de George Dragos | apr. 3, 2023 | Știri
Uniunea Europeană va lansa o nouă misiune pentru susținerea autorităților din Republica Moldova și contracararea „activităților destabilizatoare” ale Rusiei, relatează EUObserver. Decizia blocului comunitar vine pe fondul tentativelor de destabilizare a fostei republici sovietice de către partide apropiate de Federația Rusă.
Intitulată Misiunea Parteneriatului UE în Moldova (EUPM Moldova), această echipă de consilieri civili va fi constituită printr-o procedură „accelerată” pentru o perioadă inițială de doi ani, „cu intenția de a lansa misiunea la Consiliul Afacerilor Externe din 22 mai 2023”, conform unui memoriu intern al UE. Consiliul Afacerilor Externe este o reuniune regulată a miniștrilor de externe din UE.
Sarcinile misiunii vor include „îmbunătățirea rezilienței sectorului securității din Republica Moldova în domeniul gestionării crizelor, dar și îmbunătățirea rezilienței la amenințările hibride, inclusiv de securitate cibernetică, și contracararea manipulării informației și interferenței din străinătate”, se mai arată în memoriul din 29 martie, citat de EUobserver.
de Ionescu Anca | mart. 31, 2023 | Analize, ROMANIA
La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Decizia istorică a arătat noul traseu al politicii externe românești, având în vedere că până la Revoluția din 1989, NATO era considerată adversar al României. Odată ce Tratatul de la Varșovia nu a mai existat, România era singură într-o lume într-o continuă schimbare geopolitică, după destrămarea URSS, Iugoslaviei sau Cehoslovaciei ori reunificarea Germaniei.
Strategie tensiunii
În acei ani tulburi în regiunea Mării Negre apăruseră multe conflicte, în Transnistria, Nagorno-Karabah, Osetia de Sud și Abhazia, iar în fosta Iugoslavie, războaiele se intensificau. Intenția României de a adera la NATO a fost pusă la încercare în timpul bombardamentelor americane din Serbia, când România a fost favorabilă Alianței Nord-Atlantice. în 1999, când NATO a decis să intervină în Iugoslavia pentru a pune punct Războiului din Kosovo, România a decis să pună la dispoziţie spaţiul aerian pentru survolul avioanelor Alianței și să interzică accesul forțelor aeriene rusești.
În acest context geopolitic, România a depus o cerere oficială de aderare la NATO în anul 1993. Inițial, cererea de aderare părea doar o tentativă fără prea mari șanse de reușită, însă autoritățile de la București au demonstrat că doresc cu adevărat să se apropie de NATO un an mai târziu, atunci când România a devenit primul stat care a aderat la Parteneriatul pentru Pace propus de NATO.
De asemenea, a fost decisiv sprijinul acordat de România coaliției internaționale împotriva terorismului lansată de Statele Unite ale Americii după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001.
Invitația de accedere a României în Alianța Nord-Atlantică a fost primită la summitul de la Praga din 2002, reprezentând rezultatul unui consens politic major la nivel national, dar și implicare militară în teatre de operații.
Aliat de facto
Înainte de a deveni membru de jure al NATO, România a început să se comporte ca un aliat de facto, devenind parte a Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF) conduse de SUA, care s-a implicat în Războiul din Afganistan. Tot înainte de momentul formal al aderării, în 2003, România și-a început prezența militară în Irak, unde a făcut parte din Forța Multinațională condusă tot de Statele Unite în baza unei ”coaliții de voință” în contextul în care aliați precum Germania și Franța s-au opus acestei intervenții. Astfel, încă din 2001, forțele militare românești au participat la misiunile NATO în Afganistan, atingând în 2010 cel mai ridicat nivel de prezență al unui contingent militar românesc în operațiunile aliate din această țară – aproximativ 1.800 de militari. Până la retragerea militară SUA și NATO din Afganistan, România a fost al 5-lea aliat NATO ca mărime a contribuției sale cu forțe militare la operațiunea Resolute Support din Afganistan.
Un miliard de cetățeni NATO
Bucureștiul are în acest moment o provocare imensă, cum să-şi fructifice relevanţa strategică, cum să fie mai competitivă şi ce trebuie făcut pentru a-şi consolida rolul firesc pe flancul pontic al NATO.
În acest moment, în statele membre NATO locuiesc peste 1 miliard de cetăţeni, urmând ca după aderarea Suediei și Finlandei la Alianță aproximativ 96% din populația Uniunii Europene să locuiască în țări membre ale blocului nord-atlantic. Oficialii Alianței au oferit în permanență asigurări că NATO va continua să îi apere pe cetăţenii ţărilor membre în fața crizelor geopolitice și a ofensivei militare ruse în Ucraina.
În cei 20 de ani de prezență în Afganistan, câteva zeci de soldați români și-au pierdut viața ca parte a angajamentului asumat pentru ca România și cetățenii săi să fie parte integrantă a sistemului de apărare colectivă și securitate euro-atlantică.
Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie. În perioada 2-4 aprilie 2008, România a intrat pe harta internațională a evenimentelor importante, pentru că a găzduit Summit-ul NATO de la Bucureşti. A fost cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO.
România are în vedere în general consolidarea profilului de aliat responsabil și de încredere, în cadrul NATO, prin participarea activă la dezvoltarea politicilor NATO, precum și prin contribuții la misiunile și operațiunile Alianței.
Rolul României, dar și al NATO, s-au intesificat și au fost și mai vizibile începând din februarie 2022, odată cu invazia Ucrainei de către Rusia. Deși nici NATO și nici România nu sunt implicate în conflictul care durează și acum, țara noastră este granița estică a NATO cu Rusia și vecină cu Ucraina.
Marea Neagră, obiectiv strategic
În lipsa unei structuri navale permanente a NATO la Marea Neagră, România participă activ la măsurile de consolidare a prezenței aliate avansate pe flancul estic, zonă care ne afectează direct. Alianța a înființat o prezenţă înaintată a NATO pe flancul estic, cu caracter adaptat pentru regiunea Mării Negre (tailored Forward Presence – tFP). România a avut un rol esențial în dezvoltarea acestei prezențe, oferind forțe și structuri de comandament proprii, care au devenit structuri multinaționale NATO, dedicate apărării țării noastre și a regiunii de sud-est a flancului estic. Aceste structuri creează cadrul prin care aliații pot contribui la eforturile de apărare ale țării noastre, prin trimiterea de forțe și ofițeri în structurile de comandament.
A fost creată și o funcţie de coordonare a activităţilor maritime ale NATO în Marea Neagră, cu rolul de a coordona prezența navelor alíate și NATO în zona. De asemenea, au fost intensificate activitățile de poliție aeriană în regiunea Mării Negre, la care participă aliații NATO prin rotație.
Strategie de securitate pontică
Recent, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a declarat că „este nevoie urgentă de o strategie cuprinzătoare, multi-domeniu, pentru Marea Neagră, sub coordonarea SUA, care să implice actori-cheie din regiune. Acest lucru va crea o politică mai solidă, construită în jurul prezenţei consecvente şi persistente a SUA şi a NATO şi a unui leadership activ al SUA în regiune. Prezenţa robustă a forţelor SUA în România, suplimentată anul trecut cu Brigada 2 Infanterie, sub comanda Diviziei 101 Aeropurtate, este o altă dovadă de solidaritate a ceea ce înseamnă angajamentul Statelor Unite pentru securitatea la Marea Neagră”, a afirmat ministrul român.
Cele două părți se consultă constant pe subiecte legate de evoluţiile situaţiei regionale de securitate în contextul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse în Ucraina, cu accent pe modalităţi concrete de consolidare a cooperării militare bilaterale, aprofundarea cooperării la Marea Neagră, continuarea prezenţei forţelor armate ale SUA în România şi în regiunea Mării Negre, respectiv contribuţia la postura aliată de descurajare şi apărare pe flancul estic.
Ministrul român, citat de mass-media americană, a adăugat că „România este astăzi un aliat solid, de încredere, un stat care demonstrează ambiţie, voinţă politică, precum şi capacitatea de a contribui concret şi credibil la implementarea priorităţilor comune, de viitor, inclusiv prin asumarea fermă a rolului de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre”.
Vilnius, summit strategic
În perioada premergătoare Summit-ului NATO de la Vilnius, din iulie 2023, partea română insistă pe necesitatea implementării deciziilor adoptate în cadrul Summit-ului NATO de la Madrid, de anul trecut, adoptarea unor decizii consistente privind securitatea la Marea Neagră, precum şi identificarea unor măsuri concrete pentru sprijinul Ucrainei şi partenerilor din regiune, precum Republicii Moldova.
Sprijinul român pentru Ucraina face parte integrală din strategia românească ca stat membru NATO, România salutând „rezultatele deosebite obţinute pe palierul sprijinului pentru Ucraina sub conducerea secretarului american al apărării, Lloyd Austin, în cadrul Grupului de Contact în domeniul apărării. România, în calitatea sa de stat membru UE şi NATO, a acordat sprijin multidimensional pentru Ucraina şi va continua să facă acest lucru atât timp cât va fi nevoie”.
România participă la eforturile de creștere a rezilienței și de sporire a capacităților de apărare pentru partenerii din estul și sudul Alianței. Este implicată în implementarea pachetelor de asistență stabilite de către Alianță pentru Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
Ministrul Apărării a precizat că, „alături de consolidarea profilului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene, aprofundarea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA reprezintă o componentă importantă a politicii externe şi de securitate a ţării noastre”.
Navele militare sunt folosite pentru apărarea intereselor în zona pontică
Formatul B9
România participă în mod activ la activitatea Formatului București 9, la reuniunea de la Łódź, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, coprezidând această reuniune împreună cu omologul polonez, ministrul de externe Zbigniew Rau, ca reprezentanți ai României și Poloniei, statele co-inițiatoare ale Formatului. La reuniune au fost prezenți toți miniștrii de externe ai statelor aliate membre ale Formatului B9, precum și reprezentanți ai NATO, relatează serviciul de presă al MAE.
În cadrul discuțiilor, miniștrii de externe aliați ai Formatului B9 s-au concentrat pe pregătirea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO care va avea loc în perioada 4 – 5 aprilie, la Bruxelles, și, în special, a Summitului NATO de la Vilnius din luna iulie 2023, cu accent pe implementarea deciziilor Summitului de la Madrid din 2022.
România pledează pentru implementarea deplină a deciziilor Summitului NATO de la Madrid din 2022, o condiție esențială pentru securitatea euroatlantică și pentru asigurarea unei posturi Aliate de descurajare și apărare unitare și coerente pe Flancul Estic, care să evolueze spre o Apărare Înaintată.
Șeful diplomației române a atras atenția că amenințarea rusă afectează securitatea Flancului Estic în integralitatea sa, prin urmare a subliniat că este necesară, în oglindă, o viziune unitară la nivel aliat pe tot Flancul, pentru asigurarea unei posturi de descurajare și apărare adecvate. A subliniat că pentru acest scop, consolidarea prezenței trupelor aliate pe Flancul Estic este esențială, în special a trupelor SUA, inclusiv având în vedere că legătura transatlantică reprezintă fundamentul securității euroatlantice. De asemenea, a adus în atenția miniștrilor B9 necesitatea de a continua măsurile la nivel operațional, inclusiv cu privire la Grupurile de Luptă de pe Flancul Estic dintre care face parte și cel din România. A subliniat că sunt necesare, printre altele, prepozitionari de echipamente și alocarea clară de trupe de întărire, în aplicarea deciziilor Summitului de la Madrid, reiterand că o apărare puternică conduce la un nivel puternic de descurajare, singurul mesaj care are efect asupra intențiilor Rusiei.
Miniștrii B9 au decis să continue să sprijine ferm și nemijlocit Ucraina în eforturile sale de apărare împotriva agresiunii brutale a Rusiei, prin furnizarea de ajutor militar și non-militar Kievului pentru a respinge agresiunea Rusiei și a restaura suveranitatea și integritatea sa teritorială. Oficialii și-au mai luat și angajamentul de a sprijini reziliența Republicii Moldova împotriva influenței maligne a Rusiei și consolidarea capacității sale de apărare.
de Popescu Paul | mart. 30, 2023 | Analize, FEDERATIA RUSA
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nemulțumit de politica SUA
Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, va prezida la New York o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU în aprilie 2023, lună în care Rusia va deţine preşedinţia rotativă a organului executiv al Naţiunilor Unite. Ucraina a calificat viitoarea preşedinţie rusă a Consiliului de Securitate al ONU drept „o glumă proastă”.
Element cheie
„Un alt eveniment-cheie al preşedinţiei ruse va fi dezbaterea publică de înalt nivel a Consiliului (de Securitate) despre ‘Un multilateralism eficient prin apărarea principiilor Cartei Naţiunilor Unite’. Această reuniune va fi prezidată de ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov”, a declarat presei purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova. Ea a precizat că Lavrov intenţionează de asemenea să prezideze o sesiune de dezbatere despre Orientul Mijlociu la 25 aprilie.
Rusia urmează să preia conducerea organului executiv al Naţiunilor Unite începând de sâmbătă, pentru întreaga lună aprilie, urmându-i Mozambicului.
La ONU, Rusia spune că se confruntă cu „Occidentul colectiv”, care a ostracizat-o de naţiunile lumii de la lansarea ofensivei sale militare din Ucraina, în februarie 2022.
Ultima vizită a lui Lavrov la Naţiunile Unite la New York datează din septembrie anul trecut, în timpul Adunării Generale.
ONU, îngrijorat de situația din Ucraina
Glumă proastă
Ucraina a calificat viitoarea preşedinţie rusă a Consiliului de Securitate al ONU – începând de sâmbătă şi pentru o lună – drept „o glumă proastă”. „Preşedinţia rusă a Consiliului de Securitate al ONU la 1 aprilie este o glumă proastă. Rusia i-a uzurpat sediul; ea duce un război colonial; preşedintele său este un criminal de război căutat de Tribunalul Penal Internaţional pentru răpire de copii”, a denunţat pe Twitter şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba.
Rusia urmează să preia sâmbătă, 1 aprilie, preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU. Pe fondul războiului din Ucraina, s-a pus problema cum ar putea Rusia să supravegheze un organism menit să menţină pacea şi securitatea internaţională.
Consiliul de Securitate al ONU are 15 membri (ţări), iar fiecare membru are un vot. În conformitate cu Carta Naţiunilor Unite, toate statele membre sunt obligate să respecte deciziile Consiliului. Fiecare membru este pe rând preşedinte şi se face o rotaţie în fiecare lună.
Opoziție SUA
Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că Rusia nu ar trebui să fie membră permanentă a Consiliului de Securitate. „Rusia este membră permanentă a Consiliului de Securitate. Nu ar trebui să fie, din cauza a ceea ce face în Ucraina, însă Carta (Naţiunilor Unite) nu permite modificarea statutului său de membră permanentă”, a afirmat diplomata în Costa Rica, unde participa la un summit pentru democraţie.
Într-un interviu acordat în exclusivitate AFP, ambasadoarea SUA a subliniat că aşteaptă din partea Rusiei un comportament „profesionist”, însă şi-a exprimat unele îndoieli. „Ne aşteptăm de asemenea să caute ocazii de a-şi duce mai departe campania de dezinformare împotriva Ucrainei, a Statelor Unite şi a tuturor aliaţilor noştri”, a spus ea.
„Ne vom exprima cu fiecare ocazie îngrijorările privind acţiunile Rusiei”, a adăugat reprezentanta Washingtonului la ONU. Ea a promis că Statele Unite vor condamna acţiunile Rusiei şi vor arăta întregii lumi „ce face Rusia şi consecinţele acţiunilor sale împotriva Ucrainei”.
Acuzații ruse
Moscova rămâne ataşată angajamentului său de a evita un conflict nuclear şi o confruntare militară între statele care dispun de arme nucleare, a declarat secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, Nikolai Patruşev, citat de mass-media rusă.
În cursul unei vizite în India, Patruşev a acuzat ţările occidentale de ‘comportament provocator în Ucraina’, ceea ce ar putea avea ‘consecinţe catastrofale’, întrucât – în opinia sa – atitudinea lor contrazice declaraţia liderilor celor cinci mari puteri nucleare din 3 ianuarie 2022 în care se subliniază inadmisibilitatea unui război nuclear.
‘Rusia, la rândul său, rămâne pe deplin ataşată acestei declaraţii şi este convinsă de necesitatea de a se evita o confruntare militară între ţările care dispun de arme nucleare’, a declarat Patruşev, citat de agenţia de stat TASS.
În acelaşi timp, ministrul rus adjunct de externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova mizează pe faptul că planurile sale de a desfăşura arme nucleare tactice în Belarus vor forţa NATO să evalueze gravitatea situaţiei create, conform mass-media rusă.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Război hibrid
„Războiul hibrid” dintre Moscova şi puterile occidentale legat de conflictul din Ucraina „va dura multă vreme”, a apreciat Kremlinul, la peste un an de la trimiterea de trupe împotriva ţării vecine. „Dacă vorbim de război în sens mai larg, de confruntare cu ţări neprietene, ostile, de acest război hibrid împotriva ţării noastre, atunci va dura multă vreme”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, întrebat cât se va prelungi ceea ce Rusia numeşte „operaţiunea militară specială” din Ucraina.
Acesta i-a îndemnat totodată pe ruşi să fie „uniţi în jurul preşedintelui” Vladimir Putin. „Trebuie să fim hotărâţi şi încrezători şi să ne unim în jurul preşedintelui”, a mai spus Peskov.
În februarie, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat în mod similar, într-o intervenţie în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), că ”astăzi Statele Unite şi sateliţii lor duc un război hibrid total contra noastră pe care l-au pregătit timp de mulţi ani, folosindu-se de extremiştii naţionalişti ucraineni”.
Lavrov a precizat atunci că noua politică externă a Rusiei se va concentra pe încheierea ”monopolului” occidental asupra afacerilor globale şi a propus parteneriatul cu China drept alternativă la axa occidentală.
de Isac Mihai | mart. 28, 2023 | Editorial
Rolul jucat de Varșovia în politica regională, precum și statutul regiunii central şi est-europene a crescut semnificativ, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Vizita premierului polonez, Mateusz Morawiecki, poate duce, conform afirmațiilor acestuia, la construirea unor “planuri strategice semnificative” între cele țări- Polonia, România și Ucraina- supuse direct agresiunii militare și hibride ruse.
Cele două țări ”susțin și promovează pe deplin o Uniune Europeană unită și rezilientă, care acționează într-un mod coordonat, pe baza solidarității, coeziunii, democrației și angajamentului față de valorile și principiile fundamentale”.
Agresiune rusească
“Vedem că, odată cu agresiunea rusească în Ucraina, creşte rolul, rangul acestei regiuni, în care noi trăim, în care creăm valori economice şi sociale, de aceea cred, în mod aprofundat, că în acest triunghi între Ucraina, România şi Polonia se va putea în curând – sperăm să fie cât mai curând, după victoria Ucrainei şi atingerea păcii – să construim nişte planuri strategice semnificative (…) planurile strategice, care vor fi foarte ambiţioase din punct de vedere economic, investiţional şi de afaceri, dar şi ambiţioase din punct de vedere strategic, din punct de vedere al cooperării militare şi din punctul de vedere al creării unei noi comunităţi economice de peste 100 de milioane (de persoane – n.r.) în regiunea Europei Centrale“, a declarat Morawiecki în discursul său din deschiderea Forumului Economic România – Polonia.
Şeful guvernului polonez a mărturisit că vede în România “un aliat foarte mare, un aliat mare în lupta pentru interesele noastre comune”. “Ani de zile, vă spun foarte drept, ţările noastre au fost jucate de cei din Est şi din Vest. Bineînţeles, nu se poate compara presiunea din Vest faţă de cea din Est, dar trebuie să ne dăm seama că primele decenii naive de transformare, de capitalism erau, în acelaşi timp, decenii în care am fost în mare parte folosiţi pentru scopurile proprii ale Europei vestice. Din România, din Polonia au plecat mulţi oameni. Acum, în Polonia revin sute de mii de oameni, pentru prima dată în istoria noastră”, a spus Mateusz Morawiecki.
Premierul Mateusz Morawiecki a făcut un apel către România ca cele două state să vorbească pe aceeaşi voce la nivelul Uniunii Europene. “Îi rog pe prietenii din România şi astăzi ca vocea noastră să fie întărită, să fie aceeaşi la forumul Uniunii Europene. Este un lucru foarte important dacă vorbim pe aceeaşi voce, pentru că în felul acesta ne putem asigura interesele noastre comune“, a arătat şeful Executivului de la Varşovia, potrivit traducerii oficiale.
O nouă alianță
Bunele relații din perioada interbelică dintre Polonia și România, precum și istoria comună a celor două popoare ne obligă să găsim modalități de a intensifica relațiile din toate domeniile. Un semn în acest sens este și buna colaborare la nivel militar, un contingent militar românesc fiind desfășurat în Polonia, iar unul polonez în România, ca parte a angajamentelor din cadrul NATO. Nu este pentru prima dată în istorie când cele două popoare colaborează militar, iar Varșovia nu a uitat sprijinul acordat de România populației civile poloneze în momentul invaziei naziste din 1939.
“Ne propunem ca legăturile noastre strânse pe linie de securitate și apărare să fie dublate de o cooperare economică robustă și fructuoasă, pe măsura potențialului oferit de cele două economii. Polonia este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României din regiune: în anul 2022, schimburile comerciale bilaterale au atins un nivel record de aproape 11 miliarde de euro” a declarata președintele român Iohannis, în cadrul unor declarații de presă cu premierul Poloniei.
Pe agenda discuțiilor dintre cei doi s-a aflat situația de securitate din regiunea Mării Negre și de pe Flancul Estic, cu accent pe pentru implementarea deciziilor summitului NATO de la Madrid în ceea ce privește întărirea posturii aliate de descurajare și apărare de pe flancul estic, aderarea României la spațiul Schengen și sprijinul Poloniei în acest sens, și prioritățile României pentru summitul Inițiativei celor Trei Mări pe care președintele Iohannis îl va găzdui în luna septembrie.
”După trei decenii, România și Polonia continuă să demonstreze angajamentului lor ferm pentru consolidarea relațiilor de prietenie și a cooperării lor strategice, în calitate de membri activi ai Uniunii Europene și de aliați de încredere în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Ne exprimăm intenția de a stabili data de 3 martie drept Zi a Solidarității româno-poloneze. În această privință, cu sprijinul activ al celor două guverne și prin acțiunile coordonate la nivelul organismelor noastre legislative, ambele părți vor lua măsurile necesare pentru a finaliza procedurile lor interne, cât mai curând posibil. Astfel, ne vom sărbători prietenia, cooperarea și parteneriatul de lungă durată celebrând data semnării, în 1921, a Convenției privind Alianța Defensivă româno-poloneză, care reprezintă un reper istoric și simbolic important pentru relațiile noastre bilaterale și care reprezintă fundamentul unor legături strânse și bazate pe încredere între națiunile noastre”, au subliniat și cei doi prim-miniștrii.
Aceștia au anunțat decizia de lansare a unui sezon cultural româno-polonez, în 2024-2025, pentru a sublinia clar istoria noastră comună și pentru a continua să stimulăm cooperarea dintre sectoarele creative din cele două țări.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Sprijin pentru est
Polonia și România au interese de securitate similare în zona estică, inclusiv necesitatea respingerii agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei și a presiunilor exercitate de Moscova împotriva Republicii Moldova.
În urma întrevederii dintre președintele Klaus Iohannis și premierul polonez Mateusz Morawiecki, cele două părți au convenit să intensifice sprijinul pentru Republica Moldova, în contextul vulnerabilității acestui stat partener din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina, și au reafirmat că numai Ucraina poate decide “parametrii unor discuții de pace cu Moscova”.
“România și Polonia își vor menține fără echivoc susținerea pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar. După cum se cunoaște, de la începutul acestui război, România a fost în prima linie de acțiune pentru sprijinirea Ucrainei și a populației ucrainene”, a afirmat președintele român.
“Am reiterat împreună că numai Kievul poate decide parametrii unor discuții de pace cu Moscova. De aceea, am convenit împreună cu domnul Prim-ministru necesitatea consolidării coordonării bilaterale și în cadrul Uniunii Europene și al NATO pentru continuarea susținerii depline a Ucrainei“, a insistat șeful statului.
În același timp, a arătat Iohannis, cei doi lideri au agreat să intensifice susținerea pentru partenerii cei mai vulnerabili și cei mai afectați de conflict din regiune, în special Republica Moldova.
“În acest sens, am reiterat sprijinul nostru comun pentru avansarea parcursului european al Ucrainei și al Republicii Moldova, ca state candidate la Uniunea Europeană“, a spus Iohannis.
România și Polonia vor continua să facă apel la toate instrumentele de care dispun pentru a sprijini în continuare interconectivitatea cu vecinii lor estici prin promovarea cooperării cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia, inclusiv în cadrul Inițiativei celor Trei Mări și prin politica Parteneriatului Estic, transmit premierii celor două țări într-o declarație comună.
”Rusia și statul său complice, Belarus, trebuie să suporte consecințele acțiunilor lor și să plătească reparații pentru distrugerea amplă cauzată în Ucraina. Sprijinul nostru pentru Ucraina rămâne solid, consecvent și multidimensional atât timp cât va fi necesar. Victoria Ucrainei în acest război este o condiție sine qua non pentru reconstruirea păcii durabile și a stabilității îndelungate în Europa”, au reafirmat șefii celor două guverne.
foto: Administrația Prezidențială
Proiect Republica Moldova
România și Polonia sprijină cu ”tărie suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul granițelor sale recunoscute pe plan internațional”.
”Cu excepția Ucrainei, Republica Moldova este țara cel mai afectată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Respingem ferm retorica amenințătoare neacceptabilă a Rusiei împotriva statului suveran Republica Moldova. Rusia trebuie să pună capăt acțiunilor și declarațiilor sale provocatoare, răspândirii de informații false și incorecte, afirmațiilor neîntemeiate și încercărilor de a continua destabilizarea securității și stabilității Republicii Moldova și a regiunii”, este explicat în declarație.
Cele două țări UE ”rămân angajate să continue sprijinul pentru eforturile consistente întreprinse atât de Ucraina, cât și de Republica Moldova, în calitate de state candidate, pe calea către integrarea europeană”.
”Ne exprimăm speranța cu privire la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu cele două țări în acest an și ne vom continua demersurile în această privință. Salutând aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO, sprijinim transmiterea, la Summit-ul NATO de la Vilnius, a unui semnal politic puternic cu privire la relațiile politice și cooperarea practică NATO-Ucraina. Continuăm să sprijinim deciziile adoptate la Summit-ul de la București în ceea ce privește aspirațiile Georgiei la NATO și să promovăm Politica Ușilor Deschise. Sprijinim aspirațiile europene ale Georgiei și încurajăm autoritățile georgiene să continue eforturile de reformă necesare pentru obținerea statutului de candidat la UE”, mai afirmă cei doi premieri.
de Ionescu Anca | mart. 28, 2023 | Analize, UCRAINA
Berlinul a livrat Ucrainei tancuri grele de luptă Leopard, a anunţat cancelarul german Olaf Scholz, pe fondul confruntărilor militare din Donbas. La rândul său, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov a declarat că primele tancuri britanice fost livrate, subliniind triumfător că „Challenger britanice, Stryker şi Cougar americane şi Marder germane” s-au „adăugat unităţilor ucrainene”.
Leopard pentru Ucraina
„Da, am livrat tancuri Leopard, aşa cum am anunţat”, a declarat Scholz într-o conferinţă de presă la Rotterdam, în Olanda, confirmând o informaţie publicată de mass-media germană, conform căreia au fost trimise 18 tancuri Leopard 2. Conform surselor citate, „ultimele tancuri au părăsit Germania la sfârşitul săptămânii trecute şi în prezent au fost predate” Ucrainei.
Patruzeci de vehicule de luptă de infanterie Marder au fost de asemenea livrate, a adăugat Der Spiegel, precizând că guvernul lui Olaf Scholz ţine „secret itinerariul” livrării „din motive de securitate”.
După ce a fost presat din toate părţile să livreze tancurile Leopard 2, succesorul Angelei Merkel şi-a dat acordul, la sfârşitul lui ianuarie, pentru livrări de tancuri de către Germania. Livrările au fost anunţate de Berlin pentru „sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie”.
