Presedintele sarb debarca in Kosovo

, , ,
 

Presedintele sarb Tadic lupta pentru impotriva independentei Kosovo

Presedintele sarb Tadic lupta pentru impotriva independentei Republicii Kosovo

Serviciul de presa al administratiei prezidentiale de la Belgrad, citat de agentia de stiri KARADENIZ PRESS, a anuntat prin intermediul unui comunicat ca presedintele sarb Boris Tadic va vizita regiunea Kosovo. Presedintele sarb, citat de agentia de presa Tanjug, a subliniat ca va insista ca cetatenii sarbi din Kosovo sa se bucure de prosperitate economica si sa aiba aceleasi drepturi ca si cetatenii din celelalte regiuni ale tarii. Tadic a declarat ca Serbia nu renunta la lupta pentru provincia sa de sud si pentru cetatenii sai care traiesc acolo. Presedintele Tadic a mentionat, de asemenea, ca in 2009 Guvernul Serbiei a obtinut un important succes diplomatic, intrucat drumul Serbiei spre Uniunea Europeana nu este conditionat si nu va fi conditionat de o anumita relatie fata de Kosovo. Potrivit lui Tadic, acum este clar ca nici tarile UE care nu intentioneaza sa retraga recunoasterea independentei Kosovo nu vor santaja Serbia nici cu problema Kosovo, nici cu aderarea la NATO. „Am primit garantii, din partea tuturor tarilor UE, ca Serbia nu va trebui sa recunoasca Kosovo pentru a adera la UE”, a spus Tadic, adaugand ca, pe de alta parte, Serbia trebuie sa-si mentina stabilitatea politica interna pentru a avea capacitatea de a continua lupta pentru integritatea si suveranitatea sa teritoriala.

Batalie judiciara

Vizita liderului sarb are loc la scurt timp dupa ce Curtea Internationala de Justitie a incheiat examinarea legalitatii declararii in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo, urmand sa emita un aviz consultativ, fiind sesizata in acest sens de Adunarea Generala a ONU la cererea Serbiei. Avizul, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat in lunile urmatoare de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Rezolutii incalcate

Bogdan Aurescu a aratat ca declararea independentei Kosovo incalca rezolutiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, care impun ca statutul final al Kosovo sa se bazeze pe un proces politic fundamentat pe negocierile si acordul celor doua parti implicate. “Consiliul de Securitate nu putea in niciun caz sa impuna unui stat sa accepte secesiunea unei portiuni din teritoriul sau in absenta unui acord intre partile interesate…”, a subliniat reprezentantul Romaniei. Intrebat de agentia NewsIn, citata de presa de la Bucuresti, daca Romania ar putea recunoaste Kosovo in cazul in care CIJ va da un verdict in acest sens, Aurescu a precizat ca este prea devreme pentru astfel de anticipari. “Nu cred ca putem face astfel de anticipari. Trebuie mai intai sa vedem cum evolueaza audierile si apoi care va fi verdictul Curtii. in tot cazul, avizul Curtii va fi unul consulativ, avand doar o valoare morala si de autoritate”, a explicat Aurescu.
La randul sau, Cosmin Dinescu, fost coagent al Romaniei la Haga, a continuat pledoaria Romaniei, demonstrand ca, in afara contextului rezultat din derularea procesului de decolonizare (n.r.-din anii ‘60-’70, cand coloniile statelor occidentale si-au dobandit independenta), dreptul popoarelor la autodeterminare se poate aplica in cadrul statelor existente doar in dimensiunea sa interna (participarea la dezvoltarea vietii politice, economice, sociale, culturale in cadrul unui stat existent), fara a afecta integritatea teritoriala a acestora. Asa numita “secesiune-remediu”, adica existenta unei exceptii de la aceasta regula – respectiv in cazul in care locuitorii unor parti a statelor existente sunt supusi unor incalcari grave ale drepturilor omului – este o institutie controversata si contestata in dreptul international. In opinia Romaniei, situatia provinciei Kosovo la 17 februarie 2008, data proclamarii unilaterale a independentei, nu era de o astfel de natura incat sa justifice “secesiunea-remediu”. Cosmin Dinescu a mai reiterat ca, in viziunea Romaniei, declaratia de independenta a Kosovo nu este conforma cu dreptul international.
Pledoariile scrise si cele orale in procesului dintre Serbia si Kosovo au fost pregatite de o echipa de diplomati juristi din MAE roman, care include si fosti membri ai echipei care a participat la procesul privind delimitarea maritima in Marea Neagra.

Presiuni americane

Harold Hongju Koh, seful delegatiei americane la Haga, a declarat in fata celor 15 judecatori CIJ ca declaratia unilaterala de independenta a provinciei Kosovo a incheiat un capitol turbulent din istoria Balcanilor de vest si a adus stabilitate in regiune. El a explicat ca declaratia pronuntata de Kosovo, unde exista cea mai mare baza militara americana, la 17 februarie 2008 este in “conformitate cu dreptul international”. Americanul a avertizat Curtea sa se gandeasca bine inainte de a redeschide “acest trecut tragic” si, astfel, de a impiedica provincia “sa se indrepte spre un viitor promitator”. In fine, Statele Unite le-au dat judecatorilor doua variante: ori sa se pronunte in favoarea recunoasterii independentei, ori sa nu se pronunte deloc. In aceeasi zi, delegatia Rusiei, principalul aliat al Serbiei, a combatut argumentele americane, ambasadorul rus in Olanda, Kiril Gevorgian, declarand ca, “in 2008, era clar ca autoritatile sarbe nu mai puteau reprezenta nici un fel de amenintare pentru populatia kosovara si ca existau toate sansele de a negocia o solutie pentru o autoguvernare reala, in cadrul Serbiei”. Delegatia rusa a transmis Curtii de la Haga ca recunoasterea independentei Kosovo le-ar transmite un semnal gresit militantilor separatisti din toate colturile lumii.

Contre balcanice

Interventia favorabila a Croatiei in favoarea independentei Republicii Kosovo in fata CIJ a racit considerabil relatiile dintre Belgrad si Zagreb, provocand protestele publice ale diplomatiei sarbe. Oficialii croati au sustinut declaratia unilaterala de independenta a Kosovo, vazand acest proces ca solutia definitiva pentru pacificarea regiunii. Pozitia Croatiei a fost reconfirmata de presedintele croat Stipe Mesic, care a declarat saptamana trecuta, intr-un amplu interviu pentru mass-media sarba ca independenta Kosovo este ireversibila.
Interventia Croatiei si a Bulgariei au fost categorisite drept un „pumnal in spatele Serbiei” de catre majoritatea oamenilor politici sarbi, o parte solicitand implementarea unor sanctiuni economice drastice impotriva celor doi vecini balcanici. Seful delegatiei sarbesti, Dusan Batakovic, citat de mass-media de la Belgrad, a declarat ca Bulgaria, „ca si in alte ocazii din istorie a infiipt un cutit in spatele nostru”, prin sustinerea independentei Republicii Kosovo.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 63 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana la inceputul procedurilor de la CIJ, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli, (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Alegeri contestate

Principale formatiuni politice aflate la putere la Pristina au revendicat victoria in alegerile locale care au avut loc recent in Kosovo si ale caror rezultate complete ar urma sa fie anuntate dupa rezolvarea contestatiilor, relateaza agentiile de presa. La randul lor, autoritatile de la Belgrad si liderii comunitatii sarbilor kosovari au contestat organizarea alegerilor locale, majoritatea etnicilor sarbi boicotand procesul electoral.
Premierul kosovar Hashim Thaci a dat asigurari in fata partizanilor sai in cursul noptii de duminica spre luni ca Partidul Democrat din Kosovo (PDK) a obtinut victoria in 20 din cele 36 de localitati aflate in care s-a desfasurat scrutinul electoral. ”Victoria PDK reprezinta un referenndum ce aproba buna guvernare a Republicii Kosovo”, a estimat el fata in manifestantilor care-i scandau numele. La randul sau, Liga Democrata din Kosovo (LDK), formatiunea presedintelui kosovar Fatmir Sejdiu, care face parte din coalitia guvernamentala, a revendicat si ea victoria totala la Pristina, obtinand mandatul de primar al capitalei si adjudecandu-si majoritatea in adunarea municipala. ”A fost o zi fasta pentru LDK”, a declarat presei vicepresedintele Ligii, Lutfi Haziri, dand asigurari ca formatiunea sa politica a castigat multe alte municipalitati din Kosovo.
Scrutinul din Kosovo s-a derulat intr-o atmosfera de calm si a fost marcat de o participare mai importanta decat se prevazuse din partea minoritatii sarbe din enclave, care fusese invitata de Belgrad sa boicoteze alegerile. Reamintim ca Serbia nu recunoaste independenta Kosovo, proclamata in mod unilateral de autoritatile etnicilor albanezi de la Pristina la 17 februarie 2008 si considera teritoriul ca fiind provincia sa meridionala.

Optiunea Voivodina

Belgradul a conferit provinciei sarbe Voivodina, unde traieste o importanta minoritate maghiara, dreptul de a avea reprezentante in strainatate si de a incheia acorduri internationale, relateaza mass-media de la Bucuresti. Cu 84 de voturi pentru si 20 impotriva, parlamentul provinciei sarbe Voivodina a adoptat pe 8 noiembrie 2009 proiectul de lege al guvernului de la Belgrad privind descentralizarea, prin care acestei provincii i se confera o larga autonomie, precizeaza agentiile de presa. Masura e privita fie ca un pas spre disolutia statului, fie ca o lectie pentru albanezii din Kosovo, considera sursele diplomatice occidentale, citate de cotidianul sarb „Politika”.
Planul adoptat la Belgrad prevede ca autoritatile din Voivodina sa aiba dreptul de a semna acorduri cu alte regiuni, nu insa si cu alte state. Provincia sarba va putea sa aiba si reprezentante proprii la Bruxelles si in regiunile europene, prin intermediul carora sa-si promoveze interesele economice, culturale si educative. Totodata, Voivodina urmeaza sa aiba o banca proprie de dezvoltare, care va putea oferi credite pentru IMM-uri si modernizarea infrastructurii, iar Novi Sad va deveni oficial capitala provinciei. Voivodina va mai beneficia de o justitie autonoma, dar Adunarea Regionala nu va putea sa adopte texte cu forta de lege, guvernul sarb de la Belgrad mentinandu-si dreptul de a cere Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii sau legalitatii unei decizii luate de Voivodina, inainte de a intra in vigoare.
Regiunea Voivodina are doua milioane de locuitori ce apartin de 25 de etnii diferite. Conform ultimului recensamant oficial, pe langa sarbii majoritari, 14% din locuitori sunt maghiari, iar 1,5% sunt romani (n.r. – circa 34.500 de locuitori). Odata cu garantarea autonomiei in Voivodina, limba romana are statut oficial, alaturi de sarba, maghiara, croata, ruteana si slovaca.
Alianta Maghiarilor din Voivodina, care detine si presedintia parlamentului de la Novi Sad, a precizat ca proiectul de lege al autonomiei propus de Belgrad „nu este ideal“, insa a aratat ca il va sustine „pentru a nu opri evolutia“ provinciei. Decizia guvernului de la Belgrad de a propune o lege care sa ofere acest tip de autonomie largita a fost foarte delicata, mai ales pe fondul proclamarii independentei provinciei Kosovo. Desi autonomia conferita Voivodinei este mai redusa decat cea de care provincia s-a bucurat in cadrul fostei Iugoslavii, unii politicieni sarbi se tem ca aceasta poate reprezenta un precedent periculos, vorbind despre „disolutia“ Serbiei si aparitia unui „stat in stat“.
Liderul Partidului Progresist Sarb, Aleksandar Vucici, a avertizat ca legea permite modificarea statutului Voivodinei prin referendum provincial, si nu unul organizat la nivelul intregii Serbii. „Nici o mare putere nu insista pentru ca noi sa acceptam aceasta. De ce sa se rupa Serbia fara macar ca cineva sa ne ceara acest lucru?“, a spus Vucici, facand aluzie la presiunile exercitate asupra Serbiei pentru acceptarea independentei Kosovo. „De ce sa nu oferim o autonomie substantiala Voivodinei, pentru ca albanezii din Kosovo sa vada ce au pierdut“, sustine insa Aleksandar Popov, directorul Centrului pentru Regionalism de la Belgrad, citat de mass-media internationala. In acelasi timp, analistii politici sarbi considera ca autonomia reprezinta pretul pe care presedintele moderat de la Belgrad, Boris Tadici, trebuie sa-l plateasca pentru voturile Voivodinei, care l-au propulsat in fruntea Serbiei. In favoarea autonomiei au fost si declaratiile comisarului pentru Extindere al UE, Olli Rehn, care a aratat ca reglementarea acestei probleme reprezinta un test pentru Serbia in drumul catre aderarea la UE.

