de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri
Armata turcă, prezentă în Libia
Rusia, ameninţând ca îşi va folosi dreptul de veto, a provocat un blocaj în Consiliul de Securitate cu privire la reînnoirea pentru un an a misiunii politice a ONU în Libia, au declarat surse diplomatice.
Limbajul prevăzut în proiectul de rezoluţie redactat de Marea Britanie, referitor la retragerea trupelor străine şi mercenarilor din Libia, precum şi rolul emisarului ONU, nu a convenit Moscovei, au precizat sursele.
Mandat expirat
Mandatul misiunii ONU expiră miercuri seară şi Consiliul de Securitate a prevăzut să voteze în cursul dimineţii o simplă „prelungire tehnică” până la sfârşitul lunii pentru „a rezolva problemele” până atunci, a precizat un diplomat sub protecţia anonimatului.
La solicitarea AFP, misiunea diplomatică rusă la ONU a refuzat orice comentariu, explicând că au loc în continuare negocieri.
În cursul ultimei dezbateri a Consiliului de Securitate asupra Libiei, Rusia a insistat ca orice retragere a trupelor străine să se efectueze într-un mod echilibrat, astfel încât să nu compromită echilibrul forţelor din Libia.
Sprijin rusesc
Rusia oferă de mult timp un sprijin militar mareşalului Khalifa Haftar, un om forte din estul Libiei, în timp ce Turcia a desfăşurat trupe în ţară în sprijinul guvernului stabilit la Tripoli.
Într-un raport recent, ONU a recomandat să se abroge conducerea bicefală impusă în 2020 de Statele Unite împotriva avizului celorlalţi 14 membri ai Consiliului de Securitate. Această conducere este formată dintr-un emisar la Geneva (slovacul Jan Kubis) şi un coordonator cu sediul în capitala libiană (zimbabweanul Raisedon Zenenga).
ONU recomandă un singur emisar al organizaței, care să fie stabilit la Tripoli, aşa cum era cazul până la debutul crizei.
Libia încearcă să întoarcă pagina deceniului de violenţe de după căderea regimului Muammar Gaddafi, în 2011. Luptele au încetat în vara anului 2020 şi s-a semnat un armistiţiu, dar diviziunile au reapărut rapid, făcând tot mai ipotetice alegerile programate pentru 24 decembrie. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 8, 2021 | Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Știri, UE
ONU, paralizat de pandemie
Consiliul de Securitate a aprobat acordarea unui al doilea mandat lui Antonio Guterres la conducerea ONU. Noul mandat va fi exercitat între 2022 şi 2026. În această perioadă se consideră că Guterres se va concentra pe rezolvarea de conflicte din diferite regiuni.
Secretar general al ONU din ianuarie 2017, fostul premier portughez a fost singurul candidat în cursă. Alte 12 candidaturi individuale nu au fost acceptate pe motiv că nu au fost susţinute de una din cele 193 de ţări membre ale Organizaţiei. Decizia lui Guterres de a rămâne la cârma ONU este considerată o soluție de compromis.
Consiliul de Securitate, arbitru suprem
În cadrul unei scurte sesiuni în spatele uşilor închise, Consiliul de Securitate, esenţial în procesul de numire, a decis în unanimitate să recomande Adunării Generale a ONU să prelungească mandatul secretarului general. Confirmarea oficială a Adunării este aşteptată în câteva săptămâni.
După un prim mandat consacrat limitării consecinţelor potenţial drastice pentru Organizaţie ale politicii unilaterale a lui Donald Trump, Antonio Guterres va trebui să aibă „un plan de luptă pentru toate crizele arzătoare”, consideră un diplomat.
În acest domeniu, bilanţul său din ultimii cinci ani este unul slab, în contextul în care Siria, Yemen sau Mali sunt încă în căutarea unei soluţii politice. A fost găsită o denumire pentru Macedonia, care a devenit Macedonia de Nord. În Libia a demarat un proces de pacificare, însă acolo ONU are un rol marginal. O parte din criticii său au rămas surprinși de decizia luată de Guterres de a rămâne la cârma ONU.
Ambiții strategice
Antonio Guterres este un adept al unei diplomaţii de culise. El a afirmat că va depune toate eforturile pentru a evita o agravare a conflictului din Cipru. El va mai încerca să limiteze conflictul civil din regiunea etiopiană Tigray şi să impulsioneze activitatea Consiliului de Securitate.
Antonio Guterres a fost acuzat că rezultatele primului său mandat sunt limitate. Un exemplu dat este pasivitatea ONU în faţa genocidului asupra etnicilor rohingya în Myanmar începând din 2017.
La începutul lunii mai, Antonio Guterres sublinia că „elementele cheie ale activităţilor” sale se bazează pe discreţie.
„Uneori, pentru a fi eficient, trebuie să acţionezi discret, pentru a stabili canale de legătură între părţi. Ele sunt esenţiale pentru a evita ce e mai rău în confruntări şi pentru a încerca să găsim soluţii”, a spus el atunci. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 2, 2020 | Știri, UE
ONU, paralizat de pandemie
Paralizia Consiliului de Securitate al ONU în faţa pandemiei de COVID-19 este o ruşine, a apreciat vineri preşedintele în exerciţiu pentru luna mai al acestui organism, ambasadorul Estoniei, Sven Jürgenson, relatează New York Times, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Întrebat despre posibilitatea votării unei rezoluţii propuse de Tunisia şi Franţa şi aflată în dezbatere încă din luna martie, diplomatul eston a răspuns că ar fi preferat să fie adoptată „încă de acum trei săptămâni”. „Este o adevărată ruşine că nu am fost capabili să ne exercităm responsabilitatea”, a adăugat înaltul diplomat din Estonia, membru nepermanent al Consiliului din luna ianuarie 2020.
Blocaj diplomatic
Un vot asupra acestei rezoluţii „ar putea avea loc săptămâna viitoare”, dar există în continuare dificultăţi, a avertizat el. „Discuţiile continuă la nivel înalt” pentru a ieşi din impas, a adăugat diplomatul estonian, refuzând să identifice responsabilii pentru acest blocaj.
Potrivit unor surse diplomatice, proiectul este blocat de SUA şi de China din cauza unei menţiuni care ar urma să fie introdusă în text. China „insistă pentru o menţionare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii” în rezoluţie, în timp ce SUA „nu vor acest lucru”, au explicat pentru agenția AFP aceste surse.
Proiectul de rezoluţie are menirea de a întări cooperarea internaţională în lupta împotriva pandemiei de coronavirus şi de a susţine un apel al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, în vederea unei încetări a ostilităţilor în circa 20 de ţări aflate în conflict cu scopul de a înlesni lupta împotriva COVID-19.
Critici la nivel înalt
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a criticat revent lipsa de leadership în ceea ce priveşte răspunsul la coronavirus şi solidaritatea redusă demonstrată de marile puteri la adresa ţărilor mai defavorizate, relatează agenția EFE, citată de KARADENIZ PRESS. „Sunt deosebit de îngrijorat de lipsa de solidaritate faţă de ţările în curs de dezvoltare, atât în ceea ce priveşte echipamentul pentru a răspunde pandemiei de COVID-19, care se poate extinde la fel ca un incendiu, cât şi pentru a înfrunta impactul dramatic de ordin social şi economic”, a declarat Guterres într-o conferinţă de presă online.
În plus, înaltul diplomat portughez a deplâns faptul că liderii G20 nu i-au acceptat propunerea referitoare la crearea unui mecanism pentru a-şi coordona acţiunile anti-COVID-19 şi că acţionează fiecare pe cont propriu, ceea ce creează riscul ca virusul să nu dispară, ci doar „să se plimbe” dintr-un loc în altul.
„Este neplăcut că nu a fost posibil pentru comunitatea internaţională să găsească un mecanism de leadership solid în ceea ce priveşte lupta împotriva pandemiei”, a insistat el. Întrebat în legătură cu presupusa lipsă de leadership internaţional, Guterres a calificat drept „evident” faptul că există această carenţă şi că întreaga comunitate internaţională „este divizată într-un moment în care ar fi mai important ca oricând să fie unită”.
China, statul în care a apărut pentru prima dată virusul, şi SUA, mare putere globală şi ţara cea mai afectată, se află în conflict pe tema COVID-19, fapt ce a împiedicat asumarea unor iniţiative mondiale de proporţii şi care a devenit evident în Consiliul de Securitate al ONU, unde diferendele dintre Beijing şi Washington au împiedicat până acum adoptarea unei rezoluţii referitoare la pandemia cu noul coronavirus. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
NATO avertizează Kremlinul
NATO a cerut Rusiei să respecte tratatul încheiat în 1987 privind armele nucleare după ameninţarea SUA de a-l denunţa şi a avertizat Moscova în cursul unei reuniuni de la Bruxelles în privinţa ”determinării de a-şi asigura securitatea”, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Aliaţii fac apel încă o dată la Rusia să respecte pe deplin şi imediat Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF) încheiat în 1987”, a anunţat NATO într-un comunicat publicat la finalul reuniunii.
Reuniunea s-a derulat la nivelul ambasadorilor în cadrul Consiliului NATO-Rusia, la sediul Alianţei de la Bruxelles. Reuniunea a durat trei ore şi jumătate, a precizat un diplomat. „Suntem gata să continuăm dialogul privind această chestiune cu Rusia, dar ca Alianţă suntem în egală măsură determinaţi să luăm măsuri eficiente pentru a continua să asigurăm siguranţa şi securitatea tuturor aliaţilor”, a avertizat Alianţa.
Preocupări NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a deplâns faptul că Rusia nu a răspuns preocupărilor exprimate de NATO privind noul său sistem de rachete 9M729 sau SSC-8, se adaugă în comunicat. NATO consideră că „sistemul de rachete 9M729 constituie un risc serios pentru stabilitatea strategică a zonei euro-atlantice”.
Aliaţii europeni din cadrul NATO consideră că tratatul INF este esenţial pentru securitate în Europa şi s-au declarat foarte preocupaţi de potenţialele riscuri pe care le prezintă denunţarea tratatului INF de către SUA.
S-a făcut apel la Washington şi Moscova pentru calmarea jocului, dar „este foarte dificil”, a declarat un diplomat german, citat de mass-media regională.
Asigurări ruse
Reprezentantul rus a dat asigurări că noul sistem de rachete nu încalcă tratatul şi a repetat că Moscova va furniza explicaţiile solicitate, susţin surse diplomatice.
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat săptămâna trecută că renunţarea la tratatul INF ar putea duce la o nouă cursă a înarmărilor şi a promis să reacţioneze în consecinţă dacă SUA vor desfăşura noi rachete pe teritoriul Europei.
Reuniunea a încercat să disipeze şi tensiunile provocate de manevrele desfăşurate de NATO în Norvegia. Jens Stoltenberg l-a informat pe reprezentantul rus privind obiectivele exerciţiului „Trident Juncture” şi Rusia a furnizat amănunte despre exerciţiul Vostok 2018, se mai precizează în comunicatul NATO.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Crimeea nucleară
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei.
Problema Azov
În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.
Cu o zi în urmă, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei, conform Interfax-Ukraina. ‘Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord’, a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Cancelarul-german-Angela-Merkel-vrea-să-relanseze-negocierile-de-pace-în-Ucraina
Liderul german va avea întrevederi cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi cu premierul de la Kiev, Volodymyr Groisman, relatează surse guvernamentale de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această vizită are loc pe fundalul apropierii alegerilor prezidențiale din Ucraina, dar și a recentului anunț al cancelarului german cu privire la iminenta sa retragere din viața politică după expirarea actualului mandat, în 2021. După cum informa anterior KARADENIZ-PRESS, în cadrul întâlnirilor, oficialii vor discuta despre relațiile bilaterale dintre cele două state, conflictul din Donbas, precum şi despre implementarea acordurilor de pace de la Minsk.
Reamintim că la începutul lunii octombrie, Rada Supremă a prelungit până în data de 31 decembrie a anului viitor, statutului special al regiunii Donbas, controlată de separatişti. Guvernul german consideră acest lucru o dovadă a faptului că Ucraina intenţionează să-şi respecte obligaţiile prevăzute în acordurile de la Minsk, se arată în mass-media de la Berlin. Cancelarul german a făcut de mai multe ori apel la relansarea negocierilor pentru pace în estul Ucrainei.
Potrivit celor mai recente date, în urma conflictului din Donbas şi-au pierdut viaţa peste zece mii de oameni, inclusiv numeroşi civili.
8 pentru Ucraina
Opt state europene au denunţat la ONU intenţia de organizare, la 11 noiembrie, a unor scrutine ‘ilegitime’ în estul Ucrainei pentru alegerea liderilor celor două ‘republici’ autoproclamate Doneţk şi Lugansk, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Dacă au loc, aceste ‘alegeri’ ilegitime ar contraveni acordurilor de la Minsk şi ar încălca legea ucraineană”, au subliniat într-o declaraţie Marea Britanie, Franţa, Olanda, Polonia şi Suedia, membre europene ale Consiliului de Securitate al ONU.
Declaraţia a fost semnată, de asemenea, de Italia, fostă membră în 2017, şi de Belgia şi Germania, noi membre ale Consiliului de Securitate începând din ianuarie 2019. ”Le cerem separatiştilor să renunţe la planurile lor pentru aceste ‘alegeri’ şi facem apel la Rusia să îşi folosească influenţa considerabilă pentru a împiedica organizarea acestor ‘alegeri’ ”, se menţionează în documentul citat.
Pretenții separatiste
Rusia solicitase ca în reuniunea de luni seară a Consiliului de Securitate al ONU să aibă intervenţii directe reprezentanţii autorităților separatiste din Doneţk şi Lugansk, Moscova argumentând, prin vocea ambasadorului Vasili Nebenzia, că cele două republici sunt ‘semnatare ale acordurilor de la Minsk’.
Cererea a fost respinsă cu şapte voturi contra (Marea Britanie, Franţa, Olanda, Polonia, Suedia, SUA şi Peru), un vot pentru (Rusia) şi şapte abţineri.
Diplomația rusă nu este la prima încercare de acest fel, majoritatea organizațiilor internaționale fiind confruntate cu încercările ruse de a legitimiza autoritățile separatiste din Doneţk şi Lugansk prin forțarea participării lor la activitățile rezervate statelor suverane. (N.G.)
