Fregata Regele Ferdinand, gata pentru Unified Protector

Fregata Regele Ferdinand, gata pentru Unified Protector

Fregata Regele FerdinandFregata „Regele Ferdinand” va pleca in operatia NATO „Unified Protector”, ocazie cu care, vineri, la Constanta, va avea loc o ceremonie militara. Fregata comandata de comandorul Mihai Panait va avea la bord pentru aceasta misiune un echipaj alcatuit din 205 marinari si va executa misiuni de impunere a embargoului asupra Libiei, in Marea Mediterana. La bordul navei se vor afla si doi ofiteri din Fortele Navale care vor face parte din statul major al gruparii navale NATO din Marea Mediterana. La ceremonie vor participa, alaturi de familiile marinarilor care pleaca in misiune, reprezentanti ai conducerii M.Ap.N., ai autoritatilor publice locale, precum si cadre militare in rezerva si in retragere, veterani de razboi. In luna martie, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat participarea Romaniei la impunerea embargoului impotriva Libiei cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand si doi ofiteri de stat major din fortele navale. Aliatii au convenit recent organizarea unei misiuni navale, care initial va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. In cadrul sedintei CSAT de la Palatul Cotroceni, s-a discutat pozitia Romaniei privind aportul la misiunea NATO din Libia. In acest context, s-a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” cu 205 militari si doi ofiteri de stat major specializati in forte navale. De asemenea, CSAT a aprobat participarea Romaniei cu 66 de jandarmi la misiunea NATO de instruire a fortelor afgane de politie, pana la incheierea acesteia si au fost analizate situatia contingentului roman de jandarmi din Kosovo si executiile bugetare ale structurilor cu atributii in domeniul securitatii nationale. Fregata “Regele Ferdinand” este comandata de capitan-comandorul Mihai Panait si are la bord un echipaj alcatuit din 205 marinari. Misiunea a reprezentat a sasea participare a Fortelor Navale Romane la Operatia “Active Endeavour”, operatie prin care tara noastra contribuie activ la sporirea securitatii in Europa. “Active Endeavour” este o operatie initiata si condusa de Alianta Nord Atlantica in scopul descurajarii actiunilor teroriste. Conceptia militara a NATO cu privire la apararea impotriva terorismului prevede, printre altele, desfasurarea de catre forta operationala “Active Endeavour” a unor actiuni de supraveghere si control pe marile culoare de navigatie din Marea Mediterana.

Caracteristici tehnice

Deplasament (To): 4900 (incarcare maxima)

Dimensiuni (metri: lungime x latime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4,6

Propulsie: 4 turbine Rolls-Royce

Viteza (Noduri): 30

Numar punti: 7

Autonomie: 4500 Mm

Armament:

• tun super-rapid 76 mm Oto Melara

• instalatii lansare torpile

• sistem de comanda asistat de calculator

• instalatii de bruiaj pasiv TERMA

• sisteme de lupta electronica

• 9 sisteme radar

Fregata este incadrata cu 205 militari profesionisti:

