de Anatol Terzi | mart. 27, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Dmitri Rogozin a reacţiont ironic la reacţia Chişinăului faţă de recenta sa numire ca reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria, afirmând într-o postare pe Twitter: „Nici nu am deschis gura, şi în coteţ s-a făcut zarvă”.
Demnitarul rus a inserat şi un link al unui articol publicat luni în Nezavisimaia Gazeta, intitulat „Rogozin a aruncat în aer formatul transnistrean”, în care este relevată nemulţumirea Chişinăului faţă de noile împuterniciri ale vicepremierului rus. Diplomaţia de la Chişinău s-a declarat surprinsă de desemnarea vicepremierului rus Dmitri Rogozin ca reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria. Chişinăul a subliniat că întreprinde acţiunile corespunzătoare prin canale diplomatice pentru a obţine clarificările de rigoare pe marginea acestei decizii care vizează direct o parte componentă a Republicii Moldova.
Conducerea Rusiei l-a desemnat pe vicepremierul Dmitri Rogozin în funcţiile de preşedinte al părţii ruse în Comisia interguvernamentală de cooperare economică cu Republica Moldova şi de reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria, întrucât acordă o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor cu Chişinăul, a explicat luni Ministerul rus al Afacerilor Externe.
Moscova încearcă să ducă de nas Chişinăul
„Acordând o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor multilaterale cu Republica Moldova, conducerea rusă a decis să-l numească pe vicepremierul Dmitri Rogozin preşedinte al părţii ruse în Comisia interguvernamentală pentru cooperare economică dintre Rusia şi Republica Moldova şi reprezentat al preşedintelui rus pentru Transnistria”, se arată într-un comunicat de presă al MAE rus.
Diplomaţia rusă îşi exprimă convingerea că „ridicarea nivelului de reprezentare a părţii ruse va conferi o dinamică dezvoltării dialogului politic, va contribui la descoperire mai profundă a potenţialului cooperării bilaterale în domeniile economic, comercial şi umanitar”.
Anterior, copreşedintele Comisiei interguvernamentale era, din partea Rusiei, ministrul educaţiei Andrei Fursenko. Potrivit unor supoziţii apărute în presă, el nu va mai face parte din viitorul guvern rus, care va fi condus de Dmitri Medvedev. Diplomaţia de la Moscova afirmă că intenţionează să acorde o atenţie deosebită reglementării transnistrene. În acest context, subliniază MAE rus, trebuie soluţionată o gamă largă de probleme, menite să consolideze legăturile multilaterale dintre Transnistria şi subiecţii Federaţiei Ruse, apărarea drepturilor şi a intereselor cetăţenilor ruşi care locuiesc în regiune.
„Principala misiune este dictată de scopurile stabilizării stării socio-economice a Transnistriei, de asigurarea unui nivel de trai demn populaţiei din regiune, aspect considerat de partea rusă una din principalele premise în identificarea unei formule viabile pentru soluţionarea conflictului de la Nistru”.
de Anatol Terzi | feb. 6, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Rusia va construi un sistem aerospaţial de apărare eficient pentru a contra ameninţările balistice ale NATO, a asigurat duminică vicepremierul rus Dmitri Rogozin.
Dmitri Rogozin, numit recent în funcţia de vicepremier pentru a superviza industria apărării din Federaţia Rusă, a scris pe contul său de Twitter că, la Munchen, conferinţa internaţională consacrată securităţii nu a reuşit să ajungă la un compromis cu privire la crearea unui sistem european de apărare antirachetă, scrie presa rusă.
NATO va continua să „dezvolte un sistem de apărare antirachetă pentru că simţim o responsabilitate puternică faţă de protejarea eficientă a populaţiilor noastre în faţa ameninţării rachetelor”, a explicat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen, citat de Dmitri Rogozin.
„Ei bine, în ceea ce ne priveşte, şi noi simţim o responsabilitate de a ne apăra poporul de ameninţarea rachetelor voastre şi ne vom crea o apărare aerospaţială eficientă”, a scris Rogozin, care a fost ambasadorul Rusiei pe lângă NATO înainte de a deveni vicepremier, pe contul său de pe reţeaua de socializare.
Rusia şi NATO au căzut de acord să coopereze asupra unui aşa-numit scut antirachetă european în timpul Consiliului NATO-Rusia desfăşurat la Lisabona în 2010. NATO insistă ca cele două sisteme să fie independente şi să schimbe informaţii, în timp ce Rusia este adepta unui sistem comun cu interoperabilitate deplină, notează presa de la Moscova.
de Anatol Terzi | dec. 27, 2011 | Federatia Rusa, România, Știri, Uncategorized @ro
Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, fost ambasador al Rusiei la NATO, i-a ridiculizat pe români pentru că au găzduit pe teritoriul lor compenente ale sistemului de apărare antirachetă.
Dmitri Rogozin, cunoscut pentru felul său direct de a vorbi – după cum relatează postul de televiziune citat, i-a ridiculizat pe români pentru că au permis componente ale sistemului de apărare antirachetă pe teritoriul lor, afirmând că ei nu vor avea niciun control asupra acestora, transmite Agerpres. „Am examinat acordul pe care americanii l-au semnat cu românii (privind desfăşurarea în România de interceptori americani de rachete în construirea apărării europene antirachetă)”, a spus fostul ambasador al Rusiei la NATO.
„Românii pot crede că sunt administratori importanţi ai interceptorilor de rachete, dar chiar şi comandantul bazei, un militar român, are dreptul să intre numai în hol”. Comandantul bazei româneşti nu va vizita niciodată staţia de control din simplul motiv că baza este americană, nu a NATO, a adăugat Rogozin.
Potrivit postului Russia Todaz, Rogozin a făcut aceste afirmaţii adresându-se ofiţerilor Forţelor Aerospaţiale din zona restricţionată din Krasnoznamensk.
de Anatol Terzi | iun. 3, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Ţările coaliţiei occidentale au început practic derularea operaţiunii terestre în Libia împotriva regimului condus de colonelul Muammar Gaddafi, a declarat joi reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin. „Unele ţări membre ale NATO au depăşit demult limitele impuse de Rezoluţia 1973 a Consiliului de Securitate al ONU şi au început să lovească ţinte la sol, să adopte poziţia unei singure părţi implicate în conflictul civil, trimiţând consilieri în teren. Aceasta reprezintă parţial o operaţiune terestră”, a opinat ambasadorul rus la NATO, fără a face nominalizări sau trimiteri directe la vreo ţară. Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a instituit la 17 martie a.c. o zonă de interdicţie aeriană deasupra Libiei. Pentru aplicarea acestei interdicţii, precum şi a embargoului asupra armelor şi pentru protecţia populaţiei civile, o coaliţie a ţărilor occidentale a început la 19 martie o operaţiune militară în Libia, a cărei conducere a fost preluată la scurt timp de NATO, aminteşte RIA Novosti.
Decizie NATO
Alianţa Nord-Atlantică a decis la 1 iunie prelungirea operaţiunii sale din Libia până la sfîrşitul lunii septembrie, adaugă agenţia de presă citată. „NATO şi partenerii săi au decis prelungirea misiunii în Libia încă 90 de zile”, a declarat Anders Fogh Rasmussen. „Această decizie transmite un mesaj clar regimului Muammar Gaddafi: suntem hotărâţi să continuăm operaţiunile pentru protejarea poporului libian”, adaugă Rassmussen. „Vom continua eforturile pentru a îndeplini mandatul Naţiunilor Unite. Vom menţine presiunile”, a dat asigurări secretarul general NATO. „Decizia noastră trimite un mesaj clar poporului libian: NATO, partenerii noştri şi comunitatea internaţională sunt de partea voastră. Suntem uniţi pentru a vă asigura că vă puteţi construi propriul viitor. Iar această zi se apropie”, a spus Rasmussen.
Raport ONU
ONU a acuzat miercuri regimul libian de crime împotriva umanităţii, comise în timpul reprimării revoltei populare din februarie, care s-a transformat în „război civil”. Într-un raport publicat pe Internet, comisia însărcinată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului cu anchetarea faptelor comise în Libia denunţă de asemenea „crime de război” comise de opoziţie, deşi acestea sunt mai puţine decât cele ale forţelor loiale liderului libian Muammar Gaddafi. „Pe baza informaţiilor primite în timpul vizitelor pe teren (…), Comisia (…) a conchis că crime împotriva umanităţii şi crime de război au fost comise de forţele Guvernului libian”, se arată în raport. Experţii săi, care s-au deplasat în Libia, Egipt şi Tunisia, au constatat că „crime, detenţii şi alte forme de privare gravă de libertate”, dar şi cazuri de „tortură, persecuţii, dispariţii forţate şi abuzuri sexuale au fost comise de forţele guvernamentale în cadrul unui atac generalizat (…) împotriva populaţiei civile”. „Astfel de acte se încadrează în denumirea de crime împotriva umanităţii”, explică experţii. „Avem suficiente dovezi pentru a sugera că forţele guvernamentale au recurs excesiv la forţă împotriva manifestanţilor, cel puţin în primele zile ale manifestaţiilor, antrenând un număr important de morţi şi răniţi”, continuă raportul. Acesta afirmă de asemenea că forţele guvernamentale „au deţinut arbitrar un număr important de persoane în numeroase oraşe”. Experţii denunţă între altele dispariţii forţate, precum şi obstacole în accesul la îngrijiri medicale din partea autorităţilor de la Tripoli.
