de Corneliu Vlad | mai 4, 2011 | Uncategorized @ro
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat o noua strategie balcanica a Ankarei
In politica sa de “zero probleme cu vecinii”, Ankara apeleaza, ori de cate ori identifica oportunitatea, la formula consultarilor, de preferinta periodice, chiar institutionalizate, in cadru bilateral, trilateral sau multilateral, iar atunci cand situatia o solicita, recurge la demersuri de conciliere sau mediere. Exemplu concret este, pentru zona Balcanilor, mai precis spatiul ex-iugoslav, dialogul tripartit Turcia-Serbia-Bosnia-Hertegovina, initiat prin reuniunea la varf in acest format desfasurata la Istanbul in aprilie 2010.
In aprilie 2011, cele trei state au avut o noua reuniune la cel mai inalt nivel, la Karagerogevo, in apropiere de granita sarbo-croata. Turica doreste sa contribuie la transformarea regiunii Balcanilor, devastata de razboaie, intr-o regiune a cooperarii in paradigma unui viitor comun in Uniunea Europeana si NATO, a explicat, cu acest prilej, intentiile Turciei, presedintele Abdullah Gul. “Este dorinta noastra ca intreaga regiune sa se gaseasca reunita sub umbrela extinsa a UE si NATO”, a continuat el, pentru a incheia patetic: “Credem ca Balcanii nu sunt capatul Europei, ci inima Europei”.
Initiativa Turciei in spatiul Balcanilor ilustreaza preocuparea ei de a-si reinnoi influenta intr-o zona in care a fost prezenta multe secole, in timpul Imperiului Otoman, si unde are legaturi stranse cu populatiile musulmane din regiune – relata corespondentul agentiei Associated Press la reuniunea tripartita.
Nazuinta regasirii celor trei state intr-un spatiu comun european si euroatlantic se confrunta insa cu probleme specific, in relatiile cu NATO in ce priveste Serbia, in relatiile cu UE in ce priveste Bosnia-Hertegovina si Turcia. In Serbia, momentul dramatic al bombardamentelor aviatiei NATO asupra Belgradului in 1999 are in continuare un impact intens negativ la nivel popular, Turcia are o lunga experienta dezolanta in eforturile sale de integrare europeana, iar Bosnia-Hertegovina este grav depunctata, in demersurile sale similare, de incapacitatea de a gasi o formula de guvern centralizat.
Intr-o lume ce se reaseaza cu febrilitate si intr-un spatiu specific, cel al Europei de sud-est, in care un nou echilibru de forte intre marile puteri este departe de a se fi stabilit, poltica proactiva a Turciei, statul cel mai puternic, mai numeros si cu economia cea mai viguroasa, genereaza reactii dintre cele mai diferite. Diplomatul Hajrudin Soman din Bosnia –Hertegovina le rezuma astfel: suspiciune in Rusia, nervozitate in Uniunea Europeana, consternare in Statele Unite.
de Anatol Terzi | mart. 30, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
O delegatie a Ministerului Administratiei si Internelor – Directia Schengen a participat miercuri la Conferinta privind infiintarea Unitatii ILECUs din Croatia, care se desfasoara la Zagreb. Evenimentul reprezinta etapa finala a Proiectului ILECUs – crearea de Unitati de cooperare politieneasca (Puncte Focale Nationale) pentru cooperarea operationala si strategica in Balcanii de Vest – desfasurat in sase state din regiune: Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia. Proiectul ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units) este implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia, precum si Ministerul Administratiei si Internelor, valoarea acestuia fiind de 2 mil. EURO, finantat in totalitate de catre Uniunea Europeana. Activitatile desfasurate in cadrul parteneriatului constau in crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului in tarile Balcanilor de Vest. Proiectul, primul de acest gen implementat de autoritatile romane, pe componenta de ordine si siguranta, a fost derulat de Directia Schengen a M.A.I. Pentru aportul M.A.I. in cadrul parteneriatului, s-a decis organizarea Conferintei de Inchidere a Proiectului ILECUs la Bucuresti, in perioada 16 -18 mai a.c., finantarea evenimentului fiind asigurata din bugetul Comisiei Europene. In data de 09 septembrie 2009, in contextul desfasurarii celei de-a noua Conferinte Ministeriale Regionale de la Brdo/Slovenia privind crima organizata, migratia ilegala si terorismul, secretarul de stat Serban Nicolae a semnat un Memorandum de Intelegere privind Crearea Unitatilor Internationale de Coordonare a Aplicarii Legii (International Law Enforcement Coordination Units – ILECUs), alaturi de ministrii de interne din Albania, Austria, Bosnia Hertegovina, Croatia, fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Serbia si Slovenia. Acest memorandum de intelegere a reprezentat o declaratie de intentii a factorilor decizionali din toate statele participante, precum si angajamentul acestora de a atinge obiectivele proiectului ILECUs, si anume: intensificarea cooperarii politienesti internationale; crearea unor platforme unitare de cooperare si schimb de informatii; crearea unui spatiu de securitate in Balcanii de Vest. Romania are o contribuitie semnificativa la procesul de dezvoltare a unui spatiu de securitate in sud-estul Europei, cu atat mai mult cu cat Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul Directiei Schengen, este partener cu drepturi depline, alaturi de structurile din Austria si Slovenia, in Proiectul ILECUs – proiect transnational finantat de Uniunea Europeana.
de Razvan Iorga | mart. 15, 2011 | Alte regiuni, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania a anuntat luni ca este interesata de respectarea drepturilor comunitatii de istroromani din Croatia. Mesajul a fost transmis de catre secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu care a primit-o, luni, in audienta pe Andrea Gustovic Ercegovac, cu ocazia prezentarii copiilor scrisorilor de acreditare in calitate de Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Croatia in Romania, informeaza MAE. In cadrul intalnirii, interlocutorii au trecut in revista stadiul cooperarii bilaterale si au fost de acord ca relatiile dintre cele doua tari pot fi aprofundate. A fost apreciata vizita Primului Ministru Jadranka Kosor la Bucuresti din 28 ianuarie 2011 si necesitatea ca aceste vizite la nivel inalt sa fie urmate de actiuni concrete menite a diversifica relatiile bilaterale. Pe durata intrevederii, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat interesul partii romane privind comunitatea de istroromani din Croatia si dorinta protejarii in comun cu partea croata a acestui grup etno-lingvistic ca o contributie la diversitatea culturala a Europei. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reafirmat pozitia Romaniei cu privire la continuarea sustinerii parcursului european al Croatiei si aderarea acestei tari la UE. Reamintim ca aceasta comunitate a istroromanilor numara astazi circa 3.000 de oameni desi in ultimul secol existau cel putin 10.000 de romani. Pericolul asimilarii acestora cu populatia locala este foarte crescut.
Cine sunt istroromanii?
Istroromanii sunt concentrati in special in opt localitati din partea croata a peninsulei Istria si in doua localitati din partea slovena a peninsulei. in Croatia este vorba de satul Zejane/Jeiani (cel mai mare dintre ele, situat la nord de Muntele Mare sau Maggiore/Učka) din plasa Mune, judetul (zupanija) Primorsko-goranski, precum si de satul Susnjevica/susnevita sau Val d’Arsa si catunele Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostračani/Costerceani, Letaj/Letai si Zankovci din plasa Krsan/Crisan, judetul (zupanija) Istria, iar in Slovenia este vorba de localitatile Golac si Polijane. Multe surse vorbesc si despre alte localitati din peninsula Istria, cum ar fi Dolinscina, Draga, Drazina, Gradinje, Grobnik, Jelavici, Miheli, Trkovci, Perasi, in care exista astazi vorbitori ai dialectului istro-roman. Se mai cunoaste ca acum sapte decenii existau vorbitori ai acestui dialect si in alte sate sau catune din peninsula, cum ar fi: Munc, Liubici, Brig, Banascra, Mune Mare, Negri, Schilazzo, Santa Lucia, Ceravizzo, Carbune, Carnita, Stara Guna, Corte Alba, Vlasca, Vlahi, Faragun, Catun, Cepici, Litul, Runchi, Tuplite, Cuculeani, Rumeri, Romania, Vale, Vlahobreg, Vodite si altele. Toponimia peninsulei ne demonstreaza insa o prezenta masiva a istro-romanilor in evul mediu: doua asezari cu denumirea Romania, altele unsprezece cu denumirea Catun, apoi Vlasici, Vlascova, Volosca, Vlahova, Rumeni, Spinei, Murari, Sugari, Ciobani, Ciubanici, Ierbuliste, Bolobani, Bolovani, Buzet, Sarman, Floricici. in 1896, Teodor T. Burada publica o lista de 114 localitati sau catune istriote populate altadata de romani si care isi pierdusera in secolul XIX limba materna, dar mai pastrau un sir de caracteristici etnice romanesti. Istroromana este o limba distincta apartinand subgrupului de est al limbilor romanice, la fel ca romana, aromana si meglenoromana. Alti specialisti considera ca istroromana este un dialect al limbii romane.
de Razvan Iorga | ian. 29, 2011 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dupa declaratiile mai putin inspirate ale sefului diplomatiei romane Teodor Baconschi, facute in urma cu circa o luna de zile in care acesta sugera ca Romania ar putea bloca aderarea Croatiei la UE din cauza opozitiei Frantei si Germaniei pentru aderarea Romaniei la Schengen, ieri seful statului a asigurat-o pe premierul croat, Jadranka Kosor, sosita vineri intr-o vizita la Bucuresti, ca Romania va sprijini fara rezerve aderarea acestei tari la UE. “Bun venit la Bucuresti doamna prim-ministru. Ma bucur sa va revad, de data aceasta aici, si vreau sa va asigur ca nu trebuie sa existe niciun fel de interpretare cu privire la pozitia noastra legata de accesul Croatiei in UE. Va asigur ca va sustinem fara nicio rezerva”, i-a spus Basescu lui Kosor. In replica, premierul croat i-a multumit presedintelui pentru cuvintele de incurajare si pentru sprijinul Romaniei privind intrarea Croatiei in UE. “Va multumesc pentru ca ne-ati ajutat foarte mult pe drumul acesta al negocierilor. Suntem acum spre capatul drumului, mai sunt doar lucurri foarte putine pana cand vom incheia aceasta calatorie. Va puteti imagina cat de emotionati suntem pe acest drum si pentru faptul ca in curand vom ajunge la capatul acestui drum. E vorba de un eveniment pe care-l consideram istoric: si tensiune si emotie”, a spus aceasta.
Baconschi, lipsit de tact
Un interviu dat de ministrul de externe, Teodor Baconschi, la inceputul lui ianuarie ziarului ”Adevarul” din care reiesea ca Romania nu poate accepta ca unele state care aspira la integrarea in UE precum Croatia sa nu aiba MCV a fost interpretata de presa romana, dar si straina drept un semnal ca tara noastra ar putea conditiona aderarea Croatiei la UE de impunerea aceluiasi mecanim de monitorizare a justitiei. Pe 5 ianuarie, Traian Basescu a participat la o sedinta speciala de Guvern, unde a explicat ca, in privinta problematicii Schengen, Romania nu poate recurge la cateva masuri vehiculate: denuntarea unilaterala a MCV, blocarea aderarii Croatiei la UE si neratificarea derogarii pentru Germania in privinta numarului eurodeputatilor. “Romania nu poate conditiona – poate s-o faca, dar nu este in politica noastra, pentru ca am face exact ce ni se intampla noua acum – nu este politica noastra sa blocam accesul Croatiei. Dimpotriva, politica noastra externa, de cativa ani, sustine fara rezerve ca statele din Balcanii de Vest trebuie sa devina membre NATO si membre UE”, a spus presedintele. Dupa acest moment, Baconschi a sustinut ca afirmatiile sale au fost reinterpretate intr-un sens negativ.
Relatii economice imbunatatite
La randul sau, premierul Emil Boc a afirmat ieri ca Romania vrea relatii comerciale cat mai bune cu tarile din Balcanii de vest si ca spera schimburile economice dintre cele doua tari se vor majora. “Croatia este cel mai avansat stat in procesul de aderare, iar Romania sprijina ferm aderarea Croatiei. Ne dorim o vecinatate stabila si prospera, iar acest deziderat de poate realiza numai prin integrarea Balcanilor de Vest in structurile euroatlantice. Croatia poate conta pe sprijinul Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana”, a declarat Boc. Prin documentele semnate vineri, cei doi prim-ministri spera ca schimburile comerciale sa se intensifice peste nivelul existent, Boc mentionand ca deja exista premise incurajatoare, printre care faptul ca Dacia Duster a fost declarata masina anului 2010 in Croatia. La randul sau, Kosor a mentionat faptul ca CFR a modernizat trei locomotive din dotare prin intermediul unei companii croate. Discutiile dintre Boc si Kosor au vizat Strategia Dunarii a UE si modul in care aceasta poate aduce beneficii ambelor state.
de Isac Mihai | apr. 12, 2010 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Extremistii croati ameninta periodic minoritatea sarba
Consiliul Municipalitatilor (ZVO), una din cele mai importante organizatii ale minoritatii etnice sarbe din Croatia, a solicitat folosirea alfabetului chirilic in administratia publica din districtele Vukovar-Srem si Osjek-Baranja, in localitatile cu populatie majoritar sarba, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS, citand surse ZVO. Conform solicitarii ZVO, acest drept este garantat de Constitutia croata, precum si de legislatia internationala si nationala croata privind protectia minoritatilor etnice si a limbilor minoritare.
ZVO mai sublinia-za ca membrii altor minoritati etnice din Croatia, precum italienii, maghiarii, rutenii si cehi beneficiaza de acest drept de cativa ani, liderii sarbi dorind extinderea acestor drepturi si pentru minoritatea sarba.
Reamintim ca ZVO a fost infiintata in 1998 pentru apararea drepturilor lingvistice, politice, religioase si etnice ale minoritatii sarbe din Croatia, pe fondul deteriorarii relatiilor dintre majoritatea croata si minoritatea sarba.
O delegatie a Ministerului Administratiei si Internelor – Directia Schengen a participat miercuri la Conferinta privind infiintarea Unitatii ILECUs din Croatia, care se desfasoara la Zagreb. Evenimentul reprezinta etapa finala a Proiectului ILECUs – crearea de Unitati de cooperare politieneasca (Puncte Focale Nationale) pentru cooperarea operationala si strategica in Balcanii de Vest – desfasurat in sase state din regiune: Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia. Proiectul ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units) este implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia, precum si Ministerul Administratiei si Internelor, valoarea acestuia fiind de 2 mil. EURO, finantat in totalitate de catre Uniunea Europeana. Activitatile desfasurate in cadrul parteneriatului constau in crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului in tarile Balcanilor de Vest. Proiectul, primul de acest gen implementat de autoritatile romane, pe componenta de ordine si siguranta, a fost derulat de Directia Schengen a M.A.I. Pentru aportul M.A.I. in cadrul parteneriatului, s-a decis organizarea Conferintei de Inchidere a Proiectului ILECUs la Bucuresti, in perioada 16 -18 mai a.c., finantarea evenimentului fiind asigurata din bugetul Comisiei Europene. In data de 09 septembrie 2009, in contextul desfasurarii celei de-a noua Conferinte Ministeriale Regionale de la Brdo/Slovenia privind crima organizata, migratia ilegala si terorismul, secretarul de stat Serban Nicolae a semnat un Memorandum de Intelegere privind Crearea Unitatilor Internationale de Coordonare a Aplicarii Legii (International Law Enforcement Coordination Units – ILECUs), alaturi de ministrii de interne din Albania, Austria, Bosnia Hertegovina, Croatia, fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Serbia si Slovenia. Acest memorandum de intelegere a reprezentat o declaratie de intentii a factorilor decizionali din toate statele participante, precum si angajamentul acestora de a atinge obiectivele proiectului ILECUs, si anume: intensificarea cooperarii politienesti internationale; crearea unor platforme unitare de cooperare si schimb de informatii; crearea unui spatiu de securitate in Balcanii de Vest. Romania are o contribuitie semnificativa la procesul de dezvoltare a unui spatiu de securitate in sud-estul Europei, cu atat mai mult cu cat Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul Directiei Schengen, este partener cu drepturi depline, alaturi de structurile din Austria si Slovenia, in Proiectul ILECUs – proiect transnational finantat de Uniunea Europeana.
Dupa declaratiile mai putin inspirate ale sefului diplomatiei romane Teodor Baconschi, facute in urma cu circa o luna de zile in care acesta sugera ca Romania ar putea bloca aderarea Croatiei la UE din cauza opozitiei Frantei si Germaniei pentru aderarea Romaniei la Schengen, ieri seful statului a asigurat-o pe premierul croat, Jadranka Kosor, sosita vineri intr-o vizita la Bucuresti, ca Romania va sprijini fara rezerve aderarea acestei tari la UE. “Bun venit la Bucuresti doamna prim-ministru. Ma bucur sa va revad, de data aceasta aici, si vreau sa va asigur ca nu trebuie sa existe niciun fel de interpretare cu privire la pozitia noastra legata de accesul Croatiei in UE. Va asigur ca va sustinem fara nicio rezerva”, i-a spus Basescu lui Kosor. In replica, premierul croat i-a multumit presedintelui pentru cuvintele de incurajare si pentru sprijinul Romaniei privind intrarea Croatiei in UE. “Va multumesc pentru ca ne-ati ajutat foarte mult pe drumul acesta al negocierilor. Suntem acum spre capatul drumului, mai sunt doar lucurri foarte putine pana cand vom incheia aceasta calatorie. Va puteti imagina cat de emotionati suntem pe acest drum si pentru faptul ca in curand vom ajunge la capatul acestui drum. E vorba de un eveniment pe care-l consideram istoric: si tensiune si emotie”, a spus aceasta.
