de Razvan Iorga | ian. 13, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Dupa ultimele dezvoltari din Ucraina referitor la relatia energetica dintre Kiev si Moscova, mass-media americana si cea poloneza spun la unison ca este foarte probabil ca Republica Moldova sa ajunga intr-o situatie similara privind santajul energetic practicat de Rusia in zonele in care are interes. „Pentru asa tara ca Rusia, resursele energetice nu sunt altceva decat un instrument politic eficient pentru a-si satisface ambitiile imperiale. Autoritatile ruse nici macar nu incearca sa ascunda acest lucru, spre deosebire de Norvegia care foloseste petrolul si gaze drept un mijloc de modernizare si imbogatire a tarii si cetatenilor sai”, scrie revista poloneza Polonia Christiana, preluata de portalul Unimedia.info. „Kremlinul a reusit sa atinga cateva succese: Moldova a amanat data punerii in aplicare celui de-al treilea pachet energetic de la 2015 pana in 2020. Rusiei nu i s-a parut suficient si a continuat presiunile, insa conducerea Republicii Moldova a raspuns ferm ca nu intentioneaza sa-si schimbe calea integrarii europene in schimbul resurselor energetice mai ieftine”, scrie publicatia care nu uita sa mentioneze ca intelegerile energetice dintre Rusia si Republica Moldova nu sunt facute pe mai mult de un an de zile. Semn ca Moscova vrea sa tina din scurt aceasta problematica si sa o foloseasca in scopuri politice. Publicatia polona mai precizeaza ca situatia data se poate schimba odata cu realizarea gazoductului Ungheni-Iasi. „in acelasi timp, in august 2013, cu sprijinul UE, a fost inceputa constructia gazoductului care va livra gaz din Romania. Aceasta investitie ar trebui sa fie finalizata in urmatoarele cateva luni, si deja in 2014, daca constructorii se vor incadra in termen, o treime din necesitatile energetice ale Moldovei vor fi acoperite”, mai scriu autorii.
Analistii americani prevad soarta Ucrainei pentru Chisinau si Tbilisi
Cu doar cateva zile in urma, agentia americana de analiza Stratfor opina ca Republica Moldova si Georgia ar putea avea aceeasi soarta ca si Ucraina atat timp cat cele doua tari nu renunta la ambitiile europene. „Rusia se va concentra pe consolidarea castigurilor pe care le-a avut in ultimul deceniu de neutralizare si reorientare spre Moscova a statelor periferice – de la Caucaz la Europa Centrala si de Est. Republica Moldova si Georgia vor avea probabil aceeasi soarta ca si Ucraina, atata timp cat Rusia va aplica presiuni economice, politice si de securitate incercand sa impiedice aceste tari sa se conformeze stipularilor acordurilor parafate cu UE”, precizeaza analistii Strafor in cadrul unor previziuni pentru 2014. PE de alta parte,alti specialisti sunt de alta parere. Presedintele Fundatiei Jamestown din Washington, Glen Howard, opineaza ca Rusia va fi mult prea ocupata cu Ucraina ca sa adopte o pozitie ferma in cazul Georgiei si Republicii Moldova. El a mai spus incercarile lui Vladimir Putin de a-si mentine influenta in statele post-sovietice ameninta securitatea propriilor sale pozitii in Kremlin. „Pe termen scurt, Moscova isi va mentine tactica in cazul Ucrainei pana cand Putin nu-si va consolida pozitia cu privire la absorbtia Ucrainei si reincarnarea uniunii vamale”, a mai spus analistul de la Jamestown Foundation.
de Razvan Iorga | nov. 26, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia se afla la originea deciziei Ucrainei de a suspenda pregatirea unui acord de asociere cu Uniunea Europeana, a confirmat marti premierul ucrainean Mikola Azarov, citat de mass-media de la Kiev. „Rusia a propus amanarea semnarii si inceperea de negocieri”, a declarat Azarov, in contextul in care UE a acuzat Moscova de faptul ca a exercitat presiuni asupra Kievului cu scopul de a impedica acest acord. Premierul a afirmat, insa, ca nu s-a convenit nimic cu Masocova referitor la compensatii in schimbul acordului cu UE. „Bineinteles ca nu”, a raspuns el intr-o intalnire cu jurnalisti straini. El a spus ca nu exista un „acord precis” cu privire la revizuirea pretului gazelor ruse pentru Ucraina. „Lansam negocieri la inceputul lui decembrie cu Rusia asupra restabilirii unor relatii comerciale si economice normale”, a anuntat Azarov. Pe de alta parte, Uniunea Europeana nu a oferit Ucrainei sustinerea necesara in situatia economica dificila in care se afla tara, a adaugat Azarov. „Nu am primit sustinerea necesara a Uniunii Europene in momentul in care era importanta”, a subliniat seful Guvernului ucrainean. „UE nu a oferit niciun ajutor, in afara de declaratii”, a insistat el. Azarov a acuzat totodata Fondul Monetar International (FMI) ca a inasprit, inaintea adoptarii acordului, conditiile acordarii unui imprumut.
de Anatol Terzi | nov. 25, 2013 | Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele Gazprom, Alexei Miller (centru)
Rusia si Serbia au lansat, duminica, segmentul sarbesc al gazodcutului South Stream, traseu energetic menit sa diversifice alimentarea cu gaz rusesc a Europei pe o ruta ce ocoleste Ucraina, scrie RIA Novosti. Gazoductul ruso-italian este conceput sa transporte anual 63 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia spre Europa via Marea Neagra, ocolind tari de tranzit, precum Ucraina si Belarus. Serbia, care depinde practic in intregime de livrarile de gaz rus via Ucraina, cauta sa-si diversifice sursele si caile de transport. Ceremonia de lansare a proiectului a avut asistenta de marca precum presedintele sarb, Tomislav Nikolici, premiecul Ivita Dacici, iar de partea rusa, ministrul Energiei Alexander Novak si directorul Gazprom, Alexei Miller. Presedintele rus, Vladimir Putin, a salutat duminica inceperea lucrarilor de constructie la tronsonul sarb al gazoductului South Stream, subliniind ca acesta va garanta consumatorilor europeni livrari stabile de gaz rusesc. ‘Gazoductul South Stream care se intinde pe fundul Marii Negre va permite consumatorilor din sud-estul Europei sa profite de importante zacaminte de gaz rusesc, diminuand astfel riscurile de tranzit prin terte tari. Acest lucru va contribui la consolidarea securitatii energetice internationale’, a declarat presedintele Putin, potrivit unui comunicat al Kremlin. Segmentul sarbesc al South Stream se va intinde pe 450 de kilometri si va costa circa 1,9 miliarde de euro, bani ce vor fi asigurati de catre Gazprom.
de Razvan Iorga | nov. 18, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia si Ucraina au ajuns la un compromis in privinta unui program de a plati a datoriilor pentru gazul rusesc importat, a declarat luni ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski, citat de RIA Novosti si preluat de Karadeniz Press. Grupul rus Gazprom a cerut anterior companiei ucrainene Naftogaz sa-i achite suma de 1,3 miliarde de dolari pentru gazul natural livrat in perioada august-octombrie. in replica, Ucraina a anunțat ca a suspendat achizițiile de gaze naturale din Rusia, dar le-a reluat vineri dupa o intalnire intre premierul ucrainean Mykola Azarov si omologul sau rus Dmitri Medvedev. ‘Am ajuns la un compromis care permite Ucrainei sa plateasca conform unui nou calendar’, a confirmat luni ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski. intrebat care este noul calendar, Stavitski a precizat ca reglarea datoriilor este prevazuta a avea loc ‘inainte de sfarsitul anului’. Stavitski a mai spus luni ca, in prezent, Ucraina importa zilnic intre 45 si 90 de milioane metri cubi de gaze naturale din Rusia, o cantitate prevazuta in calendarul pentru acest an. In ultimele luni, Kievul si Moscova au fost blocate intr-o disputa pe tema furnizorilor de gaze naturale care a provocat ingrijorari cu privire la repetarea situației din iarna anului 2006 si 2009, cand Rusia a oprit temporar livrarile de gaze naturale spre Ucraina si unele state europene. Aproximativ jumatate din exporturile de gaze naturale rusesti destinate Europei trec prin sistemul de gazoducte din Ucraina. Apropierea Ucrainei de UE a cauzat iritarea Moscovei care vede in aceasta tara un posibil aliat in Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan.
de Marcu Viadi | nov. 5, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski (centru), impreuna cu reprezentantii Chevron
Eforturile Rusiei de a deraia traseul pro-european al Ucrainei a impins Kievul si mai mult din punct de vedere economic in bratele Vestului. Ucraina a semnat, marti, cu grupul petrolier american Chevron, un acord de tip impartire a productiei (PSA) in valoare de 10 miliarde de dolari, pentru explorarea si productia de gaze de sist in vestul statului, un nou pas in incercarea Kievului de a-si creste independenta energetica fata de Rusia, informeaza Kiev Post si preluat de Karadeniz Press. Acordul privind dezvoltarea blocului Olesska, semnat cu Chevron, este al doilea acord de acest gen semnat de tara vecina in acest an, dupa ce in luna ianuarie Guvernul ucrainean a semnat un acord similar de 10 miliarde de dolari cu grupul petrolier anglo-olandez Royal Dutch Shell pentru explorarea resurselor de gaze de sist la blocul Yuzivska din estul Ucrainei. Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski, cel care a semnat acordul cu directorul Chevron, Derek Magness, a subliniat importanta acestui acord in contextul pretului ridicat platit de Ucraina pentru gazele naturale furnizate de Rusia. ‘Acesta este un nou pas spre atingerea independentei energetice depline pentru Ucraina. Acest acord va aduce preturi mai mici la gaze, preturi care se gasesc in alte parti ale lumii’, a spus Stavitski. La randul sau, presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat ca in acest fel Ucraina isi reconfirma dorinta de a fi o tara independenta energetic.„Aceste acorduri cu Shell si Chevron ne vor permite sa ajungem pana in 2020 la autosuficienta in domeniul gazelor naturale iar, potrivit unui scenariu optimist, ne vor permite chiar sa exportam energie’, a declarat presedintele ucrainean Victor Ianukovici.
Contract pe 50 de ani si investitii masive
Potrivit lui Eduard Stavytsky, acordul semnat cu Chevron, care se intinde pe o perioada de 50 de ani, prevede o investitie initiala de 350 milioane de dolari din partea companiei americane in urmatorii trei ani pentru evaluarea viabilitatii comerciale a rezervelor de gaze de sist de la perimetrul Olesska, care se intinde pe o suprafata de 5.260 de kilometri patrati. Stavytsky a mai spus ca Ucraina spera sa obtina informatii mai detaliate cu privire la rezervele de la acest bloc in 2015. Oficialii ucraineni spera ca acest bloc va produce cinci miliarde metri cubi de gaze pe an iar potrivit celor mai recente optimiste estimari productia ar putea atinge opt pana la zece miliarde de metri cubi pe an. Acordul semnat de Ucraina cu Shell la inceputul anului prevede un nivel similar de investitii pentru lucrari de explorare la blocul Yuzivska din estul Ucrainei. impreuna, cele doua proiecte din domeniul gazelor de sist ar putea aduce Ucrainei peste cinci ani o cantitate suplimentara de 11 pana la 16 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, ceea ce va permite reducerea dependentei de Rusia, principalul sau furnizor in prezent. In prezent, Ucraina plateste 400 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze naturale furnizate de Rusia, potrivit unui acord pe 10 ani semnat in 2009 de cele doua tari, acord pe care Kievul a incercat fara succes sa-l renegocieze.
