ruse. Rusia dispune de baze militare în ambele republici separatiste.
Georgia-rămâne-o-țară-amenințată-de-noi-confruntări-cu-regimurile-separatiste-pro-ruse
Georgia, în afara NATO
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a respins anterior ipoteza unei aderări rapide a Georgiei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), ai cărei oficiali au promis în 2008 acestei foste republici sovietice că va putea adera într-o zi la Alianţă. „Nu văd o aderare rapidă la NATO pentru Georgia, aceasta este poziţia Germaniei”, a declarat Merkel în timpul unei întâlniri din august 2018 cu studenţii Universităţii din Tbilisi, capitala acestei ţări din Caucazul de Sud. „Lucrurile se întâmplă în mod gradual”, a adăugat ea, în condiţiile în care autorităţile georgiene şi-au fixat drept obiectiv aderarea la Uniunea Europeană (UE) şi la NATO.
În timpul summitului NATO care a avut loc în 2008 la Bucureşti, liderii ţărilor din NATO i-au promis Georgiei că într-o zi ea va putea deveni membră a acestei organizaţii, însă – la presiunile Angelei Merkel şi ale preşedintelui de atunci al Franţei, Nicolas Sarkozy – au refuzat să-i acorde acestei ţări statutul de candidat oficial, aminteşte AFP.
Sprijin german
Georgia s-a opus apoi Rusiei în timpul unui război-fulger, care s-a soldat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei celor două republici separatiste proruse, Osetia de Sud şi Abhazia, ce s-au separat de Georgia în 1992. Rusia menţine în prezent o puternică prezenţă militară în aceste două republici, spre marea nemulţumire a Georgiei, care denunţă o „ocupaţie”. „Este o ocupaţie peste circa 20% din teritoriul georgian şi o mare nedreptate”, a declarat vineri Angela Merkel în faţa studenţilor georgieni.
Într-un gest simbolic, în cursul vizitei, ea s-a deplasat de asemenea la frontiera administrativă cu Osetia de Sud, unde poliţiştii de frontieră au instalat sârmă ghimpată.
Îngrijorată de prezenţa forţelor NATO lângă frontierele sale, Rusia se opune în mod categoric aderării Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 29, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina
Kremlinul avertizează NATO
Rusia va trebui să construiască o ‘centură defensivă’ în apropiere de Soci în cazul aderării Ucrainei şi Georgiei la NATO, proiect ce va necesita resurse uriaşe din partea Moscovei, a declarat Andrei Kelin, şeful Departamentului pentru cooperare europeană din cadrul Ministerului de Externe rus, recunoscând că eventuala alăturare a celor două foste republici sovietice la Alianţa Nord-Atlantică va deveni o problemă militară şi economică colosală pentru Rusia, potrivit agenţiilor de presă RIA Novosti şi TASS, citate de KARADENIZ PRESS.
‘Va trebui să construim o centură defensivă în apropiere de Soci (litoralul rusesc al Mării Negre), va fi necesar să cheltuim resurse enorme pentru a preveni posibilele acţiuni ale unui potenţial adversar, dar aceasta este inevitabil’, a afirmat Kelin în cadrul unei dezbateri pe tema ‘Viitorul NATO şi interesele Rusiei’, organizată pe platforma Clubului de discuţii Valdai.
Aderare prematură
Referitor la Ucraina, diplomatul rus a spus că ‘frontiera comună (ruso-ucraineană) se întinde pe o lungime colosală, nu este echipată deloc, înseamnă că va trebui să construim acolo structuri defensive’.
În acelaşi timp, Andrei Kelin a apreciat că este încă prematur să se vorbească de o aderare a Ucrainei şi Georgiei la blocul nord-atlantic. ‘Dar dacă partenerii occidentali vor merge pe calea escaladării în continuare a confruntării, atunci va trebui să ne pregătim în mod serios pentru această’ situaţie, a menţionat oficialitatea diplomatică rusă.
