Misiunea fregatei Drazki dezbina conducerea Bulgariei

, , ,
 

Fregata Drazki

Fregata Drazki

Presedintele bulgar Gheorghi Parvanov a amintit recent, intr-un comunicat adresat presei de la sud de Dunare, ca, in cazul unor intentii de o asemenea importanta, cum ar fi trimiterea fregatei “Drazki” pentru a participa la operatiunile militare din Libia, seful statului nu trebuie sa fie informat prin intermediul presei. Presedintele Bulgariei, Gheorghi Parvanov, nu a fost informat de catre ministrul apararii, Aniu Anghelov, in legatura cu trimiterea fregatei in misiune in Mediterana in cadrul misiunii NATO, transmite Info Mondo Militar. In replica, ministrul apararii a declarat ca, potrivit regulamentului, nu are obligatia de a informa presedintele tarii. Gheorghi Parvanov a mentionat ca articolul 15 din Legea privind apararea indica presedintele drept comandant suprem al armatei. La randul sau, Aniu Anghelov a mentionat: “Respect institutiile statului si pentru ca sunt sigur ca presedintele a stiut ca se pregatea o astfel de decizie, daca as fi fost convocat, m-as fi prezentat si l-as fi informat despre intentia de a trimite fregata Drazki in Libia”. “O astfel de situatie indica lipsa dorintei de dialog si subaprecierea coordonarii intre institutii”, a replicat seful statului bulgar in comunicatul adresat mass-media. Fregata “Drazki” urmeaza sa plece in misiune in Libia dupa data de 15 aprilie. Bulgaria a anuntat la sfarsitul lunii martie 2011 ca va participa cu o fregata la operatiunile NATO de impunere a unui embargo asupra armelor impotriva Libiei. Fregata Drazki, cu 160 de oameni la bord, a fost mandatata sa se alature fortelor NATO din largul coastelor Libiei, la 15 aprilie, pentru o perioada de pana la trei luni, a anuntat serviciul de presa al guvernului de la Sofia. Misiunile sale vor fi sa “pazeasca, escorteze, controleze, respinga sau sa retina nave, conform Rezolutiilor 1.970 si 1.973 ale Consiliului de Securitate al ONU”, care prevad un embargo asupra armelor, potrivit executivului bulgar. In pofida faptului ca mandatul acesteia este de trei luni, fregata nu ar trebui sa ramana in Mediterana mai mult de o luna, dupa care va fi inlocuita de o alta nava NATO, a declarat, marti, ministrul Apararii, Aniu Anghelov, la prezentarea hotararii. Bulgaria, membra a NATO din 2004, nu s-a alaturat operatiunilor de impunere a unei zone de interdictie in spatiul aerian libian, din cauza aviatiei sale depasite. Bulgaria a achizitionat trei nave de la guvernul belgian in 2009, Gordi, Verni si Drazki. Ultima dintre ele este cea mai performanta. Dintre statele membre NATO si-au mai anuntat atunci disponibilitatea de a participa Statele Unite, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Turcia si Germania. Astfel, Sofia trebuia sa puna la dispozitia NATO fregata militara „Drazki”, nava amiral a Flotei Militare Bulgare, care a mai participat si la misiunea ONU in largul coastelor libaneze, UNIFIL. Nava Drazki apartine clasei de fregate Wielingen, fiind construita special pentru fortele navale belgiene, in perioada 1970-1980, cu asistenta olandeza, britanica si americana, in santierele navale din Antwerp si Temse. In 2004 a fost vanduta marinei bulgare, urmand ca alte trei nave de acelasi tip sa intre in dotarea flotei statului balcanic. Cu 2200 de tone si un echpaj de 160 de marinari, „Drazki” dispune de un sistem de lansare a rachetelor Sea-Sparow, precum si al temutelor rachete anti-navale Exocet, devenite celebre in urma conflictului din insulele Falkland dintre Argentina si Marea Britanie. Pentru comparatie, fregata „Regele Ferdinand” a fost lansata la apa in Marea Britanie in 1986, sub numele de „HMS Coventry”. Costul total de productie a navei a fost de 147 de milioane de lire sterline, aproximativ 700 de milioane de lei. „Regele Ferdinand” are un deplasament de 4.900 de tone, lungimea de 148,2 metri, latimea de 14,75 metri si poate atinge o viteza maxima de 30 de noduri. In comparatie, fregata „Drazki”, pe care Bulgaria o va trimite in misiune in Libia, este mai veche. Lansata la apa in Belgia in 1977, nava bulgara are un deplasament de 2.200 de tone, lungimea de 106,4 metri si latimea de 12,3 metri, iar viteza maxima pe care „Drakzi” o poate atinge este de 28 de noduri.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *