Razboi total Nabucco-South-Stream in Balcani
Balcanii, regiunea strategica in razboiul Nabucco-South Stream
Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia ar putea fi aprovizionate cu gaz de Nabucco printr-o serie de conducte de conectare ieftine sau prin formarea unui sistem de conducte cu flux reversibil, relateaza agenţia macedoneană MINA, preluata de mass-media internationala. Chiar dacă Macedonia nu este conectată la gazoductul Nabucco – ce ar urma să plece din Turcia şi să traverseze Bulgaria, România şi Ungaria, până în Austria – livrările de gaz ar putea include ţări precum Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia. Aceste ţări ar putea fi integrate într-o reţea de distribuţie printr-o serie de conectori ieftini sau prin formarea unor inele de gazoducte cu segmente independente reversibile, care ar putea transfera gazul în ambele direcţii.
Proiectul Nabucco este susţinut de companii din şase state – Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria şi Germania – şi vizează transportarea gazului din Azerbaidjan în Europa pentru a reduce dependenţa europenilor de gazul rusesc.
Croaţia a importat miercuri primele cantităţi de gaze naturale printr-un nou gazoduct care face legătura între Croaţia şi Ungaria, a anunţat operatorul croat pentru transportul gazelor naturale, Plinacro. „Este vorba de un moment istoric pentru viitorul energetic al ţării noastre, deoarece după ce am importat gaze naturale timp de 33 de ani printr-o singură legătură, cu Slovenia, avem o nouă cale de aprovizionare a pieţei”, a subliniat Plinacro, transmite Moldpres. În plus, noul gazoduct va permite la rîndul său Croaţiei să şi exporte gaze naturale spre Europa Centrală. Unul din proiectele strategice ale Croaţiei este construirea unui terminal de gaz natural lichefiat în apropiere de oraşul Krk. Noul gazoduct are o lungime de aproximativ 290 de kilometri, dintre care 80 de km pe teritoriul Croaţiei şi 210 km pe teritoriul Ungariei, şi face legătura între oraşele Slobodnica şi Varosfold. Aprobat în 2009, proiectul a costat 395 milioane de euro, dintre care 75 milioane de euro din partea Croaţiei. Gazoductul are o capacitate de 6,5 miliarde de meri cubi pe an, adică dublu faţă de consumul mediu anual al Croaţiei în ultimii ani.
Croaţia şi-a încheiat joi cu succes negocierile de aderare la Uniunea European şi ar urma să devină cea de-a 28-a membră a blocului începând cu 1 iulie 2013, a anunţat preşedinţia ungară a UE. ‘Este o zi istorică pentru Croaţia şi Uniunea Europeană /…/ Dacă totul decurge după cum este prevăzut, Croaţia va deveni cea de-a 28-a membră a UE începând cu 1 iulie 2013’, a declarat la Bruxelles ministrul ungar de externe Janos Martonyi, a cărui ţară asigură preşedinţia turnantă a UE, transmite Agerpres. Ministerul Afacerilor Externe salută încheierea negocierilor cu Croaţia pentru aderarea la Uniunea Europeană, în cadrul Conferinţei interguvernamentale care a avut loc la Bruxelles, la 30 iunie 2011. Acest moment marchează finalizarea procesului de negociere început în 2005, pe durata căruia Croaţia a adoptat măsuri importante în vederea îndeplinirii criteriilor necesare aderării la Uniunea Europeană. Încheierea negocierilor de aderare reprezintă un eveniment cu o rezonanţă semnificativă atât pentru Croaţia, cât şi pentru întreaga regiune, ilustrând în mod concret vocaţia ţărilor din Balcanii de Vest de a aparţine familiei europene reunite, printr-un efort constant şi hotărât de realizare a reformelor democratice şi de aliniere la principiile şi valorile care stau la baza proiectului european. Ministerul Afacerilor Externe felicită Croaţia pentru încheierea negocierilor de aderare şi îşi exprimă convingerea că aceste dezvoltări vor încuraja celelalte state care au vocaţia de a adera la Uniunea Europeană să continue reformele necesare concretizării parcursului lor european, contribuind, astfel, la consolidarea democraţiei şi stabilităţii în întreaga regiune. Încheierea negocierilor va fi urmată de finalizarea şi semnarea Tratatului de Aderare a Croaţiei la UE, în a doua parte a acestui an. După ratificarea acestuia de către toate statele semnatare, Croaţia urmează să devină cel de al 28-lea membru al Uniunii Europene.