Atât Ucraina, cât şi Georgia îşi exprimă constant dorinţa de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, iar, în 2008, celor două foste republici sovietice li s-a promis că ‘vor deveni membre’ ale Organizaţiei, dar fără niciun termen precis. După 2014 – când Rusia a anexat Crimeea şi a început să acorde sprijin rebelilor separatişti din estul ucrainean prorus – Ucraina a declarat că alăturarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord reprezintă unul dintre obiectivele sale strategice şi efectuează periodic exerciţii împreună cu ţări membre NATO, conform presei. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 24, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Mikhail-Saakashvili-vrea-să-revină-în-forță-în-politica-mare-din-Ucraina
Fostul președinte al Georgiei și ex-guvernator al regiunii Odesa din Ucraina, Mihail Saakașvili a recunoscut că se plictisește în Olanda, unde locuiește în prezent, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Politicianul georgian, căsătorit cu un cetățean olandez (n.r.: Sandra Roelofs, fostă primă doamnă a Georgiei), s-a plâns de viața scumpă din Olanda, precizând că trăiește în prezent din onorarii pentru susținerea de conferințe la diferite universități locale. Dar, în ciuda acestui fapt, are probleme financiare și, uneori, mai primește bani de la mama sa.
Nostalgie pentru Ucraina
În ceea ce privește subiectul Ucraina, politicianul a recunoscut că adesea își amintește cu nostalgie de această țară. „Ucraina este, în primul rând, o parte importantă a vieții mele și, în al doilea rând, acolo sunt oamenii de care m-am îndrăgostit, de care îmi place”, a explicat el.
Reamintim că Mihail Saakașvili a fost guvernatorul regiunii Odesa din mai 2015 până în noiembrie 2016. În tot acest timp el a criticat în mod regulat guvernul care l-a numit în funcție și, în cele din urmă, a intrat în opoziție față de putere. În vara anului 2017, prin decizia președintelui Petro Poroșenko, lui Saakașvili i-a fost retrasă cetățenia ucraineană, dar în ciuda acestui fapt, la sfârșitul aceluiași an, a organizat un val de proteste în masă în țară.
În februarie 2018, politicianul a fost reținut și expulzat în Polonia. După aceea, fostul guvernator s-a mutat în Olanda, unde a obtinut permis de sedere.
Axa Timoșenko-Kolomoisky
Surse politice de la Kiev au declarat că fostul președinte georgian Mihail Saakașvili este implicat în acest moment în eforturile finanțate de oligarhul Ihor Kolomoisky de creare a unei largi coaliții îndreptate împotriva actualului președinte Petro Poroșenko. Demersurile lui Kolomoisky au drept obiectiv susținerea candidaturii la alegerile prezidențiale ucrainene din martie 2019 a liderului partidului Batkivștina, Iuliei Timoșenko, fostă premier al Ucrainei în anii 2000. Aceasta este considerată principala favorită a alegerilor prezidențiale, situându-se pe primul loc în sondajele de opinie din ultimul an.
Mihail Saakașvili, devenit dușman personal al președintelui Petro Poroșenko, joacă rolul unui consilier din umbră pentru Ihor Kolomoisky și Iulia Timoșenko, consideră surse politice de la Kiev. Sursele citate au mai menționat că aceste servicii de consultanță sunt remunerate de către Ihor Kolomoisky, fostul președinte georgian mizând și pe ocuparea unei funcții guvernamentale într-o posibilă guvernare Timoșenko, care ar putea prelua puterea la Kiev după alegerile prezidențiale și parlamentare din această țară de anul viitor. Saakașvili a avut și unele tentative de a iniția un proiect politic în diaspora ucraineană din Occident, prin lansarea unui ong care să declanșeze o cruciadă anti-corupție, inițiativă abandonată la scurt timp pe fondul condamnării sale penale în Georgia și a lansării mai multor anchete în Ucraina, în care este cercetat pentru corupție și abuz de putere.
Ucraina, război politic total în 2019
Condamnat în Georgia
Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili a fost condamnat în țara sa de origine la șase ani de închisoare cu executare. Fostul liber de la Tbilisi a fost declarat vinovat de faptul că l-ar fi bătut pe fostul deputat Valerii Ghelașvilli, sentința fiind pronunțată în lipsa inculpatului.
Mihail Saakașvili a fost președinte al Georgiei între 2003 și 2011, perioada mandatelor sale fiind una dintre cele mai controversate din istoria recentă a statutului caucazian.
