Traversând frontierele. Peisajul propagandei în Estul Europei

,
 
Putin, considerat o amenințate la adresa democrațiilor europene

Putin, considerat o amenințate la adresa democrațiilor europene

Aceleași abordări, aceiași oameni, aceleași sperietori, aceleași dorințe de libertate, chiar o istorie similară, dar țări diferite și situația politică care este în joc. Lumea mass-media din statele Europei de Est se confruntă cu amenințări informaționale atât din exterior, cât și din interior, dar uneori autoritățile din aceste state devin parte a riscurilor externe, în special, prin implicarea în jocuri fatidice cu jurnaliști. Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia etc., în țările obișnuite ca mass-media să fie supusă atacurilor regimurilor comuniste și, prin urmare, astăzi această zonă este încă receptivă la astfel de tactivi. Uneori, amenințările externe sunt susținute de către actorii domestici.

Istoric, țările blocului comunist din Europa, unde regimurile comuniste au controlat în mod direct toată mass-media, au folosit propaganda pentru a menține controlul asupra societăților și a facilita rămânerea la putere a partidului de guvernământ. Cea mai mare parte a țărilor din Pactul de la Varșovia și țările din centura baltică, care au fost parte a URSS, astăzi sunt granița Europei de Est a lumii occidentale, atât ideologic, cât și militar. Dar, pentru Rusia, regiunea este o zonă de interes major. De aceea, a devenit ținta principală a propagandei ruse în războiul informațional global. Dacă urmărim ce se întâmplă și modul în care amenințările informaționale afectează Europa de Est, putem înțelegere mai bine o întregă strategie sofisticată care amenință societatea democratică din zilele noastre prin campanii agresive.

După căderea dictaturii în România anului 1989, nouă ordine internațională a început evolueze mult mai activ. Valul de extindere europeană din 2004, când au aderat statele din grupul de la Vișegrad și baltice, au dus la revizuirea agendei de politică externă a Moscovei. De aceea, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia, țări despre care vom vorbi, și care făc parte din Uniunea Europeană, se confruntă cu provocări cruciale în domeniul informațional din partea Rusiei, unde valorile occidentale și tradiția democratică este considerată ostilă din punct de vedere ideologic. Rusia încearcă să își mențină influența pe teritoriul foștilor aliați aplicând o gamă variată de metode: să ofere ajutor financiar pentru partidele politice apropiate, să provoace tensiuni civile, să răspândească propagandă. Și un rol crucial în aceste procese îl joacă jurnaliștii.

Ucraina, poligon de testare

Cu toate acestea, după 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a atacat Ucraina, a început o nouă eră a amenințărilor informaționale. Ucraina a devenit un poligon de testare pentru instrumentele și tehnicile de propagandă ale Rusiei, iar Kremlinul este considerat unul dintre principalii beneficiari ai răspândirii conținutului provocator. În acest sens, statele baltice au cea mai mare experiență în demersurile de a rezista unei astfel de influențe. Având experiența ocupației sovietice, statele baltice sunt observatori atenți ai Rusiei.

“Am lansat primele semnale încă din anul 2000, când domnul Putin a devenit liderul Rusiei”, – a explicat Ruslanas Iržikevičius, jurnalist lituanian.

Statele Baltice au reușit să contracareze acest lucru la nivel de legislație. Autoritățile de la Vilnius au început să aplice legea lituaniană care interzice distribuirea mesajelor bazate pe ură, discriminarea unor naționalități și promovarea războiului. Deciziile judecătorești au fost aplicate pentru cazuri individuale, unele programe mass-media sau chiar organe de presă (TV), care au fost interzise în Lituania pentru o perioadă limitată (de cele mai multe ori trei luni). De remarcat că acești pași în Lituania au fost susținuți de populație. Publicul a boicotat masiv companiile lituaniene care au cumpărat publicitate pe acele canale. Comunitatea vorbitoare de limbă rusă este un pilon puternic al activității de propagandă a rușilor și unul din principalele obiective este de a influența opiniile și obiectivele lor, necesare intereselor Moscovei. Aproximativ 15% din populația Lituaniei se uită prioritar la știrile difuzate de canalele de televiziune rusești.

