de Isac Mihai | iun. 22, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Dmitri-Rogozin-a-beneficiat-de-încrederea-lui-Vladimir-Putin-liderul-incontestabil-de-la-Moscova
Autoritățile de la Kremlin au anunțat înlocuirea lui Dmitri Rogozin din funcția de reprezentant special al Rusiei pentru Tiraspol, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În luna mai, după alegerile prezidențiale ruse, Rogozin a devenit directorul Roskosmos, iar Administrația Putin a decis să numească alți doi oficiali care să gestioneze relațiile dintre Moscova și Transnistria.
Purtătorul de cuvânt al liderului de la Kremlin, Dmitri Peskov, a declarat pentru RBK că decretul privind demiterea lui Rogozin din funcția de reprezentant special al Rusiei pentru Tiraspol a fost deja semnat.
Mandat eșuat
Surse apropiate Kremlinului au comunicat că locul lui Rogozin va fi luat de două persoane. Un specialist va fi din cadrul Ministerului Economiei, care va conduce Comisia economică interguvernamentală, iar o altă persoană va fi responsabilă de relația politică dintre Moscova și Tiraspol.
Analistul politic Dmitrii Fetisov a declarat că Rogozin nu a dus la bun sfârșit principala sarcină care i-a fost trasată în 2012, și anume apropierea recunoașterii independenței Transnistriei la nivel internațional. Rogozin nu a putut nici măcar să asigure o bună colaborare între companiile transnistrene cu piața rusă, peste jumătate din exporturile Tiraspolului pleacând pe piața Uniunii Europene.
Republica Moldova, amenințată de federalizare
Conflict politic
De activitatea lui Dmitrii Rogozin s-a arătat nemulțumit și vicepreședintele Comitetului pentru CSI din cadrul Dumei de Stat de la Moscova, Constantin Zatulin, unul din arhitecții politicii ruse față de regiunile secesioniste pro-ruse din spațiul CSI și membru al conducerii partidului pro-prezidențial Edinnaia Rossia. Oficialul, care se bucură de relații privilegiate cu Abhazia (unde este cetățean de onoare și deține proprietăți importante), Oseția de Sud și Transnistria, a declarat că în urma lui Rogozin au rămas o serie de probleme nerezolvate care vor trebui să fie prioritare pentru succesorul său. „Rogozin era concentrat pe alte probleme prioritare, iar Transnistria stătea și aștepta când îi va veni rândul pe lista de priorități”, a subliniat Zatulin.
Deputatul rus îi mai reproșează că Rogozin nu a fost în stare să asigure balansarea bugetului regiunii separatiste, fapt ce a dus la scăderea cu 30% a pensiilor și plăților sociale și nici nu a încurajat acordarea de pașapoarte rusești populației din stânga Nistrului.
Delapidare euroasiatică
Rogozin a fost numit în funcția de reprezentat special al președintelui rus pentru Transnistria în luna martie 2012, când la conducere era Dmitri Medvedev. Rogozin și-a menținut funcția și după revenirea la Kremlin a lui Vladimir Putin în mai 2012. Rogozin a fost responsabil de mai multe proiecte din regiunea transnistreană, multe dintre acestea fiind executate prin intermediul Fundației de Integrare Euroasiatică. O parte dintre aceste proiecte au rămas în paragină după ce a fost stopată finanțarea, o parte din conducerea fundației fiind acuzați de delapidare de fonduri.
Rogozin a fost unul dintre principalii susținători ai fostului lider separatist Evgheni Șevciuk în perioada în care acesta a condus regiunea trannistreană. După ce a pierdut pretinsele alegeri și i-au fost intentate mai multe dosare penale, Șevciuk ar fi mers în repetate rânduri la Moscova unde s-ar fi întâlnit cu Rogozin, însă urmărirea penală nu a fost întreruptă.
Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-
Federalizare eșuată
Conform opiniei mai multor experți politici de la Chișinău, consultați de KARADENIZ PRESS, un alt motiv al mazilirii lui Dmitri Rogozin este eșecul acestuia de a obține semnarea de către Chișinău a unui nou acord de federalizare a Republicii Moldova, similar memorandumului Kozak din 2003. Partea rusă dorește adoptarea unui acord prin care Transnistria să devină parte cu drepturi egale cu autoritățile legitime din Republica Moldova, precum și obligativitatea autorităților de la Chișinău de a își menține cu orice preț neutralitatea, punând astfel capăt oricăror demersuri de aderare a fostei republici sovietice la NATO, și eventual la Uniunea Europeană.