Soldaţi ucraineni au fost instruiţi în baze germane în utilizarea acestor tancuri grele de luptă Leopard 2 de tip 2A6.
Guvernele german şi olandez au avut luni o şedinţă comună în oraşul portuar Rotterdam. Olaf Scholz şi premierul olandez Mark Rutte au discutat despre sprijinul militar pentru Ucraina şi despre cooperarea lor militară „unică” şi care merge până la fuziunea unor unităţi ale celor două armate.
Challenger pe front
Primele tancuri britanice Challenger au sosit în Ucraina, a anunţat și ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov. Reznikov a spus că „Challenger britanice, Stryker şi Cougar americane şi Marder germane” s-au „adăugat unităţilor ucrainene”.
Mass-media din Ucraina a publicat poze cu aceste vehicule militare, fără să menţioneze când anume au ajuns ori alte detalii din motive de securitate. MAE de la Kiev a confirmat că tancurile Challenger „sunt deja în Ucraina”, fără a comunica un număr exact.
Soldaţii ucraineni şi-au încheiat stagiul de pregătire în Regatul Unit pentru a învăţa cum să manevreze cele 14 tancuri Challenger 2 furnizate de Londra Ucrainei, anunţase mai devreme Ministerul britanic al Apărării.
Ţările occidentalii consideră că Ucraina are dreptul să se apere, dar unele sunt reticente să livreze arme care ar contribui la escaladarea conflictului. Slovacia a livrat recent patru MiG-29 Ucrainei, iar Polonia a promis că va face acelaşi lucru.
Fortăreața Bahmut
Comandantul forţelor terestre ucrainene a declarat că trupele sale continuă să respingă atacurile puternice ale trupelor ruseşti asupra oraşului Bahmut din estul Ucrainei şi că apărarea acestuia constituie o „necesitate militară”.
Potrivit armatei ucrainene, general-colonelul Oleksandr Sîrski a făcut această declaraţie în timpul unei vizite pe linia frontului din estul Ucrainei pentru a rezolva „aspecte problematice care împiedică executarea eficientă a sarcinilor de luptă” şi a luat „decizii operaţionale menite să consolideze capacităţile noastre de descurajare şi de a provoca daune inamicului”.
Armata nu a oferit detalii şi nici nu a precizat când a avut loc vizita, dar comentariile lui Sîrski subliniază intenţia Ucrainei de a continua lupta la Bahmut, în pofida numărului mare de morţi de acolo.
‘Cea mai intensă fază a bătăliei pentru Bahmut continuă. Situaţia este constant dificilă. Inamicul suferă pierderi semnificative în resurse umane, arme şi echipamente militare, dar continuă să desfăşoare acţiuni ofensive’, a spus el. Lăudând rezistenţa forţelor ucrainene în „condiţii extrem de dificile”, generalul Sîrski a afirmat:”Apărarea Bahmutului în continuare se explică printr-o necesitate militară. Calculăm toate opţiunile posibile pentru evoluţia evenimentelor şi vom reacţiona în mod adecvat la situaţia actuală”.
Moscova vede capturarea oraşului ca fiind vitală pentru finalizarea cuceririi regiunii industriale Donbas din estul Ucrainei, unul dintre principalele sale obiective de război.
Amintind de Primul Război Mondial, bătălia s-a purtat din tranşee cu lovituri necruţătoare de artilerie şi rachete pe un câmp de luptă puternic minat, descris ca o „maşină de tocat carne” de către comandanţi din ambele tabere.
Putin, căutat de justiția internațională
Securitate nucleară
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat directorului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, că nu poate exista „securitate nucleară” în Ucraina fără retragerea armatei ruse de la centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de peste un an de trupele Moscovei. „Fără retragerea imediată a trupelor şi a personalului ruseşti de (la centrală) şi din teritoriile adiacente, orice iniţiativă care urmăreşte restaurarea siguranţei şi securităţii nucleare este sortită eşecului”, a spus el, conform serviciului de presă al preşedinţiei ucrainene.
Cei doi s-au întâlnit la staţie hidroelectrică la Dniepr, în regiunea Zaporojie. Această staţie hidroelectrică este însărcinată cu alimentarea centralei nucleare Zaporojie, ocupată de armata rusă şi deseori supusă unor întreruperi de curent.
„Rolul dvs. pentru asigurarea securităţii energetice a Ucrainei este extrem de important astăzi”, a reamintit Zelenski.
Grossi este aşteptat în următoarele zile la centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, pentru a doua sa vizită la faţa locului de la începutul invaziei ruse în februarie 2022.
„Îmi voi continua eforturile pentru a proteja centrala nucleară în timpul conflictului în derulare şi voi conduce viitoarea noastră rotaţie regulată de experţi spre şi dinspre centru”, a precizat duminică Grossi.