Începând cu 2014 a fost consilier al președintelui ucrainean Petro Poroșenko, numit guvernator al regiunii Odesa, fiind unul dintre cei mai importanți aliați ai liderului de la Kiev. Ulterior, Saakașvili s-a metamorfozat într-unul dintre principalii opozanți ai președintelui Poroșenko, organizând proteste de stradă și cerând demiterea acestuia.
În primăvara lui 2018, Mihail Saakașvili a fost expulzat din Ucraina în Polonia, iar pe rol la Kiev se află dosarul privind lipsirea de cetățenie ucraineană a fostului președinte georgian.
După expulzarea din Ucraina, Mihail Saakașvili s-a mutat în Olanda, soția sa, Sandra Roelofs, fiind originară din această țară.
Anchetă anti-corupție
Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că autoritățile anti-corupție de la Kiev anchetează mai multe acuzații de corupții la adresa lui Mihail Saakașvili din perioada când acesta era guvernator al regiunii Odessa. Sursele citate au menționat că se așteaptă ca procedurile penale împotriva acestuia să fie inițiate în această toamnă, mai mulși foști membrii ai administrației Saakașvili și oameni de afaceri depunând mărturii care îl incriminează pe acesta. Dacă va fi condamnat pentru fapte de corupție în proporții deosebit de mari, fostul lider georgian este pasibil de o condamnare de 8-12 ani.
Mihail Saakașvili a respins aceste acuzații, considerându-le motivate politic.
Interzis în Ucraina
Ucraina i-a interzis, timp de trei ani, intrarea pe teritoriul său fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, devenit opozant la Kiev şi expulzat pe 12 februarie în Polonia. Saakaşvili a primit interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean din ordinul comandantului responsabil de secţiunea de frontieră pe care ex-liderul georgian a trecut-o ilegal în luna septembrie, a declarat, pentru AFP, purtătorul de cuvânt al autorităţii de frontieră, Oleg Slobodian. Comandantul „a luat decizia de a-i interzice lui Mihail Saakaşvili să intre în Ucraina timp de trei ani”, a spus acesta.
Show politic
Pe 10 septembrie, Saakaşvili a intrat cu forţa în Ucraina, venind din Polonia şi depăşind opoziţia agenţilor de frontieră cu sprijinul a mai multor sute de susţinători, inclusiv lideri politici marcanți din opoziție, precum Iulia Timoșenko, principalul contracandidat al lui Petro Poroșenko la alegerile prezidenșiale din 2019.
În data de 12 februarie, el a fost arestat într-un restaurant în plin centrul Kievului şi mai apoi a fost expulzat în Polonia. Căsătorit cu o olandeză, Saakaşvili s-a dus mai apoi în Olanda, unde s-a declarat hotărât să-şi continue lupta.
Această interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean este valabilă până la 13 februarie 2021, potrivit unui răspuns al poliţiei de frontieră la o întrebare a avocatului lui Mihail Saakaşvili, postat pe Facebook de acesta din urmă.
Atac la Poroșenko
„Cu sau fără mine, sfârşitul a venit deja pentru aceste autorităţi, iar eu mă voi întoarce acasă în Ucraina foarte curând, mult mai devreme decât în trei ani”, a replicat Mihail Saakaşvili, devenit apatrid după ce a fost deposedat succesiv de cetăţenia georgiană şi de cea ucraineană.
Fost aliat al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, Mihail Saakaşvili (50 de ani) a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai săi şi a contestat în repetate rânduri puterea ucraineană, pe care o acuză de corupţie. Numit guvernator al regiunii Odesa în 2015 de către Poroşenko, Mihail Saakaşvili a demisionat un an şi jumătate mai târziu, confirmând ruptura cu preşedintele ucrainean.
Partidul său, Mişcarea Noilor Forţe, organizează cu regularitate manifestaţii împotriva corupţiei şi a preşedintelui Poroşenko, uneori acestea degenerând în violenţe.
Parchetul General ucrainean l-a acuzat că a încercat să ‘preia puterea cu forţa’ în cursul manifestaţiilor care ar fi fost finanţate, potrivit autorităţilor, de anturajul ex-preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în 2014. Saakaşvili neagă aceste acuzaţii. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Ucraina visează la integrarea în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a lansat marţi procedura de evaluare a pregătirii Macedoniei şi Albaniei pentru începerea, în iunie 2019, a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agenția KARADENIZ PRESS. În luna iunie, statele membre ale blocului comunitar au decis să amâne cu cel puţin un an o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia şi Albania, după ce Franţa şi Olanda au cerut reforme mai solide şi mai eficiente pentru combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei.
Felicitări europene
Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat marţi la Skopje că este bucuros ”să anunţe astăzi lansarea oficială a procesului de screening cu Macedonia”.
Hahn a explicat că le va permite Macedoniei şi Albaniei să se familiarizeze cu normele juridice ale UE în vederea pregătirii pentru a se conforma cu acestea, în special cu capitolele privind statul de drept. ”Acest lucru arată angajamentul nostru foarte solid de a vă însoţi în eforturile pentru reformă şi de a transforma în realitate perspectiva dumneavoastră de integrare în Uniunea Europeană”, a spus Johannes Hahn, care a promis că ”uşa UE va fi deschisă”.
Comisarul european a felicitat Macedonia pentru primirea invitaţiei de a deveni membră a NATO, după ce şi-a soluţionat disputa asupra denumirii sale cu Grecia, ceea ce în opinia sa reprezintă o contribuţie importantă la pacea şi la stabilitatea în Europa.
Macedonia de Nord, compromis balcanic
Luna trecută, autorităţile de la Skopje şi Atena au pus capăt diferendului ce data de decenii în legătură cu vecinul nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părţi fiind ‘Republica Macedonia de Nord’. Această soluţionare a determinat Grecia să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Macedoniei la NATO.
Pentru ca Macedonia să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, este nevoie ca ţara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum şi să-şi schimbe numele din punct de vedere constituţional. Numai după aceea parlamentul grec va ratifica acordul şi aderarea Macedoniei la NATO.
Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.
Recent, demersurile macedonene au stârnit furia Moscovei, care se opune vehement aderării fostei țări balcanice la blocul militar (https://karadeniz-press.ro/macedonia-obiectiv-strategic-al-summit-ului-nato-stoltenberg-absolut-convins-de-capacitatea-europei-si-a-sua-de-a-ramane-unite-in-timpul-summitului-dughin-guru-geopolitic-al-lui/)
Summit strategic
Următorul summit al Uniunii Europene (UE) și al țărilor din cadrul programului UE „Parteneriatul Estic” (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia) va avea loc pe 15 octombrie. Anunțul a fost făcut de către șefa diplomației europene, Federica Mogherini, la o conferință de presă care a avut loc după întâlnirea Consiliului UE de la Bruxelles, informează mass-media europeană. „Pe 15 octombrie se va desfășura summitul cu toate cele șase țări ale Parteneriatului Estic”, a spus oficialul european.
„Parteneriatul estic” este un program multilateral lansat în 2009 care vizează dezvoltarea cooperării regionale cu șase foste republici sovietice – Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.
Summit-urile se desfășoară o dată la doi ani. Cel mai dramatic a fost cel de-al treilea summit din 2013, de la Vilnius, la care președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE, ceea ce a dus la schimbarea puterii de la Kiev în 2014. Cel de-al patrulea summit al acestui program – la Riga, în 2015 – a fost, de asemenea, extrem de tensionat, deoarece s-a desfășurat în mijlocul crizei dintre Rusia și Occident. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 13, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Turcia, Ucraina, UE
Președintele Sua, Donald Trump, mulțumit de rezultatele summit-ului
În data de 12 iulie, la Bruxelles, s-a încheiat summitul NATO. Amenințările hibride, îmbunătățirea colaborării militare la nivel de comandament, securitatea cibernetică — sunt doar câteva dintre problemele care au fost discutate de țările-membre.
La zece ani după summitul de la București din 2008, Ucraina și Georgia au primit din nou semnale puternice de sprijin. Din ce în ce mai mult, NATO își reafirmă determinarea în zona Mării Negre și în toată regiunea flancului de est. Astfel, cei 29 de șefi de stat, membrii Alianței au adoptat în unanimitate o rezoluție privind Crimeea și Donbas. În aceasta declarație se condamnă agresiunea rusă, documentul vizând și Republica Moldova, solicitînd Rusiei retragerea trupelor militare din Transnistria (similare demersurilor din Rezoluția Adunării Generale ONU de săptămîna trecută). În același timp, astăzi, apelurile politice snt consolidate de acțiunile practice ale Alianței în regiune. Printre acestea se numără deschiderea biroului NATO în Moldova, plasarea sistemelor anti-rachetă în România și în Polonia, un statut «de absolvent» pentru Ucraina (statut de aspirant euro-atlantic), și așa mai departe. NATO a reiterat angajamentul pentru a oferi sprijin Georgiei și Ucrainei, însă nu le-a fost conferit Planul de Acțiune de membru – MAP (Membership Action Plan). NATO a solicitat ca cele două state să își facă mai bine «temele», demonstrând dorința de a deveni parteneri de încredere, dar să nu piardă ocazia de a-și promova interesele la nivel diplomatic.
Trump nefericit
În prima zi a summit-ului NATO din 2018, care a avut loc la Bruxelles, atenția a fost îndreptată către președintele american Donald Trump – și anume la declarațiile sale dure, în contextul viitoarei întâlniri cu liderul rus, Vladimir Putin, programată pentru data de 16 iulie la Helsinki (Finlanda). În special, Trump a fost indignat de alocările financiare inadecvat de mici ale țărilor membre NATO. Conform liderului SUA, doar 5 țări membre ale Alianței au contribuții financiare egale cu 2% din PIB. În plus, Trump a criticat aspru acțiunile Germaniei de sprijinire a proiectul de construire a unui sistem alternativ de transport de gaz «Nord Stream-2». Trump a fost nemulțumit și de faptul că Germania cheltuie miliarde pentru a procura gazul din Federația Rusă, în timp ce SUA se cheltui sume uriașe pentru a-i proteja aliații de Rusia. În general, președintele SUA a întrebat pe bună dreptate «De ce pentru toate trebuie să plătească americanii?»
A doua zi Trump, a dat asigurări că SUA nu va părăsi NATO, deși o zi înainte a răsunat amenințarea că Statele Unite va ieși din Alianță, în cazul în care cheltuielile nu vor fi majorate. Președintele Trump a numit Germania ostatică Rusiei. «Este în interesul nostru, deoarece vom face pe toți mai puternici», a declarat Angela Merkel, președintele Germaniei.
„I-am spus (aliaților. – ed.), că vor fi foarte nefericiți, dacă nu își îndeplinesc obligațiile (pentru bugetul de apărare în valoare de 2% din PIB. – nn) … acum mă bucur că avem un NATO puternic» a menționat Trump după acuzațiile emoționale din ultimele zile.
Mai mult decât atât, la Bruxelles, Trump a anulat majoritatea întâlnirilor bilaterale, dar a făcut o excepție pentru Președintele Ucrainei Petro Poroșenko. Potrivit știrilor din presă, întâlnirea a durat aproximativ de 20 de minute. Poroșenko a declarat că a fost mulțumit de acest dialog. «Am discutat în detaliu cu președintele Trump cu referire la viitoarea reuniune la Helsinki (întâlnirea președinților din SUA și Rusia – ed.), despre Problema Nord Stream – 2», a declarat Poroșenko, fără a dezvălui detalii.
Trump a fost, de asemenea, inconsistent. Întrebat despre Crimeea, Trump a acuzat în anexarea fostului președinte american Barack Obama. «Ce se va întâmpla cu Crimeea la momentul actual, nu știu. Nu sunt mulțumit de ceea ce se întâmplă acolo, a fost responsabilitatea lui Obama», a spus el.
Întâlnirea dintre Putin și Trump va avea loc pe 16 iulie la Helsinki, pregătirile sunt în toi. Evident, Poroshenko și Trump au vorbit despre Ucraina tocmai în contextul acestei întâlniri. Însă, cine a fost de acord cu cine — este întrebarea.
Soluții noi pentru întregul Atlantic
În cadrul summitului, a fost semnată o declarație cu privire la principalele provocări nu numai în regiune, ci și pentru întregul spațiu Nord-Atlantic. În acest document se vorbește despre obligația participanților de a distribui în mod echitabil responsabilitățile cu privire la investițiile militare, și anume că finanțarea va crește. Șantajul lui Trump se pare că a dat rezultate. NATO, de asemenea, a decis să adapteze și să consolideze structura comandamentului NATO și, de asemenea, să se gândească la apărarea cibernetică.
«În 2020, vom avea 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadre și 30 de nave de război. Îmbunătățim structura de comandă a NATO. Vom avea o nouă comandă pentru Atlantic și vom sprijini logistica în Germania», a explicat mai târziu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.
A fost discutată și problema descurajării și răspunsului la amenințările hibride. «Tactica hibridă se îndreaptă din ce în ce mai mult către instituțiile noastre politice, opinia publică și securitatea cetățenilor noștri», se arată în declarație.
«Am fost de acord să creăm noi forțe pentru a contracara războiul hibrid. Aceasta este securitatea informatică, contraponanța și securitatea energetică. Am fost, de asemenea, de acord să creăm un nou centru pentru operațiuni cibernetice și să consolidăm structura de comandă», a explicat Stoltenberg.
Printre alte aspecte din documentul adoptat al summitului se numără lupta împotriva terorismului, confruntarea cu grupul de teroriștii ai ISIL, construirea unei misiuni în Afganistan, crearea unei misiuni de antrenament în Irak.
Președintele Ucrainei, Petro Poreșenko a avut o întrevedere cu omologul său american Donald Trump
Război cald pe flancul estic
În ceea ce privește Ucraina, Moldova și Georgia, Alianța și-a exprimat clar poziția privind susținerea integrității teritoriale ale acestor țări. Rusia este numită agresor dar și i se solicită un dialog civilizat. Secretarul general Stoltenberg, a vorbit în repetate rânduri despre acest lucru în timpul summitului.
«Rusia contestă ordinea internațională bazată pe reguli, destabilizând Ucraina, inclusiv prin anexarea ilegală Crimeii; aceasta încalcă dreptul internațională, promovează activități militare provocatoare și încearcă să submineze instituțiile noastre și ne dezbină», se spune în declarație.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156620.htm?selectedLocale=en
Președintele de la Kiev a subliniat că marele pericol pentru securitatea de după al doilea război mondial (în special ONU, Consiliului de Securitate al ONU) este faptul că agresorul care acționează este un membru al Consiliului de Securitate al ONU. Poroșenko consideră că NATO este cel mai eficient sistem de prevenire.
În același timp, el a amintit de alte garanții de securitate pentru Ucraina – despre Memorandumul de la Budapesta, ale cărui obligații nu au fost îndeplinite. Bunăoară, memorandumul de la Budapesta a fost semnat în 1994, de către 5 țări – Rusia, SUA, China, Marea Britanie și Franța – țările care au acționat ca garanți ai indivizibilității teritoriale ale Ucrainei. Cu toate acestea, în 2014, Federația Rusă a ocupat prin invazia militară și a anexat Crimeea, teritoriul al Ucrainei.
«Noi am fost a treia putere nucleară din lume. Vă puteți imagina că Ucraina s-ar confruntă cu agresiune dacă ar avea arme nucleare? Niciodată. Pentru că am acceptat obligațiile din strategia de nonproliferare nucleară, am primit garanții de securitate din partea SUA, din Marea Britanie, din Franța, din China și din Rusia. Unde sunt aceste garanții acum? Timp de patru ani, mii de soldați ucraineni s-au apărat cu arme în mâinile lor. Vă puteți imagina că au fost uciși 3 mii de soldați ucraineni, au fost uciși 10 mii de civili … Ei (NATO – Ed.) au numit Rusia un agresor. Acest lucru este, de asemenea, important din punctul de vedere al dreptului internațional. Acum întreaga lume începe să înțeleagă ce se întâmplă în Ucraina. Acesta nu este un conflict înghețat, este un război fierbinte. Și în fiecare zi ucrainenii își dau viața în apărarea democrației și a libertății … este o agresiune pe flancul estic al NATO, iar acesta este un mesaj puternic că NATO este unită și membrii NATO sunt uniți și solidari cu Ucraina, la fel ca și cu Georgia» a declarat Poroșenko.
În special, Președintele Georgiei Ghiorghi Margvelașvili a declarat că eficiența operațiunilor Rusia care ocupă astăzi a fost posibilă din cauza răspunsului inadecvat al comunității internaționale la războiul din Georgia, în 2008. «Acesta este deja al zecelea an (Summit-ul de la București 2008 – Ed.), de cînd NATO recunoaște că Georgia poate deveni membră a NATO», a spus Margvelashvili.
Corespondență de la Marianna Prysiazhniuk