În ultimii ani, mai mulți analiști și oameni politici din Ucraina au avertizat asupra faptului că Federația Rusă vrea să stabilească un precedent transnistrean pentru Donbas, care să ducă treptat la federalizarea Ucrainei. Acest demers a fost aspru criticat de clasa politică de la Kiev, dar și de mediile politice occidentale și europene.
Menționăm că și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de facto de președintele fostei republici sovietice, liderul pro-rus Igor Dodon, un apropiat al lui Dmitri Rogozin, susține federalizarea Republicii Moldova, propunând chiar un plan de federalizare propriu în 2016.
Vladimir Putin vrea să federalizeze Republica Moldova și Ucraina
Rogozin nongrata
În data de 28 iunie 2017, Rogozin intenționa să viziteze Transnistria pentru a celebra 25 de ani de la introducerea trupelor de pacificatori ruși în raioanele de est al Republicii Moldova. Avionul la bordul căruia se afla Rogozin nu a fost lăsat să traverseze spațiul aerian al României din cauza că acesta se afla în lista sancțiunilor UE. Atunci, Rogozin promitea pe Twitter un răspuns dur. Câteva zile mai târziu, Guvernul de la Chișinău l-a declarat pe Rogozin persona non grata.
Transnistria, țintă teroristă?!
Delegația Federației Ruse la Comisia Unificată de Control, Ilia Uvarov, a avut mai multe explicații cel puțin bizare vis-a-vis de recentele mișcările de trupe din regiunea transnistreană, consideră mass-media de la Chișinău. Astfel, reprezentanții Moscovei în mecanismul care supraveghează situația din zona de securitate de la Nistru a justificat recentele mișcări ale trupelor ruse în regiunea transnistreană prin faptul că au existat pretinse amenințări teroriste, venite înaintea Campionatului Mondial de fotbal. Ca urmare, conform părții ruse din CUC, tehnica militară a avut menirea de a întări paza depozitelor de la Colbasna.
Declarația părții ruse a fost făcută în baza unui document venit de la Ministerul Apărării de la Moscova, relatează reporterul Deschide.MD aflat la Bender, citat de KARADENIZ PRESS.
Tot în cadrul ședinței de azi, delegația moldovenească și cea ucraineană au cerut explicații asupra motivului pentru care Moscova nu a înștiințat Chișinăul de deplasarea coloanelor cu tehnică militară, fără a primi un răspuns satisfăcător.
Reamintim că în data de 14 iunie, trei coloane cu tehnică militară auto și blindate de diferite tipuri (TAB, DRM), aparținând prezumptiv trupelor ruse de ocupație, s-au deplasat pe traseul Râbnița – Tiraspol spre zona Grigoriopol – Dubăsari, încălcând tratatele semnate de părți. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Uniunea Europeană, decisă să mențină sancțiunile împotriva Kremlin-ului și a elitei ruse
Uniunea Europeană a anunţat că a prelungit cu încă şase luni, până la 15 septembrie 2018, sancţiunile impuse împotriva a 150 de responsabili ruşi şi rebeli ucraineni pentru implicare în conflictul din estul Ucrainei, relatează mass-media internațională, citând un comunicat emis de Consiliul European. ‘O evaluare a situaţiei nu a justificat o modificare a regimului sancţiunilor’, a precizat Consiliul European, în comunicat, preluat și de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Decizia va intra în vigoare la 13 martie, odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
Sancțiuni la nivel înalt
Mai mulţi membri ai guvernului rus şi personalităţi apropiate de preşedintele Vladimir Putin figurează pe lista neagră a UE. Sancţiunile vizează 150 de ruşi şi ucraineni, printre care numeroşi lideri rebeli, şi 38 de ‘entităţi’ (firme, organizaţii sau partide politice) care ‘compromit sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei’. Cei vizaţi de sancţiuni au conturile blocate în UE şi nu pot obţine viză de intrare pe teritoriul Uniunii.
Restricții pe bandă rulantă
Alte măsuri instituite de UE în replică la criza din Ucraina includ sancţiuni economice vizând sectoare specifice ale economiei Rusiei (în vigoare deocamdată până la 31 iulie 2018) şi măsuri restrictive de răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastapolului, măsuri limitate la aceste teritorii (în vigoare până la 23 iunie 2018), precizează comunicatul Consiliului European.
Oportunitate pentru Rusia
Restricţiile impuse de Occident Rusiei vor rămâne pentru totdeauna, a apreciat anterior vicepremierul rus Dmitri Rogozin într-un interviu apărut în cotidianul economic Kommersant. ”Sancţiunile reprezintă o reacţie a vechiului inamic la întărirea noastră. Şi ele vor fi ridicate numai dacă vom deveni din nou slabi”, a afirmat Rogozin, responsabil de industria de apărare în guvernul premierului Dmitri Medvedev. Sancţiunile, în opinia sa, sunt o oportunitate pentru ca Rusia să-şi arate cele mai bune trăsături ale caracterului naţional.