Cazacioc ruso-ucrainean pe datorii
Miscarea Kievului vine in contextul in care gigantul rus Gazprom a acuzat martea trecuta Ucraina ca nu i-a platit suma de 882 de milioane de dolari, lasand sa planeze astfel amenintarea unui conflict cu privire la livrarea de gaze, in contextul in care Kievul se pregateşte sa se apropie de UE. Relatiile tensionate dintre Rusia şi Ucraina au condus in mai multe randuri, in ultimii ani, la o intrerupere a livrarilor de gaze naturale catre aceasta tara, care este foarte dependenta de ele, in pofida numeroaselor initiative vizand identificarea de noi surse de aprovizionare. Dupa avertismentul Gazprom, Ucraina a amenintat, la randul sau, cu sistarea asigurarii tranzitarii pe teritoriul sau a gazelor ruse catre Europa, in cazul in care Moscova va avea ”o abordare formala” cu Kievul in rezolvarea problemelor legate de gazele naturale, dupa cum declara sambata vicepremierul ucrainean Iuri Boiko. De asemenea, Ucraina a inceput sa-si reglementeze factura de aproape un miliard de dolari pentru gazele livrate de Rusia, suma ceruta saptamana trecuta de grupul rus Gazprom. ‘Platile au plecat ieri’ (luni), a precizat ministrul ucrainean. Intrebat in legatura cu modalitatile de plata, Eduard Stravitski a afirmat ca este vorba de ‘un secret comercial’. ‘Cred ca este suficient pentru a pune capat acestei situatii’, a declarat el. Purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kuprianov, a confirmat ca ‘mici transe’ din datoria ucraineana au fost varsate, tinand sa precizeze insa ca, ‘deocamdata, este departe de a spune’ ca Ucraina si-a reglementat datoria. Relatiile tensionate dintre Rusia si Ucraina au dus in mai multe randuri, in ultimii ani, la intreruperea livrarilor de gaz catre Ucraina, tara puternic dependenta de gazul rus, in pofida numeroaselor initiative pentru a gasi noi surse de aprovizionare. Aceste conflicte au perturbat uneori si exporturile de gaz rus catre UE, deoarece Ucraina este un stat de tranzit pentru gazul rusesc catre Europa.
Dupa ultimele dezvoltari din Ucraina referitor la relatia energetica dintre Kiev si Moscova, mass-media americana si cea poloneza spun la unison ca este foarte probabil ca Republica Moldova sa ajunga intr-o situatie similara privind santajul energetic practicat de Rusia in zonele in care are interes. „Pentru asa tara ca Rusia, resursele energetice nu sunt altceva decat un instrument politic eficient pentru a-si satisface ambitiile imperiale. Autoritatile ruse nici macar nu incearca sa ascunda acest lucru, spre deosebire de Norvegia care foloseste petrolul si gaze drept un mijloc de modernizare si imbogatire a tarii si cetatenilor sai”, scrie revista poloneza Polonia Christiana, preluata de portalul Unimedia.info. „Kremlinul a reusit sa atinga cateva succese: Moldova a amanat data punerii in aplicare celui de-al treilea pachet energetic de la 2015 pana in 2020. Rusiei nu i s-a parut suficient si a continuat presiunile, insa conducerea Republicii Moldova a raspuns ferm ca nu intentioneaza sa-si schimbe calea integrarii europene in schimbul resurselor energetice mai ieftine”, scrie publicatia care nu uita sa mentioneze ca intelegerile energetice dintre Rusia si Republica Moldova nu sunt facute pe mai mult de un an de zile. Semn ca Moscova vrea sa tina din scurt aceasta problematica si sa o foloseasca in scopuri politice. Publicatia polona mai precizeaza ca situatia data se poate schimba odata cu realizarea gazoductului Ungheni-Iasi. „in acelasi timp, in august 2013, cu sprijinul UE, a fost inceputa constructia gazoductului care va livra gaz din Romania. Aceasta investitie ar trebui sa fie finalizata in urmatoarele cateva luni, si deja in 2014, daca constructorii se vor incadra in termen, o treime din necesitatile energetice ale Moldovei vor fi acoperite”, mai scriu autorii.