de Anatol Terzi | apr. 18, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Ministrul turc al economiei a criticat marţi la Washington modul în care a fost gestionată criza datoriilor din zona euro, acuzându-i în special pe cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Zafer Caglayan a subliniat că, în 2012, creşterea economică a Turciei va depăşi 4%, mai puţin de jumătate din valoarea atinsă în 2011. Reducerea creşterii este „cauzată de criza economică din Europa, care nu a fost gestionată corect”, a subliniat el. „Europa se confruntă cu grave probleme economice, iar doi lideri europeni, cancelarul german Merkel şi preşedintele francez Sarkozy, din nefericire nu au dat dovadă de fermitatea ce ar fi fost necesară” pentru a le înfrunta, a continuat Caglayan. „Nu au ştiut să împiedice această criză”, a mai spus demnitarul turc.
Procesul de negocieri între Ankara şi UE pentru o eventuală aderare a Turciei la Uniune bate pasul pe loc, cu numai 13 capitole deschise dintr-un total de 35. Franţa, Germania, dar şi Austria sunt reticente faţă de aderarea deplină a Turciei la UE şi susţin ideea unui parteneriat. Turcia a avut de suferit în 2011 din cauza evenimentelor din Siria, unul dintre vecinii săi de la sud, care au afectat relaţiile comerciale bilaterale, dar şi a tensiunilor internaţionale cu Iranul ce au dus la scăderea cu 20% a exporturilor Ankarei spre Republica Islamică.
de Isac Mihai | nov. 1, 2011 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Populatia greaca contesta contractele militare navale eleno-germane, valorand sute de milioane de euro pentru firmele germane
Grecia va organiza un referendum pe tema pachetului de ajutorare decis de UE pentru a-i rezolva criza datoriilor, a anunţat luni premierul Georgios Papandreou, care a mai spus că va cere şi un vot de încredere în Parlament, relatează mass-media de la Atena, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pachetul de măsuri are în vedere pierderi de până la 50% pentru creditorii privaţi ai datoriei Greciei, precum şi un nou împrumut de 100 de miliarde de euro.
Măsurile de austeritate luate de guvern au fost contestate prin ample proteste în Grecia. Papandreou a spus la o şedinţă a partidului său socialist că guvernul are încredere în judecata alegătorilor eleni. El nu a indicat o dată pentru referendum, dar a spus că vor fi făcute publice detalii la momentul potrivit. Mulţi greci consideră că guvernarea a mers prea departe permiţând UE şi FMI să dicteze măsuri de austeritate.
UE=Gestapo
Pieţele financiare au salutat decizia liderilor europeni de a pune umărul la salvarea economiei elene, însă grecii se tem tot mai mult că ţara lor îşi va pierde suveranitatea, dar şi pentru că Germania este cea care va juca rolul major în viitorul financiar al statului elen, arata mass-media greaca. Unul dintre editorialiştii cunoscuţi ai Greciei scrie că a transfera din suveranitatea statului în vederea unei Europe mai integrate este una, însă a „renunţa la suveranitate pentru că ai eşuat în managementul economiei şi acum trebuie să înfrunţi dominaţia germană este alta. Nici un guvern nu poate spune asta electoratului, poporului său.”
Presa europeană scria recent că o echipă condusă de germanul Horst Reichenbach ar primi unele puteri executive şi ar avea ultimul cuvânt în unele chestiuni precum privatizările din Grecia. Reichenbach, 66 de ani, a fost funcţionar european timp de 30 de ani, iar apoi a devenit preşedinte al BERD.
Merkel, ofiter nazist
Pe străzile din Atena au apărut postere în care Angela Merkel apare îmbrăcată în uniformă de ofiţer nazist, iar oficialii greci care au fost de acord cu aplicarea măsurilor de austeritate sunt prezentaţi executând salutul nazist. Sentimentul antigerman este în fierbere în Grecia. Unul dintre birourile UE din Grecia este deja denumit Gestapo.
Sunt publicate tot mai multe imagini în care oficialii germani sun reprezentaţi drept colaboratori ai regimului nazist. Teama că germanii ar putea cumpăra monumentele şi insulele greceşti este în creştere şi se vorbeşte tot mai mult despre compensaţiile pe care Germania nu le-a plătit pentru ocupaţia Greciei, în Al Doilea Razboi Mondial. În 2010, cotidianul elen „Eleftheros Typos” a publicat o fotografie cu statuia zeiţei victoriei, Nike, ţinând în mână o svastică.
Chiar şi marele compozitor Mikis Theodorakis a dat expresie sentimentelor antigermane. „Împing cuţitul tot mai adânc, ne insultă în fiecare zi, ne îndreaptă către violenţă şi către o explozie care ar putea fi distructivă şi pentru ei”, spune Theodorakis.
Contracte militare contestate
Pe de altă parte, presa greacă, citand surse militare oficiale, vorbeşte tot mai mult despre contractele încheiate de guverenele de la Atena cu companiile producătoare de arme din Germania. Sute de milioane de dolari au fost plătite în ultimii câţiva ani pentru achiziţionarea de submarine şi nave de luptă produse în Germania şi se presupune că Atena a renunţat la a achiziţiona tancuri americane la mâna a doua sub presiunea Germaniei, astfel încât Berlinul să-şi menţina statutul de principal furnizor de tehnică militară.
Eroare strategica
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat saptamana trecuta, la un post de televiziune francez, că este „încrezător” că Grecia va putea ieşi din criză, dar a subliniat că admiterea ei în zona euro în 2001 a fost o „eroare”. „A fost o greşeală deoarece Grecia a intrat cu cifre false… ea nu era pregătită”, a declarat el, adăugând totuşi că ţara „poate fi salvată prin deciziile” summitului de la Bruxelles, care a avut loc saptamana trecuta. Preşedintele francez a reamintit principalele decizii adoptate la acest summit, mai ales ca băncile să renunţe la 50% din datoria Greciei pe care ele o deţin. Astfel se va trece de la 200 de miliarde de euro la 100 de miliarde de euro.
„Dacă euro exploda noaptea trecută, exploda toată Europa”, a subliniat el într-o emisiune la canalele TF1 şi France 2, citate de AFP. „Dacă Grecia intra în faliment, am fi avut un proces în cascadă ce s-ar fi extins în toată lumea”, a adăugat Sarkozy. „Dacă nu ar fi existat niciun acord noaptea trecută, nu doar Europa se scufunda în catastrofă, ci întreaga lume”, a adăugat el. „(…) am luat decizii importante ce au evitat catastrofa”, a mai declarat Sarkozy.
de Anatol Terzi | iul. 11, 2011 | R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Moldovenii nu vor mai fi obligaţi să prezinte 1200 de euro la punctele vamale de intareare pe teritoriul Ucrainei. Decizia a fost luată în urma negocierilor cu autorităţile de la Chişinău, a precizat pentru Moldpres Ana Iovciu, purtător de cuvînt al Ambasadei Ucrainei în Moldova. Potrivit lui Iovciu, decizia Executivului Ucrainean de a pune în practică o prevedere, care să oblige cetăţenii străini, inclusiv moldovenii, să prezinte o anumită sumă de bani, a fost stopată după o serie de negocieri cu autorităţile de la Chişinău. Potrivit serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) subiectul cu privire la necesitatea prezentării unei taxe de 1200 de euro la intarea pe teritoriul Ucrainei a fost discutat săptămîna trecută de ministrul de Externe Iurie Leancă şi omologul său Ucrainean Konstantin Grîşcenko, care s-a aflat într-o vizită la Chişinău. „Cei doi miniştri au negociat anularea prevederii ce impunea prezentarea unei sume de bani la intrarea pe teritoriul Ucrainei şi au discutat despre excluderea Moldovei de pe lista ţărilor pentru care urmează să fie aplicată această prevedre”, a spus Oxana Iuteş, consultatnt în comunicare în cadrul MAEIE. Subiectul necesităţii prezentării de către moldoveni a unei sume de bani la intarearea pe teritoriul Ucrainei a fost abordat şi de preşedintele interimar Marian Lupu şi omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici la 9 iulie în cadrul unei întrevederi pe carea au avut-o în Crimeea la 9 iulie curent.
de Vitalie Goncearov | mai 5, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Cetatenii straini care vor dori sa viziteze Republica Moldova vor fi obligati sa detina suma de 300 de euro, potrivit unei decizii a Guvernului de la Chisinau. Potrivit lui Alexei Roibu, ministrul Afacerilor Interne, decizia stabileste un cuantum minim lunar al mijloacelor de intretinere necesar a fi dovedit la solicitarea vizei de intrare in R. Moldova de 30 de euro/zi pentru intreaga perioada solicitata, dar nu mai putin de 300 de euro, in cazul unei sederi mai scurte de 10 zile. Dovada baneasca va fi prezentata la misiunile diplomatice ale R. Moldova si la intarea in tara si va putea fi facuta prin numerar in lei moldovenesti, cecuri de calatorie in valuta straina, prin intermediul cardurilor bancare sau alte metode. De suma respectiva vor avea nevoie si cetatenii straini care vor solicita prelungirea dreptului de sedere provizorie in scop de munca, pentru studii, pentru reintregirea familiei, pentru activitati umanitare sau religioase, pentru tratament medical de lunga durata, precum si la solicitarea dreptului de sedere permanenta in R. Moldova. Cuantumurile minime ale mijloacelor de intretinere pentru cetatenii straini au fost stabilite pornind de la media preturilor de cazare si de masa in Republica Moldova.
Proiect elaborat de MAI
In conformitate cu prevederile art. 88, alineatul (1), litera c) al Legii nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul strainilor in Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2010, Nr. 179-181, art. 610), MAI a elaborat proiectul hotararii Guvernului „Cu privire la aprobarea cuantumului minim al mijloacelor de intretinere pentru straini in Republica Moldova”. Necesitatea aprobarii unui asemenea act, este o masura suplimentara de gestionare eficienta a imigratiei, cat si de ne admitere in tara a strainilor – migranti ilegali sau ai caror sedere poate deveni ilegala. In aceasta situatie returnarea acestora fiind acoperita financiar din bugetul de stat, sustin reprezentantii ministerului. Asemenea prevedere nu constituie o inventie, fiind deja stipulata in pct. 3 Anexa 2 la Hotararea Guvernului 376 din 06.06.1995 „Cu privire la masurile de realizare a sistemului national de pasapoarte” (Pentru o sedere de pana la 90 de zile in Republica Moldova fara chemare, cetatenii straini si apatrizii vor prezenta la frontiera pasaportul si declaratia vamala, ce ar confirma asigurarea financiara pe aceasta perioada. Suma minima, de care trebuie sa dispuna strainul la intrarea in Republica Moldova, este de 390 lei (aproximativ 30 dolari) pentru o zi de sedere), justifica MAI masura propusa. Odata cu adoptarea Hotararii Guvernului „Cu privire la aprobarea cuantumului minim al mijloacelor de intretinere pentru straini in Republica Moldova” – Anexa 2 va fi abrogata. In acest context, Guvernul va stabili, la propunerea MAI, anual sau la necesitate, cuantumul minim al mijloacelor de intretinere in functie de durata si scopul sederii strainilor, necesare a fi dovedite in urmatoarele cazuri:
a) la solicitarea vizei de intrare in Republica Moldova;
b) la intrarea in Republica Moldova;
c) la prelungirea dreptului de sedere provizorie in scop de munca;
d) la solicitarea/prelungirea dreptului de sedere provizorie pentru studii;
e) la solicitarea/prelungirea dreptului de sedere provizorie pentru reintregirea familiei;
f) la solicitarea/prelungirea dreptului de sedere provizorie pentru activitati umanitare sau religioase;
g) la solicitarea/prelungirea dreptului de sedere pentru tratament medical de lunga durata, balneosanatorial si de recuperare;
h) la solicitarea dreptului de sedere permanenta.
UE luata drept model
Acest mecanism, bazat pe practica statelor membre UE, cit si a statelor vecine, prevede ca strainii pot face dovada existentei mijloacelor de intretinere in cuantumul stabilit pentru fiecare categorie, in dependenta de dreptul de sedere solicitat. Drept reper de determinare a cuantumului minim al mijloacelor de intretinere a fost stabilit cuantumul minim garantat al salariului in sectorul real, sustine Minsterul Afacerilor Initerne de la Chsinau. In acest context, cuantumul minim garantat al salariului in sectorul real (6,51 lei pe ora sau 1100 lei pe luna, aprobat prin Hotararea Guvernului 165 din 09.03.2010 „Cu privire la cuantumul minim garantat al salariului in sectorul real”) constituie mecanismul cel mai optimal si corect din punct de vedere al principiului nondiscriminarii in raport cu proprii nationali, care acopera, in mediu, cheltuielile de consum ale populatiei (lunare/persoana). Acest indicator este incadrat legal si se reexamineaza anual de Guvern, in functie de cresterea sumara a indicelui preturilor de consum si a ratei de crestere a productivitatii la nivel national. Cuantumul minim al mijloacelor de intretinere necesar a fi dovedit la solicitarea vizei de intrare si la intrarea in Republica Moldova este stabilit in dependenta de media preturilor de cazare, masa si intretinere in Republica Moldova, precum si de cheltuielile necesare intoarcerii in tara de origine a strainului.
CUANTUMURILE MINIME ALE MIJLOACELOR DE INTRETINERE NECESARE A FI DOVEDITE PENTRU STRAINI:
I. La solicitarea vizei de intrare in Republica Moldova este de 30 euro/zi pentru intreaga perioada solicitata, dar nu mai putin de 300 euro, sau echivalentul in valuta convertibila, in cazul unei sederi mai scurte de 10 zile.
II. La traversarea frontierei de stat este de 30 euro/zi pentru intreaga perioada solicitata, dar nu mai putin de 300 euro, sau echivalentul in valuta convertibila, in cazul unei sederi mai scurte de 10 zile.
III. La solicitarea dreptului de sedere provizorie in scop de munca este de trei cuantumuri minime garantate ale salariului in sectorul real.
IV. La solicitarea dreptului de sedere provizorie pentru studii este de un cuantum minim garantat al salariului in sectorul real, pentru intreaga perioada de acordare a dreptului de sedere.
V. La solicitarea dreptului de sedere provizorie pentru reintregirea familiei este de un cuantum minim garantat al salariului in sectorul real, pentru fiecare membru de familie.
VI. La solicitarea dreptului de sedere provizorie pentru activitati umanitare sau religioase este de un cuantum minim garantat al salariului in sectorul real, pentru intreaga perioada de acordare a dreptului de sedere.
VII. La solicitarea dreptului de sedere pentru tratament medical de lunga durata, balneosanatorial si de recuperare este de un cuantum minim garantat al salariului in sectorul real, pentru intreaga perioada de acordare a dreptului de sedere.
VIII. La solicitarea dreptului de sedere permanenta este de un cuantum minim garantat al salariului in sectorul real.