Întrebat dacă sancţiunile nu reprezintă o piedică pentru înzestrarea armatei ruse cu armament modern, Dmitri Rogozin a spus că există unele ”dificultăţi”, dar măsurile necesare pentru depăşirea lor au fost luate. ”A fost creat un comandament antisancţiuni pe lângă Colegiul din cadrul complexului militaro-industrial (VPK), a cărui sarcină principală constă în a preveni perturbările în livrarea la termen a produselor militare către clienţii interni şi externi”, a explicat Rogozin pentru mass-media rusă.
Sancțiuni americane
Moscova face obiectul unor sancţiuni din partea SUA, după ce preşedintele american Donald Trump a semnat legea CAATSA care vizează Rusia, Iran şi Coreea de Nord. În toamnă, Casa Albă a prezentat o listă cu persoane şi entităţi din sectorul industriei militare şi al serviciilor de informaţii ruseşti vizate de sancţiuni.
Departamentul de Stat a declarat că documentul va deveni un factor de descurajare pentru cei care doresc să încheie tranzacţii cu firme ruseşti şi a dus deja la „miliarde de pierderi pentru industria rusă de apărare”.
UE şi SUA au impus din 2014 sancţiuni sectoriale Rusiei pentru rolul său în criza de Ucraina: anexarea peninsulei Crimeea şi susţinerea rebelilor separatişti în estul acestei ţări, fapt negat constant de Moscova. De atunci, sancţiunile au fost prelungite, iar în unele cazuri extinse. SUA au impus împotriva Rusiei noi sancţiuni pentru ingerinţa în alegerile prezidenţiale câştigate de Donald Trump, în timp ce Moscova neagă orice amestec, acuzând la rândul său implicarea occidentală în alegerile prezidențiale din Federația Rusă, programate pentru data de 18 martie 2018. (N.G./M.I.)
de Razvan Iorga | iul. 31, 2017 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE
Situația recentă în care s-a aflat vicele Dima Rogozin a stârnit multă pasiune în presă și pe rețelele de socializare. Atât de multă încât ai fi zis că ar fi un „casus belli” pentru cel de-Al Treilea Război Mondial. Un fel de scenă comică de „scrisoare pierdută” a lui Caragiale în variantă rusească, cu Rogozin pe post de Zoe. Aflat într-un avion de linie, vajnicul războinic de Facebook și Twitter, a trebuit să facă cale întoarsă la Moscova. Adică, mai pe românește, a fost trimis la origini de către autoritățile de la Chișinău, Kiev și București. Nu înainte de a ciripi pe Twitter. Cel mai tare, lui Dima i-a cășunat pe „javrele” de români care nu i-au permis aterizarea la București. Am stat și m-am gândit, dar n-am găsit nimic. Am încercat cu memoria virtuală a Google-ului. Nimic, vsio! Nici urmă de Rogozin la București. În atari condiții, se ridică întrebarea logică: ce a fost în capul lui când a crezut că poate ajunge tocmai acum? Să-l credem naiv sau doar provocator?
Dacă ne debarasăm de „retorică de Țața Florea” pe care o folosește Dima, vom observa aspecte ceva mai complicate. Faptul că el s-a folosit de o cursă de linie pentru a inflama spiritele la Chișinău și București, nu denotă numai lașitate. Ci chiar premeditarea și punerea în pericol a vieților acelor nevinovați – femei și copii – pe care îi invocă. Mai ales că echipajul era conștient că nu poate ateriza cu Rogozin la bord pe aeroporturile UE, conform uzanțelor tehnice ce reglementează zborurile în spațiul internațional. Cu alte cuvinte, Dima a acționat că o sinucigașă din Orientul Mijlociu, care și-a ascuns bombele sub fustă și a intrat în mulțimea de oameni nevinovați cu gândul de a le pune viețile în pericol. Conștient și foarte sigur că se află pe lista neagră oficială a UE, și că nu va pune piciorul pe pământ european din cauza acțiunilor internaționale legate de anexarea Crimeei, Rogozin a forțat nota. Refuzat evident, Dima a început să se plângă ca din gură de șarpe, victimizându-se cu lașitate. Păi, parcă era mare luptător cu arma în mână pe Nistru în `92, împușcând moldovenii ca pe iepuri? Acum să te ascunzi după fustele doamnelor și scutecele bebelușilor este pe cât de hilar, pe atât de patetic.
De altfel nici celelalte state europene pe deasupra cărora Rogozin a survolat cu avionul de linie, adică Polonia, Slovacia și Ungaria, nu l-au primit din aceleași rațiuni legate de sancțiuni. Dar lui Dima îi stau în gât românii pe care nu îi poate înghiți nici cu o tonă de lămâie. Dima a primit câteva zmetii politicoase din podul casei de la MAE și MApN de la București. Aceștia l-au invitat pe Rogozin, vorba amicul său de la Chișinău, să servească un ceai și să nu se mai „diorgăiească”. I s-a comunicat oficial că este pe „black list-ul” de sancțiuni al UE și cu asta, basta! La fel i-a transmis și ministrul Apărării de la București, cum că România își vede de treaba ei și nu vrea să intre în polemici inutile pe acest subiect. Un fel de „ursul trece, câinii latră!”. Numai că pe roluri inversate. În cazul amenințărilor cu sancțiuni proferate de Rogozin, probabil rușii mai pot lua românilor doar boii de la bicicletă.
Reverberațiile vocalizelor lui Dima s-au auzit până la Chișinău, acolo unde cutia de rezonanță a primit stimulul așteptat. Și astfel a început salivarea, precum cea a câinelui din experimentul lui Pavlov. Becul de la Moscova s-a aprins și Dodon a preluat instinctiv, cu copy-paste oral, cuvintele „brat-ului” său. Cel alături de care avea de gând să pună în piept decorații de stat pentru cei care i-au împușcat semenii. Un fel de upgradare ce frizează schizofrenia a deja existentului sindrom Stockholm de la Chișinău. Unul care, probabil, și pe Freud l-ar fi pus pe gânduri. Foarte supărat, Dodon a explicat cu emfază că „românașii” sunt un fel de sursă a răului primar. După care și-a continuat delirul geopolitic în nota obișnuită cu NATO în Moldova pe Nistru și cu așa-zisul său patriotism. Nimic nou aici. În cele din urmă Dima și Igari s-au resemnat, înjurând bosumflați în colțul gurii. Cu decorarea „artiștilor” crimelor din 1992 de Nistru, cu siguranță Moldova ar fi avut și mai mult viitor. Sărăcia și corupția ar fi fost stârpite. La Chișinău nu ar fi curs doar lapte și miere, ba chiar și ambrozie. În rest, Dima fii „bărbată”, poza de așa-zisă victimă strică ultimul cadru al kino-ului!
Publicat de EvZ Moldova
de Madalin Necsutu | iul. 8, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Uncategorized @ro
Sosit la Moscova după periplul în Republica Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a continuat retorica belicoasă la adresa Chișinăului și a României cu un limbaj și mai acid. Dmitri Rogozin (stânga) a declarat vineri în cadrul unui interviu pentru Kommersant că eventuala unire a Republicii Moldova România ar ameninţa cu încălcarea integrităţii ei a R. Moldova, fapt ce va conduce la pierderea Transnistriei. „Un fapt este de necontestat chiar şi de cei mai înverşunaţi susţinători ai unirii cu România: dacă Moldova face un pas în direcţia României, Transnistria se va desprinde singură în urma acest viraj brusc”, a declarat oficialul rus. El a mai afirmat că, în cazul în care Republica Moldova va opta pentru unire, ar fi „mai bine ca Transnistria să fie lăsată în mod amiabil să plece, dar dacă nu vor în România, în cazul în care doresc să rămână un stat suveran, un stat inteligent care să-şi protejeze cetăţenii, atunci ei vor avea nevoie de ani de zile pentru restabilirea integrităţii teritoriale, iar aceşti ani nu vor fi în zadar”. Acesta a mai readus în discuție „planul Kozak” de federalizare a R. Moldova, amintind voalat că Voronin s-a speriat în momentul în care diferendul ar fi putut fi stins.
„Nişte discuţii ale unor impotenţi despre Kamasutra”
Rogozin a vorbit pe larg despre negocierile recente din dosarul transnistrean, menționând numai părțile de cereri ale separatiștilor de la Tiraspol. „Eu propun astăzi o politică a micilor fapte bune. Noi trebuie să facem abstracţie de perspectivele vagi şi să începem să abordăm acele probleme de care oamenii sunt interesaţi”, a Rogozin.
El a amintit aici comunicaţiile feroviare, regimul de trecere a frontierei sau înmatricularea mașinilor. „Aceste relaţii fireşti între părţi trebuie să fie reglementate pentru ca oamenii să simtă un beneficiu în urma apropierii. Dar atunci când nu există nimic şi noi începem să vorbim despre viitorul statut al Transnistriei în cadrul statului moldovean, toate acestea par nişte discuţii ale unor impotenţi despre Kamasutra”, a spus oficialul rus.
Atac la adresa guvernării
Tot după vizita la Chișinău și Tiraspol, Rogozin a afirmat într-un interviul pentru newsmaker.md că nu el ar fi „ocupantul”, ci prim-vicepreședintele PD, Vlad Plahotniuc. Rogozin vrea astfel să lovească în guvernarea pro-europeană de la Chișinău, implicând fățiș în atacarea liderilor de la putere care mențin cursul UE al Republicii Moldova.
„Cred că cei care mă numeau ocupant m-au confundat cu Plahotniuc. Dacă şi există vreun ocupant, la sigur că nu sunt eu acela. Oamenii trebuie să caute ocupanții în grădina lor.”, a declarat Rogozin despre faptul că un grup de tineri l-au așteptat pe acesta la aeroport și au protestat împotriva venirii lui la Chișinău. Deși l-a atacat ca lider de facto al coaliției de guvernare, Rogozin s-a împleticit în afirmații, spunând că nu s-a întâlnit niciodată cu Vladimir Plahotniuc, deoarece preferă să se întâlnească cu conducerea oficială a țării.
Ambsadorul rus, „convocat” cu mănuși la MAEIE
Declarațiile din ultimele zile au stârnit critici ample la Chișinău din partea opoziției și a societății civile. MAEIE de la Chișinău a anunțat vineri printr-un comunicat că „ministrul afacerilor externe şi integrării europene Andrei Galbur l-a primit pe Ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova Farit Muhametşin”. Un termen mai mult decât diplomatic, dar care se poate traduce mai exact prin „convocare”. Acest lucru se poate desprinde clar, deoarece discuția nu a avut decât un singur subiect: vizita lui Rogozin la Chișinău și Tiraspol. „În cadrul întrevederii interlocutorii s-au referit la recenta vizită de lucru în Republica Moldova a vicepreşedintelui guvernului Federaţiei Ruse, Dmitrii Rogozin, precum şi la discuţia miniştrilor de externe Galbur şi Lavrov de la Soci”, se precizează într-un comunicat MAEIE.
Reamintim că Rogozin a ajuns la Chișinău în zilele de doliu național de 5 și 6 iulie, când se comemorau victimele deportărilor sovietice. De la Tiraspol, Rogozin a amenințat fățiș Chișinăul și a luat partea separatiștilor transnistreni, victime ale extremiștilor ucraineni și moldoveni. În ceea ce privește negocierile din dosarul transnistrean, Rogozin a afirmat că acestea par mai degrabă „nişte discuţii ale unor impotenţi despre Kamasutra”. Recent, inspectorii sanitari ai Moscovei care stau la baza embargo-ului politico-economic impus de Moscova pentru Chișinău, au vizitat numai întreprinderi din UTA Găgăuzia și Transnistria, regiuni ce vor alipirea la Federația Rusă.
Pe aceeași temă:
de Anatol Terzi | aug. 21, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Dupa ce vicepremierul rus Dmitri Rogozin si-a anuntat o vizita la Chisinau, care in fapt nu este decat un pretext pentru a merge in Transnistria, mai multi tineri de peste Prut au anunta ca vor protesta joi la aeroportul din Chisinau. Tinerii Liberali il vor astepta pe vicepremierul la Aeroport, incepand cu ora 16:00, cu pancarte „Rogozin si Vova, plecati din Moldova!”. Participantii vor organiza in acest sens un flashmob ANTI-Rogozin. Vicepremierul rus va fi intampinat cu struguri, facand referinta la embargoul impus Republicii Moldova de Federatia Rusa, pistoale de jucarii – simbol al agresiunii Rusiei impotriva Ucrainei si votca. „Tineretul liberal condamna faptul ca autoritatile de la Chisinau au permis lui Rogozin sa intre in R. Moldova, desi acesta a facut mai multe declaratii impotriva statului, a incurajat separatismul, s-a implicat in chestiunile interne ale republicii, a insultat cetatenii prin declaratii arogante, luandu-i in deradere”, se arata intr-un comunicat al organizatiei, citat de moldova.org. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a scris miercuri pe pagina sa de Facebook ca premierul Moldovei ar trebui sa aiba mai mult „respect faţa de Rusia şi oficialii acestei ţari, cel puţin din motive pragmatice”, dupa ce acesta a cerut din nou retragerea trupelor ruse de pe teritoriul tarii. Rogozin urmeaza sa se deplaseze la Tiraspol pentru a participa la o serie de comemorari militare.