Luni, Zelenski şi Grossi „au fost informaţi despre măsurile luate pentru a proteja centrala hidroelectrică de la Dniepr în caz de noi atacuri” ruseşti, conform preşedinţiei ucrainene, care a precizat într-un comunicat că infrastructura locului este „distrusă considerabil”.
Sprijin financiar
Ministrul ucrainean de Finanţe, Serghei Marchenko, şi comisarul european pentru buget şi finanţe, Johannes Khan, au discutat despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului macrofinanciar de anvergură al UE pentru Ucraina pentru 2023, potrivit serviciului de presă al Ministerului de Finanţe, citat de mass-media locală. La 17 ianuarie, Ucraina a primit prima tranşă de 3 miliarde de euro în cadrul programului de asistenţă macrofinanciară. La 21 martie, Ucraina a primit a doua tranşă, în valoare de 1,5 miliarde de euro.
„Sunt recunoscător Comisiei Europene pentru că a înţeles problemele Ucrainei şi a adoptat cu promptitudine soluţii constructive care ne permit să răspundem celor mai urgente nevoi ale Ucrainei în timpul războiului de amploare. Începând cu 24 februarie 2022, UE a oferit Ucrainei 11,7 miliarde de euro în cadrul asistenţei macrofinanciare, care a fost direcţionată pentru a menţine stabilitatea economică în ţară”, a declarat Serhiy Marchenko.
Părţile au discutat despre implementarea Programului macrofinanciar la scară largă al UE pentru 2023 şi despre cooperarea cu Comisia Europeană şi OLAF în vederea îmbunătăţirii protecţiei fondurilor UE în Ucraina.
De asemenea, ministrul de finanţe a subliniat disponibilitatea părţii ucrainene de a aprofunda cooperarea cu UE în implementarea reformei anticorupţie şi de a asigura transparenţa şi responsabilitatea utilizării fondurilor bugetare. „Suntem deschişi la cooperarea cu partenerii noştri pentru a îmbunătăţi eficienţa utilizării atât a finanţării externe, cât şi a veniturilor interne. Transparenţa şi responsabilitatea sunt priorităţile Guvernului Ucrainei în construirea unor relaţii puternice cu aliaţii noştri”, a declarat ministrul.
18 miliarde
Consiliul Uniunii Europene a susţinut, la 10 decembrie, propunerea Comisiei Europene de a aloca Ucrainei un sprijin financiar suplimentar în 2023. Noul program de asistenţă macrofinanciară pentru Ucraina se va ridica la 18 miliarde de euro.
Se preconizează că fondurile pentru împrumuturi preferenţiale vor fi transferate la bugetul de stat pe parcursul anului 2023 în părţi egale, ţinând cont de îndeplinirea de către Ucraina a condiţiilor convenite de ambele părţi. Luni, Ucraina şi UE au semnat un memorandum de înţelegere privind acordarea de asistenţă macrofinanciară în valoare de 18 miliarde de euro.
La 17 ianuarie, Ucraina a primit prima tranşă de 3 miliarde de euro în cadrul programului de asistenţă macrofinanciară. La 21 martie, Ucraina a primit a doua tranşă, în valoare de 1,5 miliarde EUR.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Amenințări dure
Federația Rusă dispune de arme moderne, unice, capabile să distrugă orice inamic, inclusiv Statele Unite ale Americii, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, într-un interviu acordat oficiosului Rossiiskaia Gazeta. „Rusia este răbdătoare şi nu intimidează pe nimeni prin avantajul său militar.Dar ea posedă arme moderne, unice, capabile să distrugă orice adversar, inclusiv SUA, în cazul unei ameninţări la adresa existenţei sale”, a subliniat Patruşev.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei a calificat drept ‘mioapă’ şi de o „stupiditate periculoasă” opiniile politicienilor americani „prinşi în capcana propriei propagande” potrivit căreia Federaţia Rusă nu ar fi capabilă să răspundă unui atac nuclear preventiv din partea SUA.
Patruşev a remarcat de asemenea că în Occident unii au „uitat lecţiile istoriei” şi speculează despre o revanşă care să ducă la o victorie militară asupra Federaţiei Ruse.
După destrămarea URSS, Rusia „a lucrat asupra greşelilor sale” şi este acum „capabilă să-şi asigure atât stabilitatea internă, cât şi securitatea în faţa ameninţărilor externe”, a afirmat Patruşev, conform extraselor din interviu publicate de numeroase publicații din spațiul CSI.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei a mai declarat în acest interviu că SUA încearcă acum să „reprime” Rusia, iar apoi se vor lua de China. Resposabilul rus a reiterat naraţiunea Kremlinului că „Occidentul a greşit grav în calcularea prăbuşirii economiei ruse şi creşterea sentimentului de protest din cauza sancţiunilor” impuse şi că Moscova are o „atitudine echilibrată” faţă de presiunea exercitată de sancţiunile occidentale.