• 18 ofiteri

• 76 maistri militari

• 1 subofiter

• 110 soldati si gradati voluntari

Share our work
Misiunea fregatei Drazki dezbina conducerea Bulgariei

Misiunea fregatei Drazki dezbina conducerea Bulgariei

Fregata Drazki

Fregata Drazki

Presedintele bulgar Gheorghi Parvanov a amintit recent, intr-un comunicat adresat presei de la sud de Dunare, ca, in cazul unor intentii de o asemenea importanta, cum ar fi trimiterea fregatei “Drazki” pentru a participa la operatiunile militare din Libia, seful statului nu trebuie sa fie informat prin intermediul presei. Presedintele Bulgariei, Gheorghi Parvanov, nu a fost informat de catre ministrul apararii, Aniu Anghelov, in legatura cu trimiterea fregatei in misiune in Mediterana in cadrul misiunii NATO, transmite Info Mondo Militar. In replica, ministrul apararii a declarat ca, potrivit regulamentului, nu are obligatia de a informa presedintele tarii. Gheorghi Parvanov a mentionat ca articolul 15 din Legea privind apararea indica presedintele drept comandant suprem al armatei. La randul sau, Aniu Anghelov a mentionat: “Respect institutiile statului si pentru ca sunt sigur ca presedintele a stiut ca se pregatea o astfel de decizie, daca as fi fost convocat, m-as fi prezentat si l-as fi informat despre intentia de a trimite fregata Drazki in Libia”. “O astfel de situatie indica lipsa dorintei de dialog si subaprecierea coordonarii intre institutii”, a replicat seful statului bulgar in comunicatul adresat mass-media. Fregata “Drazki” urmeaza sa plece in misiune in Libia dupa data de 15 aprilie. Bulgaria a anuntat la sfarsitul lunii martie 2011 ca va participa cu o fregata la operatiunile NATO de impunere a unui embargo asupra armelor impotriva Libiei. Fregata Drazki, cu 160 de oameni la bord, a fost mandatata sa se alature fortelor NATO din largul coastelor Libiei, la 15 aprilie, pentru o perioada de pana la trei luni, a anuntat serviciul de presa al guvernului de la Sofia. Misiunile sale vor fi sa “pazeasca, escorteze, controleze, respinga sau sa retina nave, conform Rezolutiilor 1.970 si 1.973 ale Consiliului de Securitate al ONU”, care prevad un embargo asupra armelor, potrivit executivului bulgar. In pofida faptului ca mandatul acesteia este de trei luni, fregata nu ar trebui sa ramana in Mediterana mai mult de o luna, dupa care va fi inlocuita de o alta nava NATO, a declarat, marti, ministrul Apararii, Aniu Anghelov, la prezentarea hotararii. Bulgaria, membra a NATO din 2004, nu s-a alaturat operatiunilor de impunere a unei zone de interdictie in spatiul aerian libian, din cauza aviatiei sale depasite. Bulgaria a achizitionat trei nave de la guvernul belgian in 2009, Gordi, Verni si Drazki. Ultima dintre ele este cea mai performanta. Dintre statele membre NATO si-au mai anuntat atunci disponibilitatea de a participa Statele Unite, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Turcia si Germania. Astfel, Sofia trebuia sa puna la dispozitia NATO fregata militara „Drazki”, nava amiral a Flotei Militare Bulgare, care a mai participat si la misiunea ONU in largul coastelor libaneze, UNIFIL. Nava Drazki apartine clasei de fregate Wielingen, fiind construita special pentru fortele navale belgiene, in perioada 1970-1980, cu asistenta olandeza, britanica si americana, in santierele navale din Antwerp si Temse. In 2004 a fost vanduta marinei bulgare, urmand ca alte trei nave de acelasi tip sa intre in dotarea flotei statului balcanic. Cu 2200 de tone si un echpaj de 160 de marinari, „Drazki” dispune de un sistem de lansare a rachetelor Sea-Sparow, precum si al temutelor rachete anti-navale Exocet, devenite celebre in urma conflictului din insulele Falkland dintre Argentina si Marea Britanie. Pentru comparatie, fregata „Regele Ferdinand” a fost lansata la apa in Marea Britanie in 1986, sub numele de „HMS Coventry”. Costul total de productie a navei a fost de 147 de milioane de lire sterline, aproximativ 700 de milioane de lei. „Regele Ferdinand” are un deplasament de 4.900 de tone, lungimea de 148,2 metri, latimea de 14,75 metri si poate atinge o viteza maxima de 30 de noduri. In comparatie, fregata „Drazki”, pe care Bulgaria o va trimite in misiune in Libia, este mai veche. Lansata la apa in Belgia in 1977, nava bulgara are un deplasament de 2.200 de tone, lungimea de 106,4 metri si latimea de 12,3 metri, iar viteza maxima pe care „Drakzi” o poate atinge este de 28 de noduri.

Share our work
Fregata Marasesti, nava comandant la BLACKSEAFOR

Fregata Marasesti, nava comandant la BLACKSEAFOR

Fregata Marasesti (foto: navy.ro)

Fregata Marasesti (foto: navy.ro)