Europa-de-Est-țintă-în-războiul-informațional-dus-de-Kremlin

Europa-de-Est-țintă-în-războiul-informațional-dus-de-Kremlin

Exemple baltice

Până acum, în Estonia, propaganda străină a fost redusă în cea mai mare parte la site-urile marginale care se adresează populației de limbă rusă, vizând în principal 30% din populație. Estonia trece printr-o perioadă în care societatea, devenită polarizată, iar discuțiile manipulatoare din mass-media sunt uneori susținute de forțe motivate politic. Deși propaganda externă este ridicată și promovată prin intimidări interne.

Foarte des narațiunile informaționale externe sunt susținute de clasa politică internă. Motivele unei astfel de imixtiuni sunt deopotrivă sprijinirea partidelor politice radicale, dat și impunerea agendei rusești în dezbaterile politice externe. Despre un astfel de fenomen au relatat experți bulgari și maghiari. Dar, de asemenea, cazul maghiar se distinge printr-un control masiv al mass-media de către partidul de guvernământ. Ungaria merge și mai departe cu controlul intern al mijloacelor de informare care propagă surse toxice externe.

Dictatura Fidesz

“În total, peste 500 de mijloace media controlate de guvern se asigură că ‘Fidesz’ va domina discursul politic cu retorica sa anti-Vest, anti-imigrație, pro-rusă bazată pe știri false și teorii ale conspirației care încadrează ONG-urile independente și opoziția politică ca inamici ai statului. Doar pentru a face o comparație: în 2015, autoritățile controlau doar 23 de organe mass-media. În Ungaria, adevărata problemă este creată de activiștii pro-ruși locali, diseminatorii dezinformării rusești. În plus, canalul principal al dezinformărilor rusești este mass-media pro-guvernamentală mainstream”, a declarat Edit Zgut.

Ucraina, poligon pentru noile strategii de război informațional

Ucraina, poligon pentru noile strategii de război informațional

Fake-news marca PSD

Jurnaliștii români, consideră că propriul guvern este implicat în acțiuni de manipulare a societății. Jurnaliștii români au declarat că partidele de guvernământ au devenit amenințarea principală la adresa jurnalismului echitabil și a libertății presei din țară. În aceste condiții, importanți politicieni români au folosit forța împotriva jurnaliștilor pentru a îi obliga să se conformeze. Jurnaliștii români consideră că mediul informațional român este protejat oarecum de manipulările externe, dar, în același timp, actualul guvern PSD devine principalul producător de propagandă și știri false din țară. Oricum, prin gama de vulnerabilitate în fața fenomenului Fake-News, România este încă pe primul loc pe fondul țărilor europene, potrivit datelor Eurobarometrului.

“În România, majoritatea narațiunilor antidemocratice provin de la actori interni, vocile străine provocatoare și manipulatoare sunt destul de bine izolate de public”, a declarat Cristian Iohan Ștefănescu, jurnalistul de la Digi FM.

Între timp, narațiunile propagandistice răspândite pentru a obține polarizarea societății sunt problemele legate de consolidarea NATO, anularea sancțiunilor împotriva Rusiei și așa-numitele „valori tradiționale”.

În acest fel, radicalizarea și fragmentarea societății rămân principalul obiectiv al propagandei ruse. Este o metodă eficientă de a menține publicul în tensiune. Printre factorii și canalele semnificative de răspândire a propagandei sunt minoritățile vorbitoare de limbă rusă, care sunt înfățișate ca fiind victime ale căror dreptaturi sunt încălcate. Ascunzându-se în spatele oamenilor, autoritățile rusești desfășoară campanii informaționale folosind surse binecunoscute, sponsorizate de stat, pentru a atinge obiective clare. Cum ar fi influențarea alegerilor ori edificarea unei rețele de partide radicale în tot spațiul european, finanțate de partea rusă. (Marianna Prysiazhniuk)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *