de Vitalie Goncearov | ian. 13, 2010 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Noul presedinte croat, Ivo Josipovic, pregatit pentru un compromis cu Serbia
Preşedintele croat ales, Ivo Josipovici, a declarat ca este de acord cu abandonarea plangerii pentru genocid depusa de tara sa impotriva Serbiei la Curtea Internationala de Justitie (CIJ), daca Belgradul raspunde tuturor solicitarilor croate, relateaza mass-media locala, citata de agentiile de presa internationale. „Daca ma veti intreba astazi despre o (posibila) retragere a plangerii, raspunsul meu va fi nu. Dar daca obiectivele pe care le-am propus ar putea fi realizate intr-o alta modalitate, nu vad de ce am continua sa ne urmarim in justitie”, a declarat Josipovici intr-o conferinta de presa. El a precizat, insa, ca hotararea asupra unei eventuale retrageri a plangerii croate poate fi luata doar de Guvernul de la Zagreb.
Josipovici, ales duminica in al doilea tur al alegerilor prezidentiale croate, este expert in drept penal international şi unul dintre autorii plangerii Croatiei. El a laudat progresele pe care Belgradul le-a facut de la data depunerii plangerii, in special in ceea ce priveşte urmarirea in justitia sarba a persoanelor acuzate de crime de razboi, dar şi de cooperare in materie cautare a persoanelor disparute in timpul conflictului.
Noul presedinte a subliniat insa ca exista o „mare problema” in cooperarea Serbiei cu Tribunalul Penal International (TPI) pentru fosta Iugoslavie. Serbia „trebuie sa rezolve problema lui (Ratko) Mladici şi (Goran) Hadzici”, foşti lideri ai sarbilor din Bosnia şi, respectiv, din Croatia, ultimii doi inculpati cautati de TPI, a subliniat el. Totodata CIJ, cea mai inalta instanta judiciara din cadrul ONU, a statuat in noiembrie 2008 ca este competenta pentru a analiza plangerea depusa in 1999 de Zagreb pentru genocid şi epurare etnica impotriva Belgradului şi pentru rolul jucat de Serbia in razboiul de independenta din Croatia, care s-a soldat cu aproximativ 20.000 de morti.
Genocidul, arma judiciara
Surse diplomatice din cadrul Ministerului de Externe de la Belgrad au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca reprezentantul legal al Serbiei, Sasa Obradovici, a depus pe 4 ianuarie 2010 o plangere la Curtea Internationala de Justitie de la Haga impotriva Croatiei, intr-o tentativa de recunoastere a actiunilor de genocid impotriva etnicilor sarbi din teritoriul croat in timpul razboaielor de independenta, care au marcat destramarea fostei Iugoslavii in perioada 1991-1995. Documentele prezentate de Belgradul contin multiple dovezi de crime de razboi impotriva populatiei sarbe din orasele croate Gospic, Sisak, Karlovac, Osijek, relateaza sursa citata. Autoritatile sarbe sustin ca genocidul impotriva sarbilor a fost comis in timpul operatiunilor „Buzunarul Medak”, „Furtuna” si „Fulger”, care au marcat sfarsitul entitatii politice etnice sarbe din Croatia. Violente impotriva civililor sarbi au fost comise si dupa incheierea ostilitatilor, inclusiv impotriva refugiatilor civili sarbi care au revenit dupa conflict la casele lor din teritoriul croat, sustin oficialii sarbi. Actiunea a fost salutata de majoritatea clasei politice de la Belgrad si de reprezentantii organizatiilor refugiatilor sarbi din Slovenia, Bosnia-Hertegovina, Croatia si Kosovo. Numai in timpul operatiunii „Furtuna”, in urma careia a fost practic eliminata ca entitate politica Republica Sarba Krajina, de aici au fost expulzati, potrivit diferitor estimari, intre 150.000 si 250.000 de etnici sarbi. Conform unor date, peste 6000 de civili au fost ucisi in timpul operatiunii si inca 3000 dupa aceea, majoritatea de grupari paramilitare etnice croate, originare din zona croata a Republicii Bosnia-Hertegovina.
Istorie dureroasa
Reamintim ca in anul 1999, la scurt timp dupa bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, o actiune impotriva Belgradului a fost intentata la Curtea Internationala de Justitie de catre Zagreb, care atribuia Belgradului responsabilitatea pentru incalcarea Conventiei referitoare la genocid in timp de razboi civil si cerea plata unor compensatii pentru prejudiciul adus poporului croat. Ostilitatile au inceput in Croatia in 1991, dupa ce Zagrebul si-a declarat independenta fata de Belgrad. In lupte au cazut de ambele parti circa 256.000 de persoane. Presa belgradeana sustine ca dupa razboi etnicii sarbi de pe teritoriul Croatiei au ajuns cetateni de ‘mana a doua’. Potrivit acesteia, etnicii sarbi din Croatia nu au dreptul sa candideze pentru functii in organele puterii de stat si nici sa activeze in institutiile statului croat.
Suspect arestat
Oficiali sarbi din cadrul serviciilor de informatii de la Belgrad, citati de mass-media locala, au declarat ca politia sarba a arestat un suspect acuzat de crime de razboi, cautat in legatura cu uciderea a cel putin 19 civili in timpul conflictului din Balcani din anii ‘90. Procurorii l-au identificat pe suspect in persoana lui Darko Jankovic. Ei sustin ca crimele au avut loc in 1992 langa orasul Zvornik, in estul Bosniei si Hertegovinei. Oficialii sarbi nu au dat alte detalii publicitatii. La inceputul razboiului din 1992-1995, Zvornik, localizat la granita cu Serbia, a fost o zona de asasinate, tortura si deportari, conform mass-media internationala. Conflictul a luat aproximativ 100.000 de vieti omenesti si a fortat aproximativ 2 milioane de oameni sa-si paraseasca locuintele.
Reamintim caSerbia mai trebuie sa-i aresteze pe Ratko Mladic si Goran Hadzic, cei doi suspecti de crime de razboi care au ramas fugari pentru mai mult de un deceniu. Ambii se confrunta cu procese intentate de Tribunalul Penal International al ONU pentru fosta Iugoslavie, fiind cautati de oficialii sarbi cu sprijinul serviciilor de informatii occidentale.
Secrete declasificate
O noua lege referitoare la confidentialitatea datelor va intra in vigoare in Serbia de la 1 ianuarie 2010, act legislativ ce va permite declasificarea unor dosare si documente ascunse publicului timp de decenii, relateaza mass-media locala, citata de presa de la Bucuresti. Legea prevede ca toate institutiile statului vor trebui sa faca o analiza a documentelor aflate in posesie, pentru a decide care dintre acestea vor ramane confidentiale si pentru ce perioada, care poate varia intre 2 si 30 de ani, a declarat secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Slobodan Homen. Potrivit evaluarii preliminare a Ministerului, circa 80% dintre documentele secrete vor pierde acest statut. Toate secretele de stat mai vechi de 1 ianuarie 1980 vor fi declasificate, cu exceptia acelora despre care autoritatile vor decide sa ramana confidentiale. „Confidentialitatea a fost sursa a numeroase abuzuri, mai ales in ce priveste achizitiile publice”, a subliniat secretarul de stat, care a explicat ca „documentele au fost declarate secrete atunci cand era ceva de ascuns publicului”. Conform unor oficiali sarbi, noile documente vor arunca o noua lumina asupra implicarii unor oameni politici, de afaceri si oficiali militari din statele fostei Iugoslavii in razboaiele civile din perioada 1991-1995.
Intelegere controversata
Primul presedinte al Republicii Srpska, entitate politica sarba din Bosnia, Radovan Karadzic, sustine ca sunt de netagaduit atat existenta unei intelegeri intre el si diplomatul american Richard Holbrooke, care in numele Statelor Unite ale Americii i-a acordat imunitate fata de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI) in schimbul retragerii sale din politica, cat si faptul ca Holbrooke nu si-a tinut promisiunea, informeaza mass-media sarba, citata de presa de la Bucuresti. Intr.un recent interviu pentru cotidianul sarb „Vecernje Novosti”, primul acordat unei institutii media sarbe dupa o pauza de 13 ani si dupa un an si jumatate petrecut in arestul TPI in asteptarea procesului, Karadzic s-a aratat sigur ca Holbrooke si-ar fi dus la indeplinire obligatia asumata daca ar fi avut posibilitatea, dar ca nu ar admite niciodata acest lucru. „El a negociat cu seriozitate cu noi toate problemele pendinte si a purtat un dialog plin de respect… Holbrooke era in primul rand pragmatic, hotarat si violent si era de asemenea constient de adevarata natura a conflictului. El era complet constient ca noi nu suntem criminali de razboi, caci altfel nu ar fi negociat cu noi”, a declarat Karadzic, care a fost unul din cei mai cautati fugari ai TPI. Reamintim ca Radovan Karadzic este invinuit, printre altele, de crime de razboi si de genocid, acuzatii respinse de acesta.
Retorica balcanica
Fostul presedinte croat Stepan Mesici a declarat recent ca Belgradul nu ar mai trebui sa marseze pe “visuri nerealiste” de realipire a Kosovo si sa incurajeze minoritatea sarba din acest nou creat stat sa boicoteze conducerea de la Pristina, potrivit paginii electronice a agentiei croate Javno, preluata de KARADENIZ PRESS. “Ar fi bine sa se inceteze sa se sugereze (de catre Serbia – n.red.) cetatenilor de nationalitate sarba din Kosovo sa se refuze cooperarea si participarea in institutiiile noului stat (Kosovo –n.red.), boicotarea alegerilor si renuntarea la dreptul lor de a-si alege modul de viata”, a declarat Mesici. Adresandu-se in fata Parlamentului kosovar, Mesici a adaugat ca “ar fi bine sa se renunte la impulsionarea visurilor nerealitice care nu s-a terminat inca”. Mesici, care va cobori din fotoliul de presedinte pe 18 februarie 2010, dupa doua mandate consecutive de cinci ani, a dorit sa efectueze o vizita in Kosovo la terminarea activitatii sale in functia de presedinte al Croatiei. Biroul sau de presa a anuntat ca el se duce in Kosovo pentru a examina “relatiile bilaterale si situatia din regiune”. “Este dificil pentru Serbia sa recunoasca Kosovo”, a admis Mesici. “Serbia nu este obligata sa faca acest lucru, dar, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa stabileasca un fel de modus vivendi cu Kosovo”, a subliniat el. Vizita sa, prima a unui presedinte croat de la proclamarea independentei Kosovo, din februarie 2008, ar putea ameninta relatiile Zagreb-Belgrad, deja delicate din cauza razboiului din 1991-1995. Presedintele Boris Tadici a condamnat vineri vizita lui Mesici in Kosovo, spunand ca ea “submineaza relatiile cu Serbia, lasandu-i o povara inutila succesorului sau”. Parlamentul kosovar a declarat independenta acestui stat fata de Serbia in data de 17 februarie 2008. Croatia a recunoscut atunci acesta nou tara o luna mai tarziu. Pana in prezent, 64 de tari, inclusiv SUA si numeroase state membre UE au recunoscut nou proclamatul stat Kosovo. Romania, alaturi de Spania, sunt doua exceptii dintre cele 27 de state al UE care nu au recunoscut pana in prezent independenta Kosovo, desi autoritatile romane recunosc, in practica, pasapoartele kosovare.
de Vitalie Goncearov | dec. 30, 2009 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele sarb Tadic lupta pentru impotriva independentei Republicii Kosovo
Serviciul de presa al administratiei prezidentiale de la Belgrad, citat de agentia de stiri KARADENIZ PRESS, a anuntat prin intermediul unui comunicat ca presedintele sarb Boris Tadic va vizita regiunea Kosovo. Presedintele sarb, citat de agentia de presa Tanjug, a subliniat ca va insista ca cetatenii sarbi din Kosovo sa se bucure de prosperitate economica si sa aiba aceleasi drepturi ca si cetatenii din celelalte regiuni ale tarii. Tadic a declarat ca Serbia nu renunta la lupta pentru provincia sa de sud si pentru cetatenii sai care traiesc acolo. Presedintele Tadic a mentionat, de asemenea, ca in 2009 Guvernul Serbiei a obtinut un important succes diplomatic, intrucat drumul Serbiei spre Uniunea Europeana nu este conditionat si nu va fi conditionat de o anumita relatie fata de Kosovo. Potrivit lui Tadic, acum este clar ca nici tarile UE care nu intentioneaza sa retraga recunoasterea independentei Kosovo nu vor santaja Serbia nici cu problema Kosovo, nici cu aderarea la NATO. „Am primit garantii, din partea tuturor tarilor UE, ca Serbia nu va trebui sa recunoasca Kosovo pentru a adera la UE”, a spus Tadic, adaugand ca, pe de alta parte, Serbia trebuie sa-si mentina stabilitatea politica interna pentru a avea capacitatea de a continua lupta pentru integritatea si suveranitatea sa teritoriala.
Batalie judiciara
Vizita liderului sarb are loc la scurt timp dupa ce Curtea Internationala de Justitie a incheiat examinarea legalitatii declararii in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo, urmand sa emita un aviz consultativ, fiind sesizata in acest sens de Adunarea Generala a ONU la cererea Serbiei. Avizul, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat in lunile urmatoare de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este „o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca „independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare „conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.
Sprijin romanesc
Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.
Rezolutii incalcate
Bogdan Aurescu a aratat ca declararea independentei Kosovo incalca rezolutiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, care impun ca statutul final al Kosovo sa se bazeze pe un proces politic fundamentat pe negocierile si acordul celor doua parti implicate. “Consiliul de Securitate nu putea in niciun caz sa impuna unui stat sa accepte secesiunea unei portiuni din teritoriul sau in absenta unui acord intre partile interesate…”, a subliniat reprezentantul Romaniei. Intrebat de agentia NewsIn, citata de presa de la Bucuresti, daca Romania ar putea recunoaste Kosovo in cazul in care CIJ va da un verdict in acest sens, Aurescu a precizat ca este prea devreme pentru astfel de anticipari. “Nu cred ca putem face astfel de anticipari. Trebuie mai intai sa vedem cum evolueaza audierile si apoi care va fi verdictul Curtii. in tot cazul, avizul Curtii va fi unul consulativ, avand doar o valoare morala si de autoritate”, a explicat Aurescu.
La randul sau, Cosmin Dinescu, fost coagent al Romaniei la Haga, a continuat pledoaria Romaniei, demonstrand ca, in afara contextului rezultat din derularea procesului de decolonizare (n.r.-din anii ‘60-’70, cand coloniile statelor occidentale si-au dobandit independenta), dreptul popoarelor la autodeterminare se poate aplica in cadrul statelor existente doar in dimensiunea sa interna (participarea la dezvoltarea vietii politice, economice, sociale, culturale in cadrul unui stat existent), fara a afecta integritatea teritoriala a acestora. Asa numita “secesiune-remediu”, adica existenta unei exceptii de la aceasta regula – respectiv in cazul in care locuitorii unor parti a statelor existente sunt supusi unor incalcari grave ale drepturilor omului – este o institutie controversata si contestata in dreptul international. In opinia Romaniei, situatia provinciei Kosovo la 17 februarie 2008, data proclamarii unilaterale a independentei, nu era de o astfel de natura incat sa justifice “secesiunea-remediu”. Cosmin Dinescu a mai reiterat ca, in viziunea Romaniei, declaratia de independenta a Kosovo nu este conforma cu dreptul international.
Pledoariile scrise si cele orale in procesului dintre Serbia si Kosovo au fost pregatite de o echipa de diplomati juristi din MAE roman, care include si fosti membri ai echipei care a participat la procesul privind delimitarea maritima in Marea Neagra.
Presiuni americane
Harold Hongju Koh, seful delegatiei americane la Haga, a declarat in fata celor 15 judecatori CIJ ca declaratia unilaterala de independenta a provinciei Kosovo a incheiat un capitol turbulent din istoria Balcanilor de vest si a adus stabilitate in regiune. El a explicat ca declaratia pronuntata de Kosovo, unde exista cea mai mare baza militara americana, la 17 februarie 2008 este in “conformitate cu dreptul international”. Americanul a avertizat Curtea sa se gandeasca bine inainte de a redeschide “acest trecut tragic” si, astfel, de a impiedica provincia “sa se indrepte spre un viitor promitator”. In fine, Statele Unite le-au dat judecatorilor doua variante: ori sa se pronunte in favoarea recunoasterii independentei, ori sa nu se pronunte deloc. In aceeasi zi, delegatia Rusiei, principalul aliat al Serbiei, a combatut argumentele americane, ambasadorul rus in Olanda, Kiril Gevorgian, declarand ca, “in 2008, era clar ca autoritatile sarbe nu mai puteau reprezenta nici un fel de amenintare pentru populatia kosovara si ca existau toate sansele de a negocia o solutie pentru o autoguvernare reala, in cadrul Serbiei”. Delegatia rusa a transmis Curtii de la Haga ca recunoasterea independentei Kosovo le-ar transmite un semnal gresit militantilor separatisti din toate colturile lumii.
Contre balcanice
Interventia favorabila a Croatiei in favoarea independentei Republicii Kosovo in fata CIJ a racit considerabil relatiile dintre Belgrad si Zagreb, provocand protestele publice ale diplomatiei sarbe. Oficialii croati au sustinut declaratia unilaterala de independenta a Kosovo, vazand acest proces ca solutia definitiva pentru pacificarea regiunii. Pozitia Croatiei a fost reconfirmata de presedintele croat Stipe Mesic, care a declarat saptamana trecuta, intr-un amplu interviu pentru mass-media sarba ca independenta Kosovo este ireversibila.
Interventia Croatiei si a Bulgariei au fost categorisite drept un „pumnal in spatele Serbiei” de catre majoritatea oamenilor politici sarbi, o parte solicitand implementarea unor sanctiuni economice drastice impotriva celor doi vecini balcanici. Seful delegatiei sarbesti, Dusan Batakovic, citat de mass-media de la Belgrad, a declarat ca Bulgaria, „ca si in alte ocazii din istorie a infiipt un cutit in spatele nostru”, prin sustinerea independentei Republicii Kosovo.
Recunoastere partiala
Pana in acest moment, doar 63 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana la inceputul procedurilor de la CIJ, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli, (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.
Alegeri contestate
Principale formatiuni politice aflate la putere la Pristina au revendicat victoria in alegerile locale care au avut loc recent in Kosovo si ale caror rezultate complete ar urma sa fie anuntate dupa rezolvarea contestatiilor, relateaza agentiile de presa. La randul lor, autoritatile de la Belgrad si liderii comunitatii sarbilor kosovari au contestat organizarea alegerilor locale, majoritatea etnicilor sarbi boicotand procesul electoral.
Premierul kosovar Hashim Thaci a dat asigurari in fata partizanilor sai in cursul noptii de duminica spre luni ca Partidul Democrat din Kosovo (PDK) a obtinut victoria in 20 din cele 36 de localitati aflate in care s-a desfasurat scrutinul electoral. ”Victoria PDK reprezinta un referenndum ce aproba buna guvernare a Republicii Kosovo”, a estimat el fata in manifestantilor care-i scandau numele. La randul sau, Liga Democrata din Kosovo (LDK), formatiunea presedintelui kosovar Fatmir Sejdiu, care face parte din coalitia guvernamentala, a revendicat si ea victoria totala la Pristina, obtinand mandatul de primar al capitalei si adjudecandu-si majoritatea in adunarea municipala. ”A fost o zi fasta pentru LDK”, a declarat presei vicepresedintele Ligii, Lutfi Haziri, dand asigurari ca formatiunea sa politica a castigat multe alte municipalitati din Kosovo.
Scrutinul din Kosovo s-a derulat intr-o atmosfera de calm si a fost marcat de o participare mai importanta decat se prevazuse din partea minoritatii sarbe din enclave, care fusese invitata de Belgrad sa boicoteze alegerile. Reamintim ca Serbia nu recunoaste independenta Kosovo, proclamata in mod unilateral de autoritatile etnicilor albanezi de la Pristina la 17 februarie 2008 si considera teritoriul ca fiind provincia sa meridionala.
Optiunea Voivodina
Belgradul a conferit provinciei sarbe Voivodina, unde traieste o importanta minoritate maghiara, dreptul de a avea reprezentante in strainatate si de a incheia acorduri internationale, relateaza mass-media de la Bucuresti. Cu 84 de voturi pentru si 20 impotriva, parlamentul provinciei sarbe Voivodina a adoptat pe 8 noiembrie 2009 proiectul de lege al guvernului de la Belgrad privind descentralizarea, prin care acestei provincii i se confera o larga autonomie, precizeaza agentiile de presa. Masura e privita fie ca un pas spre disolutia statului, fie ca o lectie pentru albanezii din Kosovo, considera sursele diplomatice occidentale, citate de cotidianul sarb „Politika”.
Planul adoptat la Belgrad prevede ca autoritatile din Voivodina sa aiba dreptul de a semna acorduri cu alte regiuni, nu insa si cu alte state. Provincia sarba va putea sa aiba si reprezentante proprii la Bruxelles si in regiunile europene, prin intermediul carora sa-si promoveze interesele economice, culturale si educative. Totodata, Voivodina urmeaza sa aiba o banca proprie de dezvoltare, care va putea oferi credite pentru IMM-uri si modernizarea infrastructurii, iar Novi Sad va deveni oficial capitala provinciei. Voivodina va mai beneficia de o justitie autonoma, dar Adunarea Regionala nu va putea sa adopte texte cu forta de lege, guvernul sarb de la Belgrad mentinandu-si dreptul de a cere Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii sau legalitatii unei decizii luate de Voivodina, inainte de a intra in vigoare.
Regiunea Voivodina are doua milioane de locuitori ce apartin de 25 de etnii diferite. Conform ultimului recensamant oficial, pe langa sarbii majoritari, 14% din locuitori sunt maghiari, iar 1,5% sunt romani (n.r. – circa 34.500 de locuitori). Odata cu garantarea autonomiei in Voivodina, limba romana are statut oficial, alaturi de sarba, maghiara, croata, ruteana si slovaca.
Alianta Maghiarilor din Voivodina, care detine si presedintia parlamentului de la Novi Sad, a precizat ca proiectul de lege al autonomiei propus de Belgrad „nu este ideal“, insa a aratat ca il va sustine „pentru a nu opri evolutia“ provinciei. Decizia guvernului de la Belgrad de a propune o lege care sa ofere acest tip de autonomie largita a fost foarte delicata, mai ales pe fondul proclamarii independentei provinciei Kosovo. Desi autonomia conferita Voivodinei este mai redusa decat cea de care provincia s-a bucurat in cadrul fostei Iugoslavii, unii politicieni sarbi se tem ca aceasta poate reprezenta un precedent periculos, vorbind despre „disolutia“ Serbiei si aparitia unui „stat in stat“.
Liderul Partidului Progresist Sarb, Aleksandar Vucici, a avertizat ca legea permite modificarea statutului Voivodinei prin referendum provincial, si nu unul organizat la nivelul intregii Serbii. „Nici o mare putere nu insista pentru ca noi sa acceptam aceasta. De ce sa se rupa Serbia fara macar ca cineva sa ne ceara acest lucru?“, a spus Vucici, facand aluzie la presiunile exercitate asupra Serbiei pentru acceptarea independentei Kosovo. „De ce sa nu oferim o autonomie substantiala Voivodinei, pentru ca albanezii din Kosovo sa vada ce au pierdut“, sustine insa Aleksandar Popov, directorul Centrului pentru Regionalism de la Belgrad, citat de mass-media internationala. In acelasi timp, analistii politici sarbi considera ca autonomia reprezinta pretul pe care presedintele moderat de la Belgrad, Boris Tadici, trebuie sa-l plateasca pentru voturile Voivodinei, care l-au propulsat in fruntea Serbiei. In favoarea autonomiei au fost si declaratiile comisarului pentru Extindere al UE, Olli Rehn, care a aratat ca reglementarea acestei probleme reprezinta un test pentru Serbia in drumul catre aderarea la UE.
Decizie controversata
Reamintim ca liderul de la Belgrad, Boris Tadici, a inaugurat recent cea mai mare baza militara terestra din Serbia, amplasata strategic in sudul tarii, zona locuita de o importanta minoritate albaneza, in apropiere de Kosovo. Baza militara denumita “Sud” se intinde pe o suprafata de 35 de hectare pe Muntele Cepotina si este situata in apropierea localitatii Bujanovaci, scena unor confruntari sangeroase in urma cu un deceniu. Aceasta noua baza este capabila sa gazduiasca 1.000 de militari, majoritatea apartinand unitatilor speciale si de interventie rapida ale armatei sarbe. “Toti cetatenii sarbi care doresc pacea si stabilitatea si mai bune relatii interetnice trebuie sa fie multumiti de inaugurarea bazei Sud, spre deosebire de toti cei care nu doresc pacea si sustine crima organizata”, a declarat Tadici, la ceremonia de inaugurare. Serbia sustine ca a contruit aceasta baza pentru ca militarii care vor fi antrenati acolo sa poata participa la misiuni internationale. Presedintele sarb a asistat la ceremonie insotit de ministrul Apararii Dragan Sutanovaci, precum si seful Statului Major, generalul Miloje Miletici. Locul de amplasarea a bazei, Valea Presevo, a fost scena unor violente extreme intre sarbi si populatia majoritar albaneza, care au militat pentru alipirea sudului Serbiei la Kosovo.
Baze “umanitare” ruso-sarbesti
Presa bulgara a scris recent ca Sofia, dar si NATO, ar trebui sa se aplece mai mult asupra problemei bazei umanitare ce urmeaza a fi construita de rusi si sarbi in apropiere de orasul Nis, la 200 de kilometri de granita cu Romania, si la 90 de kilometri de cea cu Bulgaria. De asemenea, presa romana a luat pozitia la aflarea vestii de la finele lunii trecute, potrivit careia, Serbia si Rusia au semnat in acord de cooperare pentru infiintarea unei baze. La nivel oficial, aviatia rusa urmeaza sa o foloseasca in calitate de punct de plecare pentru contracararea consecintelor catastrofelor naturale, precum si a incendiilor ce devasteaza regulat regiunea. Aparent, lucrurile par foarte nobile, insa unele nuante suplimentare – de exemplu, prezenta unei unitati de genisti rusi – nu pot sa nu ingrijoreze. Adesea, in spatele “intentiilor nobile” ale Rusiei se ascund cu totul alte planuri, atentioneaza publicatia bulgara The Sofia Echo. Conform declaratiilor ambasadorului rus in Serbia, Aleksandr Konuzin, constructia bazei comune ruso-sarbe va incepe in 2010, pe teritoriul aeroportului din Nis. Ulterior, baza ar urma sa se transforme intr-un centru de activitate umanitara, la care vor mai participa Bulgaria, Croatia, Grecia si Macedonia. Cu toate acestea, mass-media sarbe continua sa caute substratul secret al planurilor aparent strict umanitare ale Rusiei. De exemplu, una dintre teorii afirma ca principalul obiectiv al noii baze ar fi protectia gazoductului South Stream, care va trece prin Nis. “Aceasta nu este pur si simplu o baza pentru stingerea incendiilor, dar nici o baza militara in sensul clasic. O asemenea baza apare adesea in preajma unor mari proiecte geopolitice sau energetice”, considera jurnalistul sarb Dimitrije Boarov.
Candidatura europeana
Reamintim ca recent Republica Serbia si-a depus, in mod oficial, candidatura la Uniunea Europeana. Prin depunerea candidaturii la UE, Serbia ar putea adera in 2014, potrivit unor specialisti, sau nu mai devreme de 2018, conform altora. La 15 ani dupa razboiul care a insotit destramarea fostei Iugoslavii si la 10 ani de la conflictul din Kosovo, tarile din Balcanii de Vest, care au aproximativ 25 de milioane de locuitori, par de acum inainte puternic angajate pe drumul spre Europa, intorcand spatele trecutului marcat de violente. Expertii internationali, citati de mass-media sarba, apreciaza ca, in ciuda faptului ca de acum inainte se impune viitorul european al Serbiei si Croatiei, principalele doua tari din regiune, cel putin din punct de vedere economic, nu inseamna ca nu trebuie stimulate perspectivele europene alte altor tari din regiune.
Statele membre UE au afirmat la summitul de la Salonic vocatia tarilor din Balcanii de Vest de a li se alatura. Insa progresul acestora s-a dovedit mai lent decat era prevazut, cu exceptia totusi a Sloveniei, care a aderat la UE in 2004. Mai exista cinci state care sunt posibili candidati, cateva dintre acestea depunandu-si candidatura, insa statutul de candidat nu le este inca recunoscut de grupul celor 27. Croatia si Macedonia au in prezent statutul de candidat. Croatia, tara candidat din iunie 2004, este in faza cea mai avansata, avand deschise 28 de capitole din totalul de 35. Zagrebul are ambitia sa adere la Uniune in 2011. Macedonia beneficiaza de statutul de candidat din decembrie 2005, insa diferendul pe care il are cu Grecia in legatura cu numele sau impiedica deschiderea negocierilor de aderare.
Muntenegru si Albania si-au depus candidatura la UE in decembrie 2008, respectiv in aprilie 2009. Bosnia-Hertegovina nu si-a depus candidatura inca, din cauza problemelor institutionale care blocheaza inceperea reformelor dorite de UE. Reamintim ca si Republica Kosovo, a carei proclamatie de independenta din februarie 2008 este contestata de Serbia la Curtea Internationala de Justitie, aspira sa adere la UE, insa se afla inca in stadiul de pregatiri.
de Isac Mihai | dec. 10, 2009 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Judecatorii CIJ vor oferi un aviz consultativ in problema independetei Kosovo
Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala, a declarat secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, care a pledat joi la CIJ in procesul dintre Serbia si Kosovo. Problema juridica reala pe care Curtea trebuie sa o solutioneze este de a evalua daca dreptul international interzice sau nu crearea unui stat nou prin secesiune unilaterala, informeaza agentiile de presa, preluate de mass-media de la Bucuresti. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat joi in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Pledoariile echipei romane au avut loc in Marea Sala a Justitiei a Palatului Pacii din Haga, durand aproximativ 45 de minute. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.
Precedent romanesc
Chiar la inceputul pledoariei sale, Bogdan Aurescu, care a fost timp de cinci ani agentul Romaniei la CIJ in procesul impotriva Ucrainei pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagra, a facut referire la „satisfactia” cu care romanii au primit decizia Curtii in acest caz, relateaza mass-media de la Bucuresti. „In septembrie 2008 am avut onoarea sa pledez, in calitate de agent si avocat al tarii mele, in primul caz contencios al Romaniei in fata Curtii – delimitarea maritima in Marea Neagra. Decizia unanima a Curtii din 3 februarie 2009 a dovedit ca recursul la o solutionare juridica a disputelor internationale este cel mai bun instrument pentru o tara ca a mea, pentru care dreptul international reprezinta esenta politicii externe. Decizia Curtii a fost primita cu cea mai inalta satisfactie de poporul roman”, a evidentiat diplomatul roman.
Aurescu a argumentat, in pledoaria sa de joi de la CIJ necesitatea ca instanta de la Haga „sa nu se limiteze la a raspunde strict, limitativ” intrebarii puse de Adunarea Generala a ONU, anume daca declaratia de independenta a institutiilor provizorii de administrare autonoma din Kosovo este conforma cu dreptul international. „Problema juridica reala pe care Curtea trebuie sa o solutioneze este, in viziunea Romaniei, de a evalua daca dreptul international interzice sau nu crearea unui stat nou prin secesiune unilaterala, in circumstantele cazului examinat”, a evidentiat fostul agent al Romaniei la CIJ.
De asemenea, oficialul roman a sustinut ca acceptarea ideii sustinuta de unii participanti la pledoarii – ca secesiunea unilaterala ar fi permisa de dreptul international, ca integritatea teritoriala s-ar aplica numai intre state, iar actorii nonstatali nu ar fi obligati sa o respecte – ar implica faptul ca orice portiune de teritoriu a oricarui stat si-ar putea proclama independenta. „Aceasta ar duce la consecinte extrem de grave pentru ordinea juridica internationala. Ar insemna ca orice provincie, district, judet sau chiar cel mai mic catun din orice margine a oricarui stat ar avea permisiunea dreptului international sa isi declare independenta si sa obtina secesiunea. (…). Aceasta concluzie nu poate fi acceptata. Interdictia secesiunii unilaterale este unul dintre (…) elementele integritatii teritoriale”, a sustinut Bogdan Aurescu in fata judecatorilor Curtii Internationale de Justitie.
Rezolutii incalcate
Totodata, Bogdan Aurescu a aratat ca declararea independentei Kosovo incalca rezolutiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, care impun ca statutul final al Kosovo sa se bazeze pe un proces politic fundamentat pe negocierile si acordul celor doua parti implicate. „Consiliul de Securitate nu putea in niciun caz sa impuna unui stat sa accepte secesiunea unei portiuni din teritoriul sau in absenta unui acord intre partile interesate…”, a subliniat reprezentantul Romaniei. Intrebat de agentia NewsIn, citata de presa de la Bucuresti, daca Romania ar putea recunoaste Kosovo in cazul in care CIJ va da un verdict in acest sens, Aurescu a precizat ca este prea devreme pentru astfel de anticipari. „Nu cred ca putem face astfel de anticipari. Trebuie mai intai sa vedem cum evolueaza audierile si apoi care va fi verdictul Curtii. in tot cazul, avizul Curtii va fi unul consulativ, avand doar o valoare morala si de autoritate”, a explicat Aurescu.
La randul sau, Cosmin Dinescu, fost coagent al Romaniei la Haga, a continuat pledoaria Romaniei, demonstrand ca, in afara contextului rezultat din derularea procesului de decolonizare (n.r.-din anii ’60-’70, cand coloniile statelor occidentale si-au dobandit independenta), dreptul popoarelor la autodeterminare se poate aplica in cadrul statelor existente doar in dimensiunea sa interna (participarea la dezvoltarea vietii politice, economice, sociale, culturale in cadrul unui stat existent), fara a afecta integritatea teritoriala a acestora. Asa numita „secesiune-remediu”, adica existenta unei exceptii de la aceasta regula – respectiv in cazul in care locuitorii unor parti a statelor existente sunt supusi unor incalcari grave ale drepturilor omului – este o institutie controversata si contestata in dreptul international. In opinia Romaniei, situatia provinciei Kosovo la 17 februarie 2008, data proclamarii unilaterale a independentei, nu era de o astfel de natura incat sa justifice „secesiunea-remediu”. Cosmin Dinescu a mai reiterat ca, in viziunea Romaniei, declaratia de independenta a Kosovo nu este conforma cu dreptul international.
Pledoariile scrise si cele orale in procesului dintre Serbia si Kosovo au fost pregatite de o echipa de diplomati juristi din MAE roman, care include si fosti membri ai echipei care a participat la procesul privind delimitarea maritima in Marea Neagra.
Presiuni americane
Harold Hongju Koh, seful delegatiei americane la Haga, a declarat in fata celor 15 judecatori CIJ ca declaratia unilaterala de independenta a provinciei Kosovo a incheiat un capitol turbulent din istoria Balcanilor de vest si a adus stabilitate in regiune. El a explicat ca declaratia pronuntata de Kosovo, unde exista cea mai mare baza militara americana, la 17 februarie 2008 este in “conformitate cu dreptul international”. Americanul a avertizat Curtea sa se gandeasca bine inainte de a redeschide “acest trecut tragic” si, astfel, de a impiedica provincia “sa se indrepte spre un viitor promitator”. In fine, Statele Unite le-au dat judecatorilor doua variante: ori sa se pronunte in favoarea recunoasterii independentei, ori sa nu se pronunte deloc. In aceeasi zi, delegatia Rusiei, principalul aliat al Serbiei, a combatut argumentele americane, ambasadorul rus in Olanda, Kiril Gevorgian, declarand ca, “in 2008, era clar ca autoritatile sarbe nu mai puteau reprezenta nici un fel de amenintare pentru populatia kosovara si ca existau toate sansele de a negocia o solutie pentru o autoguvernare reala, in cadrul Serbiei”. Delegatia rusa a transmis Curtii de la Haga ca recunoasterea independentei Kosovo le-ar transmite un semnal gresit militantilor separatisti din toate colturile lumii.
Sprijin international
Serbia, Republica Kosovo si 29 de state iau parte de la 1 decembrie la procedura orala in fata CIJ, sesizata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la cererea Serbiei, care considera Kosovo ca fiind provincia sa meridionala. Audierile publice au loc in intervalul 1-11 decembrie, insa Curtea nu va emite avizul consultativ pana, cel mai devreme, in luna aprilie 2010. Din cele 27 de state membre UE, Romania este printre cele cinci care nu recunosc independenta Kosovo.
La randul sau, Spania a sustinut marti la Curtea Internationala de Justitie (CIJ) ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala, relateaza agentiile de presa internationale. Spania este convinsa ca declararea in mod unilateral a independentei Kosovo “nu este in concordanta cu dreptul international, nici cu principiul suveranitatii si integritatii teritoriala a Serbiei”, a spus Concepcion Escobar Hernandez, consilier in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, potrivit agentiei spaniole EFE. In interventia sa in cadrul audierilor care se desfasoara la CIJ cu privire la legalitatea declararii independentei Kosovo, expertul spaniol a afirmat ca reglementarile dreptului international “nu pot fi negate”.
Spania a argumental ca, declarandu-si independenta, Kosovo “si-a asumat competente” care corespundeau Consiliului de Securitate al ONU, apreciind ca acest organism si nu “institutiile provizorii” de guvernare de la Pristina trebuie sa “decida in legatura cu statutul politic final” al provinciei. “Rezolutia 1244 este in continuare in vigoare”, a spus expertul spaniol, care a subliniat ca aceasta rezolutie, prin care Kosovo trecea in 1999 sub administrarea internationala a ONU, stabilea autoguvernarea provinciei in cadrul teritorial al Serbiei, prezervand suveranitatea si integritatea teritoriala a acesteia.
Spania a respins totodata argumentul unor tari favorabile independentei Kosovo potrivit caruia declararea independentei era singura iesire posibila pentru a mentine stabilitatea si pacea in regiune. Madridul a argumentat de asemenea ca “linistea Consiliului de Securitate” fata de declaratia de independenta “nu poate fi vazuta ca o forma de acceptare” de catre acest organism al ONU, ci mai degraba ca un “efect al lipsei de consens” din cadrul organizatiei. La finalul audierilor si dupa deliberare, CIJ va emite un aviz consultativ, care, adauga EFE, nu are caracter de constrangere dar este respectat de obicei de parti, dat fiind prestigiul recunoscut al Curtii.
Contre balcanice
Interventia favorabila a Croatiei in favoarea independentei Republicii Kosovo in fata CIJ a racit considerabil relatiile dintre Belgrad si Zagreb, provocand protestele publice ale diplomatiei sarbe. Oficialii croati au sustinut declaratia unilaterala de independenta a Kosovo, vazand acest proces ca solutia definitiva pentru pacificarea regiunii. Pozitia Croatiei a fost reconfirmata de presedintele croat Stipe Mesic, care a declarat saptamana trecuta, intr-un amplu interviu pentru mass-media sarba ca independenta Kosovo este ireversibila.
Interventia Croatiei si a Bulgariei au fost categorisite drept un „pumnal in spatele Serbiei” de catre majoritatea oamenilor politici sarbi, o parte solicitand implementarea unor sanctiuni economice drastice impotriva celor doi vecini balcanici. Seful delegatiei sarbesti, Dusan Batakovic, citat de mass-media de la Belgrad, a declarat ca Bulgaria, „ca si in alte ocazii din istorie a infiipt un cutit in spatele nostru”, prin sustinerea independentei Republicii Kosovo.
Recunoastere partiala
Pana in acest moment, doar 63 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana la inceputul procedurilor de la CIJ, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli, (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.
Alegeri contestate
Principale formatiuni politice aflate la putere la Pristina au revendicat victoria in alegerile locale care au avut loc recent in Kosovo si ale caror rezultate complete ar urma sa fie anuntate dupa rezolvarea contestatiilor, relateaza agentiile de presa. La randul lor, autoritatile de la Belgrad si liderii comunitatii sarbilor kosovari au contestat organizarea alegerilor locale, majoritatea etnicilor sarbi boicotand procesul electoral.
Premierul kosovar Hashim Thaci a dat asigurari in fata partizanilor sai in cursul noptii de duminica spre luni ca Partidul Democrat din Kosovo (PDK) a obtinut victoria in 20 din cele 36 de localitati aflate in care s-a desfasurat scrutinul electoral. ”Victoria PDK reprezinta un referenndum ce aproba buna guvernare a Republicii Kosovo”, a estimat el fata in manifestantilor care-i scandau numele. La randul sau, Liga Democrata din Kosovo (LDK), formatiunea presedintelui kosovar Fatmir Sejdiu, care face parte din coalitia guvernamentala, a revendicat si ea victoria totala la Pristina, obtinand mandatul de primar al capitalei si adjudecandu-si majoritatea in adunarea municipala. ”A fost o zi fasta pentru LDK”, a declarat presei vicepresedintele Ligii, Lutfi Haziri, dand asigurari ca formatiunea sa politica a castigat multe alte municipalitati din Kosovo.
Scrutinul din Kosovo s-a derulat intr-o atmosfera de calm si a fost marcat de o participare mai importanta decat se prevazuse din partea minoritatii sarbe din enclave, care fusese invitata de Belgrad sa boicoteze alegerile. Reamintim ca Serbia nu recunoaste independenta Kosovo, proclamata in mod unilateral de autoritatile etnicilor albanezi de la Pristina la 17 februarie 2008 si considera teritoriul ca fiind provincia sa meridionala.
Optiunea Voivodina
Belgradul a conferit provinciei sarbe Voivodina, unde traieste o importanta minoritate maghiara, dreptul de a avea reprezentante in strainatate si de a incheia acorduri internationale, relateaza mass-media de la Bucuresti. Cu 84 de voturi pentru si 20 impotriva, parlamentul provinciei sarbe Voivodina a adoptat pe 8 noiembrie 2009 proiectul de lege al guvernului de la Belgrad privind descentralizarea, prin care acestei provincii i se confera o larga autonomie, precizeaza agentiile de presa. Masura e privita fie ca un pas spre disolutia statului, fie ca o lectie pentru albanezii din Kosovo, considera sursele diplomatice occidentale, citate de cotidianul sarb „Politika”.
Planul adoptat la Belgrad prevede ca autoritatile din Voivodina sa aiba dreptul de a semna acorduri cu alte regiuni, nu insa si cu alte state. Provincia sarba va putea sa aiba si reprezentante proprii la Bruxelles si in regiunile europene, prin intermediul carora sa-si promoveze interesele economice, culturale si educative. Totodata, Voivodina urmeaza sa aiba o banca proprie de dezvoltare, care va putea oferi credite pentru IMM-uri si modernizarea infrastructurii, iar Novi Sad va deveni oficial capitala provinciei. Voivodina va mai beneficia de o justitie autonoma, dar Adunarea Regionala nu va putea sa adopte texte cu forta de lege, guvernul sarb de la Belgrad mentinandu-si dreptul de a cere Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii sau legalitatii unei decizii luate de Voivodina, inainte de a intra in vigoare.
Regiunea Voivodina are doua milioane de locuitori ce apartin de 25 de etnii diferite. Conform ultimului recensamant oficial, pe langa sarbii majoritari, 14% din locuitori sunt maghiari, iar 1,5% sunt romani (n.r. – circa 34.500 de locuitori). Odata cu garantarea autonomiei in Voivodina, limba romana are statut oficial, alaturi de sarba, maghiara, croata, ruteana si slovaca.
Alianta Maghiarilor din Voivodina, care detine si presedintia parlamentului de la Novi Sad, a precizat ca proiectul de lege al autonomiei propus de Belgrad „nu este ideal“, insa a aratat ca il va sustine „pentru a nu opri evolutia“ provinciei. Decizia guvernului de la Belgrad de a propune o lege care sa ofere acest tip de autonomie largita a fost foarte delicata, mai ales pe fondul proclamarii independentei provinciei Kosovo. Desi autonomia conferita Voivodinei este mai redusa decat cea de care provincia s-a bucurat in cadrul fostei Iugoslavii, unii politicieni sarbi se tem ca aceasta poate reprezenta un precedent periculos, vorbind despre „disolutia“ Serbiei si aparitia unui „stat in stat“.
Liderul Partidului Progresist Sarb, Aleksandar Vucici, a avertizat ca legea permite modificarea statutului Voivodinei prin referendum provincial, si nu unul organizat la nivelul intregii Serbii. „Nici o mare putere nu insista pentru ca noi sa acceptam aceasta. De ce sa se rupa Serbia fara macar ca cineva sa ne ceara acest lucru?“, a spus Vucici, facand aluzie la presiunile exercitate asupra Serbiei pentru acceptarea independentei Kosovo. „De ce sa nu oferim o autonomie substantiala Voivodinei, pentru ca albanezii din Kosovo sa vada ce au pierdut“, sustine insa Aleksandar Popov, directorul Centrului pentru Regionalism de la Belgrad, citat de mass-media internationala. In acelasi timp, analistii politici sarbi considera ca autonomia reprezinta pretul pe care presedintele moderat de la Belgrad, Boris Tadici, trebuie sa-l plateasca pentru voturile Voivodinei, care l-au propulsat in fruntea Serbiei. In favoarea autonomiei au fost si declaratiile comisarului pentru Extindere al UE, Olli Rehn, care a aratat ca reglementarea acestei probleme reprezinta un test pentru Serbia in drumul catre aderarea la UE.
de Razvan Iorga | dec. 2, 2009 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Serbia si Kosovo si-au inceput marti pledoariile orale in fata judecatorilor de la Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ) in argumentarea pro si contra a legatimatii proclamarii unilaterale a independentei Kosovo pe 17 februarie 2008. Judecatorii CIJ vor avea misiunea de a da, la finalul acestui proces, un aviz consultativ asupra acestei chestiuni. Alaturi de Serbia si Kosovo vor mai participa la aceste audieri inca 29 de state, inclusiv Romania, pana la 11 decembrie. Judecatorii acestei Curti, principalul organism judiciar al Natiunilor Unite, vor anunta verdictul in termen de cateva luni. „Ne asteptam ca dreptul international sa fie respectat”, a declarat marti pentru agentiile de presa internationale, seful diplomatiei de la Belgrad, Vuk Jeremici, la sosirea la Palatul Pacii din Haga. „Avem incredere in dreptul international”, a adaugat el. In prima zi a audierilor, omologul sau kosovar, Skender Hyseni, cel care conduce totodata delegatia Kosovo la aceste audieri, a tinut sa afirme din start ca independenta Kosovo este ireversibila, scrie France Presse. „Independenta Kosovo este ireversibila si asa va ramane, nu numai pentru binele Kosovo, dar si pentru cel al pacii si securitatii in regiune, la care ea a contribuit in mare masura”, a afirmat Hyseni in fata completului de judecata al CIJ. „Nu putem participa la negocieri care repun in discutie statutul nostru de stat independent si suveran: nu poate exista intoarcere in trecut”, a completat Hyseni. Seful delegatiei kosovare a amintit ca declaratia de independenta a Kosovo, popor majoritar de etnie albaneza, a fost pronuntata la 17 februarie 2008 si a fost recunoscuta de 63 de state. „Avem in prezent 21 de misiuni diplomatice si 9 consulate in lume”, a mai spus el. Acesta si-a continuat pledoaria prin trecerea in revista a „crimelor impotriva umanitatii” comise de sarbi impotriva etnicilor albanezi in razboiului din Kosovo (1998-1999), care a adus in fata fortele militare sarbe si separatistii albanezi. Cu toate acestea, oficialul de la Pristina a declarat ca „in pofida dificultatilor din trecut si a suferintelor indurate de poporul din Kosovo, dorim relatii bune de vecinatate cu Serbia”. Hyseni a mai spus ca doreste un dialog cu Serbia „pe o baza egala intre doua state suverane”.
Replica Belgradului
La randul sau, seful delegatiei Serbiei, Dusan Batakovic, a declarat completului de judecata de la Haga ca declaratia unilaterala de independenta a Kosovo constituie „o sfidare” care ameninta ordinea juridica internationala. „Declaratia de independenta a Kosovo este o sfidare pentru ordinea juridica bazata pe principiul suveranitatii statelor”, a spus Batakovic la deschiderea audierilor, in prima dimineata a celor noua zile de audieri privind legalitatea independentei Kosovo. „Chesiunea pentru care ati fost sesizati este esentiala pentru tara mea, Kosovo fiind leaganul istoric al Serbiei, si este esentiala pentru identitatea ei”, a spus Batakovici, care este si ambasador in Franta, in fata celor 15 judecatori ai Curtii. „Declaratia unilaterala de independenta a Kosovo este o tentativa de a pune capat administratiei ONU si suveranitatii Serbiei asupra provinciei sale sudice”, a cotinuat diplomatul sarb, amintind ca Kosovo a fost plasata sub administratia Natiunilor Unite in 1999, in virtutea rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate. Batakovici a reafirmat totodata dorinta Belgradului de a relua negocierile cu Pristina privind statutul Kosovo, in caz de aviz al CIJ favorabil Serbiei. El a mai declarat ca Serbia „condamna si regreta profund” violenta declansata de fosta administratie Milosevic, dar a mai spus ca sarbii sunt inca tintiti astazi in Kosovo. Un alt avocat al Serbiei, Malcolm Shaw, a afirmat ca recunoasterea din partea altor natiuni este irelevanta. „Ceea ce este ilegal nu poate fi facut legal ulterior prin actiunea unor terte parti”, a spus Shaw judecatorilor, avertizand totodata ca opinia Curtii este apreciata drept slabind principiul dreptului unui stat la integritatea sa teritoriala si va fi „o sursa de ingrijorare considerabila” pentru alte tari care se confrunta cu miscari secesioniste.
Arestare pentru crime
Fortele EULEX (misiunea Uniunii Europene in Kosovo) l-au retinut luni pe Nazim Blaca, unul dintre capii Serviciilor de Informatii kosovare care ar fi participat, sustin anchetatorii europeni, la la 17 cazuri de crima, tentativa de crima si amenintari, adaugand ca acesta a marturisit aceste activitati in fata EULEX in urma cu o luna, informeaza radioul B92. De asemenea , procurorii EULEX au deschis o ancheta in legatura cu declaratiile unui membru al partidului Liga Democrata din Dardania (DSD), Gani Gaci, privind presupusa implicare a lui Hashim Thaci in activitatile de crima organizata, precizand ca exista dovezi pe un CD care confirma acest lucru. Nazim Blaca, nascut in satul Veliki Ribar din apropiere de Ljubljana, a spus ca regreta crimele comise, adaugand ca a crezut ca face aceste lucru in beneficiul tarii sale.
El a precizat insa ca s-a dovedit ca nu se intampla asa, spunand ca cei care ii coordonau pe criminali au fost unul din comandantii Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK), Azem Sulja, parlamentarul si membrul Partidului Democrat din Kosovo (Dzavit Halit), precum si alti oficiali din partidului lui Hashim Thaci. Un purtator de cuvant a precizat ca politia EULEX a primit la 22 octombrie CD-ul care face lumina in ceea ce priveste aceste crime si ca l-a prezentat procuroului EULEX la 29 octombrie.
Autonomie largita pentru Voivodina
Autoritatile de la Belgrad au decis evitarea unui nou episod Kosovo si au decis luni aprobarea unui nou statu pentru autonomie largita in privincia Voivodina, dar fara elemente de statalitate. Proiectul legislativ prezentat de guvern a fost votat de 138 dintre cei 168 de deputati prezenti. Documentul restabileste in mare masura autonomia de care beneficia Voivodina, la fel ca si Kosovo, in cadrul fostei Iugoslavii, dar care a fost abolita de presedintele Slobodan Milosevic la sfarsitul anilor 1980, inainte de dezmembrarea federatiei.Guvernul de la Belgrad a argumentat ca legea votata luni face parte din procesul de reforma si descentralizare, necesar pentru apropierea de Uniunea Europeana. Decizia Legislativului s-a lovit de replica nationalistilor care nu sunt de acord cu aceasta decizie si avertizeaza ca se ajunge la crearea unui „stat in stat”, ce deschide calea pentru ca Voivodina sa isi declare independenta, dupa exemplul provinciei Kosovo in 2008. „Este un act periculos de separatism”, a acuzat in cadrul dezbaterii parlamentare deputatul Vjerica Radeta, membru al Partidului Radical Sarb.
Legea permite provinciei multietnice sa incheie acorduri de cooperare regionala, sa detina reprezentante proprii la Bruxelles si in regiunile europene (prima va fi deschisa la Graz, in Austria), sa infiinteze o banca de dezvoltare si o academie de stiinte si arte. Teritoriul provinciei nu va putea fi modificat fara acordul cetatenilor sai, exprimat prin referendum, unde este necesar votul majoritatii. Orasul Novi Sad (70 km nord de Belgrad) va fi „capitala administrativa” a Voivodinei. Zeci de persoane au protestat in afara cladirii parlamentului de la Belgrad impotriva autonomiei Voivodinei.