Fregata „Marasesti” va reprezenta Fortele Navale Romane, in perioada 5-26 aprilie, la Faza a II-a a celei de-a X-a Activari a Grupului de Cooperare Navala din Marea Neagra – BLACKSEAFOR. Activarea se va desfasura in porturile Istanbul, Sevastopol, Novorossiysk si in apele teritoriale ale Turciei, Ucrainei si Federatiei Ruse. La aceasta activare „Fregata Marasesti” este nava comandant a gruparii si va participa la activitati impreuna cu navele militare TCG Yavuz (Turcia), GGS SOKHUMI (Georgia), UPS SLAVUTICH (Ucraina), RFS Yamal (Federatia Rusa) si BGS Verni (Bulgaria). Activitatile Grupului Naval BLACKSEAFOR vor consta in exercitii navale de lupta contra minelor, cautare si salvare pe mare, asistenta umanitara si protectia mediului. In zilele de 7 si 8 aprilie, pe timpul stationarii, in portul Istanbul, va avea loc ceremonia de aniversare a 10 ani de la constituirea BLACKSEAFOR, la care vor participa sefii Fortelor Navale ai tarilor riverane Marii Negre. Fregata ” Marasesti” este comandata de capitan-comandorul Cornel Cojocaru si are la bord pentru aceasta misiune un echipaj alcatuit din 198 militari si 5 ofiteri straini din Statul Major al Grupului de Cooperare Navala din Marea Neagra – BLACKSEAFOR. Ceremonia de plecare a Fregatei ” Marasesti” a avut loc luni, in Portul Militar Constanta.

Lansata la apa in 1985

Nava a fost construita in santierul naval Mangalia, dupa un proiect romanesc, intre 1 martie 1978 si 2 august 1985 si este cea mai mare nava de razboi construita vreodata in Romania. In baza ordinului ministrului Apararii Nationale nr. PR 003513 din 13.12.1982 a fost infiintata U.M. 02155. La data de 2 august 1985, in prezenta presedintelui Romaniei Nicolae Ceausescu, nava a fost lansata la apa, fiind incadrata ca si crucisator usor port-elicopter si a primit numele de Muntenia. In baza ordinului Marelui Stat Major nr. S/B3/1045 din 02.05.1990 s-a schimbat denumirea si clasa navei, devenind distrugatorul Timisoara. In baza ordinului Marelui Stat Major nr. B3/2203 din 27.08.1990 a avut loc schimbarea denumirii navei din Timisoara in Marasesti, nume atribuit in amintirea distrugatorului Marasesti din cadrul Escadrilei de Distrugatoare a Marinei Regale Romane. De la 1 aprilie 2001, in baza Dispozitiei Sefului SMG cu nr. SG3/584/28.02.2001 nava este incadrata in clasa fregate. Fregata Marasesti, forta dislocabila a Fortelor Navale, este destinata indeplinirii misiunilor pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi, sub comanda nationala sau in cadrul NATO. Pe timp de pace, nava poate indeplini urmatoarele misiuni: cautarea si salvarea pe mare (SAR); operatiuni de interdictie maritima (MIO); executarea supravegherii aeriene si navale; participarea la misiuni umanitare; activitati de diplomatie navala si protectia unor obiective impotriva amenintarilor asimetrice dinspre mare. Pe timp de criza si la razboi, nava poate indeplini urmatoarele misiuni: participarea la realizarea sigurantei navelor care naviga izolat sau in convoi; participarea la actiuni de evacuare a personalului necombatant; lovirea navelor de suprafata si cautarea si lovirea submarinelor. Fregata “Marasesti” a desfasurat peste 30 de exercitii bilaterale alaturi de nave militare din SUA, Marea Britanie, Franta, Turcia, Grecia, Spania, Portugalia, Italia, Olanda, Ucraina, Rusia, Georgia si Bulgaria.

– deplasament ………………………………………………. 5795 tdw

– lungime …………………………………………………….. 144,6 m

– latime……………………………………………………….. 14,8 m

– viteza maxima……………………………………………… 27 Nd

– pescaj maxim………………………………………………. 6 m

– autonomie………………………………………………….. 1500 Mm/18Nd

– echipaj: 227

• ofiteri: 21

• maistri militari: 68

• subofiteri: 2

• soldati–gradati voluntari: 136

Sisteme de armament si propulsie

– armament:

• 4 instalatii lansare rachete nava – nava;

• 2 instalatii tragere artileristice navale, calibru 76,2 mm;

• 2 instalatii tragere artileristice antiaeriene, calibru 30 mm;

• 1 instalatie lansare torpile antisubmarin, calibru 533 mm

• 2 instalatii lansare proiectile bruiaj pasiv

• 1 instalatie lansare bombe antisubmarin

• 8 sisteme radar

– sisteme de propulsie si energetice:

• 4 x 8440 CP motoare tip MAN

• 6 Diesel generatoare

Forta “la chemare”

BLACKSEAFOR este conceputa ca forta „la chemare”, care urmeaza sa fie activata cel putin o data pe an pentru exercitii, compusa din 4-6 nave din clasele distrugator, fregata, corveta, nava de patrulare, dragor, amfibie sau nava auxiliara apartinand tarilor semnatare a acordului de constituire. Navele vor stationa in bazele lor permanente si se vor reuni pe timpul executarii exercitiilor comune, timp de pana la doua saptamani, intr-un port al tarii gazda stabilita prin rotatie, sau pentru participarea la misiuni reale. Misiunile BLACKSEAFOR sunt: cautare si salvare pe mare; asistenta umanitara; actiuni contra minelor marine; protectia mediului marin; vizite de bune oficii; alte misiuni aprobate de catre Partile la acord. Fortele participanta la activarea pentru exercitii sau pentru misiuni reale sunt nominalizate dintr-o anumita clasa de nave, de catre fiecare tara, in raport cu exercitiile/misiunile pe care urmeaza sa le execute si potrivit disponibilitatii existente la data respectiva. Autoritatile nationale au dreptul sa retraga propria nava din compunerea gruparii daca interesele acesteia o impun. Exercitiile si misiunile, transferul de autoritate, comunicatiile vor avea la baza proceduri comune care sunt elaborate de catre Grupul de Planificare in limba engleza, potrivit standardelor NATO. Aceste proceduri sunt aprobate de catre Comitetul comandantilor. Statul Major al Fortelor Navale va oferi nave care sa participe anual la activarea BLACKSEAFOR, dintre navele nominalizate pentru a participa la operatiuni sub conducerea NATO/UE, care executa pregatire specifica acestor misiuni.

Share our work
Bulgarii trimit fregata Drazki langa coastele Libiei

Bulgarii trimit fregata Drazki langa coastele Libiei

Fregata bulgareasca Drazki

Fregata bulgareasca Drazki

Bulgaria a anuntat miercuri ca va participa cu o fregata la operatiunile NATO de impunere a unui embargo asupra armelor impotriva Libiei. Fregata Drazki, cu 160 de oameni la bord, a fost mandatata sa se alature fortelor NATO din largul coastelor Libiei, la 15 aprilie, pentru o perioada de pana la trei luni, a anuntat serviciul de presa al guvernului de la Sofia. Misiunile sale vor fi sa „pazeasca, escorteze, controleze, respinga sau sa retina nave, conform Rezolutiilor 1.970 si 1.973 ale Consiliului de Securitate al ONU”, care prevad un embargo asupra armelor, potrivit executivului bulgar. In pofida faptului ca mandatul acesteia este de trei luni, fregata nu ar trebui sa ramana in Mediterana mai mult de o luna, dupa care va fi inlocuita de o alta nava NATO, a declarat, marti, ministrul Apararii, Aniu Anghelov, la prezentarea hotararii. Bulgaria, membra a NATO din 2004, nu s-a alaturat operatiunilor de impunere a unei zone de interdictie in spatiul aerian libian, din cauza aviatiei sale depasite. Bulgaria a achizitionat trei nave de la guvernul belgian in 2009, Gordi, Verni si Drazki. Ultima dintre ele este cea mai performanta. In toamna lui 2010, marina militara bulgara anunta ca se pregatise pentru participare la operatiunea „Ocean Shield”, au declarat surse militare bulgare in exclusivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS. Dintre statele membre NATO si-au mai anuntat atunci disponibilitatea de a participa Statele Unite, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Turcia si Germania. Astfel, Sofia trebuia sa puna la dispozitia NATO fregata militara „Drazki”, nava amiral a Flotei Militare Bulgare, care a mai participat si la misiunea ONU in largul coastelor libaneze, UNIFIL, au declarat in exclusivitate pentru KARADENIZ-PRESS, surse militare bulgare. Nava Drazki apartine clasei de fregate Wielingen, fiind construita special pentru fortele navale belgiene, in perioada 1970-1980, cu asistenta olandeza, britanica si americana, in santierele navale din Antwerp si Temse. In 2004 a fost vanduta marinei bulgare, urmand ca alte trei nave de acelasi tip sa intre in dotarea flotei statului balcanic. Cu 2200 de tone si un echpaj de 160 de marinari, „Drazki” dispune de un sistem de lansare a rachetelor Sea-Sparow, precum si al temutelor rachete anti-navale Exocet, devenite celebre in urma conflictului din insulele Falkland dintre Argentina si Marea Britanie. Pentru comparatie, fregata „Regele Ferdinand” a fost lansata la apa in Marea Britanie in 1986, sub numele de „HMS Coventry”. Costul total de productie a navei a fost de 147 de milioane de lire sterline, aproximativ 700 de milioane de lei. „Regele Ferdinand” are un deplasament de 4.900 de tone, lungimea de 148,2 metri, latimea de 14,75 metri si poate atinge o viteza maxima de 30 de noduri. In comparatie, fregata „Drazki”, pe care Bulgaria o va trimite in misiune in Libia, este mai veche. Lansata la apa in Belgia in 1977, nava bulgara are un deplasament de 2.200 de tone, lungimea de 106,4 metri si latimea de 12,3 metri, iar viteza maxima pe care „Drakzi” o poate atinge este de 28 de noduri.

Share our work
Fregata Regele Ferdinand, gata pentru Unified Protector

Fergata “Regele Ferdinand”, in misiune NATO in Libia

Fregata Regele Ferdinand (foto MApN)

Fregata Regele Ferdinand (foto MApN)

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat participarea Romaniei la impunerea embargoului impotriva Libiei cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand si doi ofiteri de stat major din fortele navale. Aliatii au convenit marti organizarea unei misiuni navale, care initial va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. In cadrul sedintei de marti, de la Palatul Cotroceni, s-a discutat pozitia Romaniei privind aportul la misiunea NATO din Libia. In acest context, s-a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” cu 205 militari si doi ofiteri de stat major specializati in forte navale. De asemenea, CSAT a aprobat participarea Romaniei cu 66 de jandarmi la misiunea NATO de instruire a fortelor afgane de politie, pana la incheierea acesteia si au fost analizate situatia contingentului roman de jandarmi din Kosovo si executiile bugetare ale structurilor cu atributii in domeniul securitatii nationale. La sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, condusa de presedintele Romaniei, Traian Basescu, au participat prim-ministrul Romaniei, Emil Boc; ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas; ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea; ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu; ministrul Economiei, Comertului si Mediului de afaceri, Ion Ariton; ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu; directorul Serviciului Roman de Informatii, George Cristian Maior; directorul Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu; seful Statului Major General, general-maior Stefan Danila; consilierul prezidential pentru securitate nationala, Iulian Fota; secretarul de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Doru Costea; consilierul prezidential Anca Ilinoiu, sef al Departamentului Relatii Internationale; secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprisor; purtatorul de cuvant al Presedintelui Romaniei, Valeriu Turcan.

Nu se pune inca problema participarii Fortelor Terestre

Seful Statului Major al Fortelor Terestre, generalul de brigada Ariton Ionita, a declarat, miercuri, intrebat daca Romania ar avea cum sa participe la o interventie terestra in Libia, ca Fortele Terestre se vor plia pe ceea ce li se va cere, el subliniind insa ca discutarea subiectului in acest moment ar fi prematura. El a adaugat ca, daca se va lua o astfel de decizie, va fi facuta o analiza pentru „a vedea ce este de facut”. „In momentul in care se va lua o decizie in acest sens – daca se va lua, vedeti bine ca nu s-a luat – o sa analizam si atunci o sa vedem ce este de facut si hotararea pe care o vom lua. Bineinteles ca ne pliem pe ce se va cere, dar deocamdata este prematur sa discutam”, a spus generalul, citat de Mediafax. Conducerea Fortelor Terestre a fost audiata, marti, timp de 90 de minute in Comisia de aparare a Camerei. Deputatii din Comisia de aparare vor audia, saptamana viitoare, conducerea Statului Major al Fortelor Navale.

Basescu: Romania raspunde in limita posibilitatilor

„Fac un comentariu legat de situatia din Libia si de evolutiile in actul de decizie la nivel NATO. Dupa cum stiti probabil, pe data de 20 martie a fost aprobat planul de operatii pentru impunerea embargoului cu privire la vanzarile de armament catre Libia. Pe data de 22 martie, adica astazi, a fost aprobat Planul de operatii privind zona de interdictie aeriana. Tot astazi, in jurul orei 16, NAC, Consiliul Nord-Atlantic, a aprobat directiva de executie pentru impunerea embargoului impotriva Libiei, in baza rezolutiei 1970 a Consiliului de Securitate. Deci, odata cu aprobarea directivei de executie, se trece la punerea in aplicare a planului de operatii. Este decizia politica pe care o ia NATO cu privire la declansarea unei operatiuni. Fiind luata decizia astazi, am convocat CSAT – este adevarat, cu putin inainte de adoptarea deciziei, pentru ca stiam ca se va adopta decizia, se va dopta directiva de executie pentru embargo – si CSAT a decis implicarea Romaniei in impunerea conditiilor de respectare a embargoului cu fregata „Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat major din Fortele Navale. Asta inseamna ca Romania va participa cu 205 militari la bordul fregatei „Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat-major, in total 207 militari, ofiteri si subofiteri. In cel mai scurt timp, Guvernul trebuie sa aloce resursa financiara necesara pentru ca fregata „Regele Ferdinand” sa opereze in Marea Mediterana in conformitate cu directiva NATO. Pentru operarea timp de trei luni in Marea Mediterana sunt necesare 4,5 milioane euro, pe care ii va aloca Guvernul in urmatoarea sedinta de guvern”, a declarat Traian Basescu. “Interventia a fost exact pentru protectia populatiei impotriva unui lider politic care nu mai raspunde niciunui parametru pentru a putea ramane sef al acelui stat. Un lider politic care omoara propria lui populatie. Este adevarat, poate ca este bine – si nu vreau sa dau nimanui lectii, dar atentionez doar – este bine ca, atunci cand se vorbeste despre populatia din Libia si despre interese si despre solutii, sa se aiba in vedere ca discutam despre o populatie fragmentata in foarte multe triburi, cu origini tribale diferite. Chiar si atunci cand se intrevede solutia de sfarsit, ea nu poate sa fie analizata in parametrii unei natiuni unitare. Deci cei care vor sa faca analize cu privire la urmatoarele evenimente sau prognoze cu privire la ce se poate intampla in Libia, sa aiba in vedere ca vorbim de triburi diferite, care sunt mai mult sau mai putin usor de conciliat intre ele”, a mai spus presedintele. “Si, in ceea ce priveste fortele armate ale Romaniei, ele vor pleca atunci cand trebuie, acolo unde trebuie si in limitele posibilitatilor pe care armata Romaniei le are de a actiona sub mandate ale Consiliului de Securitate sau sub mandat NATO. Romania ramane un sustinator al ideii ca operatiunile militare trebuie sa se desfasoare nu numai sub mandat al Consiliului de Securitate, dar si sub un mandat NATO, exact pentru ca asta ne ajuta pe toti la solidaritate si, in acelasi timp, chiar aduna toate resursele atat cat sunt ele in fiecare stat. Romania va continua sa raspunda pozitiv, in limita posibilitatilor pe care le are si in momentul in care se va pune problema angajarii in actiuni umanitare. Deocamdata, ceea ce putem sa facem si in baza directivei de executie adoptata de NATO astazi, vom participa, asa cum v-am spus, cu fregata “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de Stat Major la impunerea embargoului in ceea ce priveste vanzarile de armament catre Libia”, a incheiat Traian Basescu.

Fregata “Regele Ferdinand”

Ferdinand2La inceputul lunii decembrie 2010, in Portul Militar Constanta, a avut loc ceremonia militara prilejuita de intoarcerea din misiune a Fregatei „Regele Ferdinand”. Nava a participat, in perioada 1–30 noiembrie, la Operatia „Active Endeavour” din Marea Mediterana. Fregata „Regele Ferdinand” este comandata de capitan-comandorul Mihai Panait si are la bord un echipaj alcatuit din 205 marinari. Misiunea a reprezentat a sasea participare a Fortelor Navale Romane la Operatia „Active Endeavour”, operatie prin care tara noastra contribuie activ la sporirea securitatii in Europa. „Active Endeavour” este o operatie initiata si condusa de Alianta Nord Atlantica in scopul descurajarii actiunilor teroriste. Conceptia militara a NATO cu privire la apararea impotriva terorismului prevede, printre altele, desfasurarea de catre forta operationala „Active Endeavour” a unor actiuni de supraveghere si control pe marile culoare de navigatie din Marea Mediterana.

Caracteristici tehnice

Deplasament (To): 4900 (incarcare maxima)

Dimensiuni (metri: lungime x latime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4,6

Propulsie: 4 turbine Rolls-Royce

Viteza (Noduri): 30

Numar punti: 7

Autonomie: 4500 Mm

Armament:

• tun super-rapid 76 mm Oto Melara

• instalatii lansare torpile

• sistem de comanda asistat de calculator

• instalatii de bruiaj pasiv TERMA

• sisteme de lupta electronica

• 9 sisteme radar

Fregata este incadrata cu 205 militari profesionisti:

• 18 ofiteri

• 76 maistri militari

• 1 subofiter

• 110 soldati si gradati voluntari

Share our work