Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nemulțumit de politica SUA

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, va prezida la New York o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU în aprilie 2023, lună în care Rusia va deţine preşedinţia rotativă a organului executiv al Naţiunilor Unite. Ucraina a calificat viitoarea preşedinţie rusă a Consiliului de Securitate al ONU drept „o glumă proastă”.

Element cheie

„Un alt eveniment-cheie al preşedinţiei ruse va fi dezbaterea publică de înalt nivel a Consiliului (de Securitate) despre ‘Un multilateralism eficient prin apărarea principiilor Cartei Naţiunilor Unite’. Această reuniune va fi prezidată de ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov”, a declarat presei purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova. Ea a precizat că Lavrov intenţionează de asemenea să prezideze o sesiune de dezbatere despre Orientul Mijlociu la 25 aprilie.

Rusia urmează să preia conducerea organului executiv al Naţiunilor Unite începând de sâmbătă, pentru întreaga lună aprilie, urmându-i Mozambicului.

La ONU, Rusia spune că se confruntă cu „Occidentul colectiv”, care a ostracizat-o de naţiunile lumii de la lansarea ofensivei sale militare din Ucraina, în februarie 2022.

Ultima vizită a lui Lavrov la Naţiunile Unite la New York datează din septembrie anul trecut, în timpul Adunării Generale.

ONU, îngrijorat de situația din Ucraina

Glumă proastă

Ucraina a calificat viitoarea preşedinţie rusă a Consiliului de Securitate al ONU – începând de sâmbătă şi pentru o lună – drept „o glumă proastă”. „Preşedinţia rusă a Consiliului de Securitate al ONU la 1 aprilie este o glumă proastă. Rusia i-a uzurpat sediul; ea duce un război colonial; preşedintele său este un criminal de război căutat de Tribunalul Penal Internaţional pentru răpire de copii”, a denunţat pe Twitter şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba.

Rusia urmează să preia sâmbătă, 1 aprilie, preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU. Pe fondul războiului din Ucraina, s-a pus problema cum ar putea Rusia să supravegheze un organism menit să menţină pacea şi securitatea internaţională.

Consiliul de Securitate al ONU are 15 membri (ţări), iar fiecare membru are un vot. În conformitate cu Carta Naţiunilor Unite, toate statele membre sunt obligate să respecte deciziile Consiliului. Fiecare membru este pe rând preşedinte şi se face o rotaţie în fiecare lună.

Opoziție SUA

Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că Rusia nu ar trebui să fie membră permanentă a Consiliului de Securitate. „Rusia este membră permanentă a Consiliului de Securitate. Nu ar trebui să fie, din cauza a ceea ce face în Ucraina, însă Carta (Naţiunilor Unite) nu permite modificarea statutului său de membră permanentă”, a afirmat diplomata în Costa Rica, unde participa la un summit pentru democraţie.

Într-un interviu acordat în exclusivitate AFP, ambasadoarea SUA a subliniat că aşteaptă din partea Rusiei un comportament „profesionist”, însă şi-a exprimat unele îndoieli. „Ne aşteptăm de asemenea să caute ocazii de a-şi duce mai departe campania de dezinformare împotriva Ucrainei, a Statelor Unite şi a tuturor aliaţilor noştri”, a spus ea.

„Ne vom exprima cu fiecare ocazie îngrijorările privind acţiunile Rusiei”, a adăugat reprezentanta Washingtonului la ONU. Ea a promis că Statele Unite vor condamna acţiunile Rusiei şi vor arăta întregii lumi „ce face Rusia şi consecinţele acţiunilor sale împotriva Ucrainei”.

Acuzații ruse

Moscova rămâne ataşată angajamentului său de a evita un conflict nuclear şi o confruntare militară între statele care dispun de arme nucleare, a declarat secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, Nikolai Patruşev, citat de mass-media rusă.

În cursul unei vizite în India, Patruşev a acuzat ţările occidentale de ‘comportament provocator în Ucraina’, ceea ce ar putea avea ‘consecinţe catastrofale’, întrucât – în opinia sa – atitudinea lor contrazice declaraţia liderilor celor cinci mari puteri nucleare din 3 ianuarie 2022 în care se subliniază inadmisibilitatea unui război nuclear.

‘Rusia, la rândul său, rămâne pe deplin ataşată acestei declaraţii şi este convinsă de necesitatea de a se evita o confruntare militară între ţările care dispun de arme nucleare’, a declarat Patruşev, citat de agenţia de stat TASS.

În acelaşi timp, ministrul rus adjunct de externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova mizează pe faptul că planurile sale de a desfăşura arme nucleare tactice în Belarus vor forţa NATO să evalueze gravitatea situaţiei create, conform mass-media rusă.

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Război hibrid

„Războiul hibrid” dintre Moscova şi puterile occidentale legat de conflictul din Ucraina „va dura multă vreme”, a apreciat Kremlinul, la peste un an de la trimiterea de trupe împotriva ţării vecine. „Dacă vorbim de război în sens mai larg, de confruntare cu ţări neprietene, ostile, de acest război hibrid împotriva ţării noastre, atunci va dura multă vreme”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, întrebat cât se va prelungi ceea ce Rusia numeşte „operaţiunea militară specială” din Ucraina.

Acesta i-a îndemnat totodată pe ruşi să fie „uniţi în jurul preşedintelui” Vladimir Putin. „Trebuie să fim hotărâţi şi încrezători şi să ne unim în jurul preşedintelui”, a mai spus Peskov.

În februarie, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat în mod similar, într-o intervenţie în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), că ”astăzi Statele Unite şi sateliţii lor duc un război hibrid total contra noastră pe care l-au pregătit timp de mulţi ani, folosindu-se de extremiştii naţionalişti ucraineni”.

Lavrov a precizat atunci că noua politică externă a Rusiei se va concentra pe încheierea ”monopolului” occidental asupra afacerilor globale şi a propus parteneriatul cu China drept alternativă la axa occidentală.