Uniunea Europeană va da Croaţiei undă verde de principiu aderării ţării până în vara anului 2013, chiar dacă Zagrebul va rămâne sub supraveghere până atunci. Şefii de stat şi de guvern ai UE cer să fie luate ‘toate deciziile necesare pentru ca negocierile de aderare cu Croaţia să fie duse la bun sfârşit până la sfârşitul lunii iunie’, se afirmă în proiectul de declaraţie comună a liderilor europeni care urmează să fie aprobat în după-amiaza acestei zile în cadrul summitului de la Bruxelles. De facto, acest lucru constituie o undă verde pentru aderare. Semnarea tratatului de aderare urmează să aibă loc ‘până la sfârşitul anului’, precizează textul, potrivit Agerpres. Textul insistă asupra continuării de către Croaţia, al doilea stat din fost Iugoslavie – după Slovenia – care se va alătura UE, ‘a eforturilor de reformă, în special în ceea ce priveşte sectorul judiciar şi drepturile fundamentale’. În acest sens, şi la cererea unor ţări precum Franţa, statele membre UE au prevăzut instituirea unui ‘mecanism de supraveghere’, încredinţat Comisiei Europene, pentru a se asigura că Zagrebul îşi va ţine promisiunile până la ratificarea tratatului de aderare. Anumite state, între care Olanda, doresc ca acest mecanism de control să poată conduce la măsuri restrictive care merg până la amânarea datei aderării, dacă Croaţia nu-şi va respecta angajamentele. Alte state însă, între care Italia şi Suedia, s-au opus. Acest mecanism de supraveghere este rezultatul neîncrederii instalate în Europa, după aderarea la UE în 2007 a României şi Bulgariei. Multe state consideră această aderare prematură, notează AFP. ‘Dorim o extindere riguroasă până la final’, a afirmat recent ministrul francez însărcinat cu afaceri europene, Laurent Wauquiez. După semnarea tratatului, aşteptată la mijlocul lunii decembrie, în Croaţia va fi organizat un referendum înainte ca cele 27 de state membre UE să se pronunţe la rândul lor, în parlament sau prin referendum, asupra aderării Zagrebului. Negocierile de aderare a Croaţiei la UE au început în 2005 şi acoperă 25 de domenii.
Ministerul Administratiei si Internelor, in parteneriat cu Ministerul de Interne austriac, a organizat marti, la Bucuresti, conferinta de inchidere a primei faze apartinand Proiectului ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units), desfasurat in sase state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia). La eveniment au participat o serie de inalti demnitari din statele mentionate, EUROPOL, FRONTEX, OLAF, Consiliului de Cooperare Regionala, Centrului SECI si Comisiei Europene. Cu acest prilej, directorul Directiei Schengen din M.A.I., Florin Saghi a subliniat faptul ca implementarea acestui proiect reprezinta „un succes pentru toate statele implicate, fiind un motiv de mandrie pentru toti partenerii, Comisia Europeana si Europol“. In acelasi context, oficialul M.A.I. a prezentat mesajul ministrului Constantin Traian Igas care a transmis celor prezenti faptul ca, pentru conducerea Ministerului, „proiectul ILECUs a reprezentat un instrument in vederea acordarii sprijinului politic necesar procesului de transformare institutionala propriu statelor din Balcanii de Vest“. “Reiteram intreaga disponibilitate de a continua sa acordam partenerilor nostri din Balcanii de Vest sprijinul pentru combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere sub toate formele sale, contribuind in acest mod la reducerea fenomenului care poate avea implicatii serioase inclusiv in statele membre ale Uniunii Europene“, se mai precizeaza in mesajul transmis participantilor la conferinta de inchidere a Proiectului ILECUs.