Decizie controversata

Reamintim ca liderul de la Belgrad, Boris Tadici, a inaugurat recent cea mai mare baza militara terestra din Serbia, amplasata strategic in sudul tarii, zona locuita de o importanta minoritate albaneza, in apropiere de Kosovo. Baza militara denumita “Sud” se intinde pe o suprafata de 35 de hectare pe Muntele Cepotina si este situata in apropierea localitatii Bujanovaci, scena unor confruntari sangeroase in urma cu un deceniu. Aceasta noua baza este capabila sa gazduiasca 1.000 de militari, majoritatea apartinand unitatilor speciale si de interventie rapida ale armatei sarbe. “Toti cetatenii sarbi care doresc pacea si stabilitatea si mai bune relatii interetnice trebuie sa fie multumiti de inaugurarea bazei Sud, spre deosebire de toti cei care nu doresc pacea si sustine crima organizata”, a declarat Tadici, la ceremonia de inaugurare. Serbia sustine ca a contruit aceasta baza pentru ca militarii care vor fi antrenati acolo sa poata participa la misiuni internationale. Presedintele sarb a asistat la ceremonie insotit de ministrul Apararii Dragan Sutanovaci, precum si seful Statului Major, generalul Miloje Miletici. Locul de amplasarea a bazei, Valea Presevo, a fost scena unor violente extreme intre sarbi si populatia majoritar albaneza, care au militat pentru alipirea sudului Serbiei la Kosovo.

Baze “umanitare” ruso-sarbesti

Presa bulgara a scris recent ca Sofia, dar si NATO, ar trebui sa se aplece mai mult asupra problemei bazei umanitare ce urmeaza a fi construita de rusi si sarbi in apropiere de orasul Nis, la 200 de kilometri de granita cu Romania, si la 90 de kilometri de cea cu Bulgaria. De asemenea, presa romana a luat pozitia la aflarea vestii de la finele lunii trecute, potrivit careia, Serbia si Rusia au semnat in acord de cooperare pentru infiintarea unei baze. La nivel oficial, aviatia rusa urmeaza sa o foloseasca in calitate de punct de plecare pentru contracararea consecintelor catastrofelor naturale, precum si a incendiilor ce devasteaza regulat regiunea. Aparent, lucrurile par foarte nobile, insa unele nuante suplimentare – de exemplu, prezenta unei unitati de genisti rusi – nu pot sa nu ingrijoreze. Adesea, in spatele “intentiilor nobile” ale Rusiei se ascund cu totul alte planuri, atentioneaza publicatia bulgara The Sofia Echo. Conform declaratiilor ambasadorului rus in Serbia, Aleksandr Konuzin, constructia bazei comune ruso-sarbe va incepe in 2010, pe teritoriul aeroportului din Nis. Ulterior, baza ar urma sa se transforme intr-un centru de activitate umanitara, la care vor mai participa Bulgaria, Croatia, Grecia si Macedonia. Cu toate acestea, mass-media sarbe continua sa caute substratul secret al planurilor aparent strict umanitare ale Rusiei. De exemplu, una dintre teorii afirma ca principalul obiectiv al noii baze ar fi protectia gazoductului South Stream, care va trece prin Nis. “Aceasta nu este pur si simplu o baza pentru stingerea incendiilor, dar nici o baza militara in sensul clasic. O asemenea baza apare adesea in preajma unor mari proiecte geopolitice sau energetice”, considera jurnalistul sarb Dimitrije Boarov.

Candidatura europeana

Reamintim ca recent Republica Serbia si-a depus, in mod oficial, candidatura la Uniunea Europeana. Prin depunerea candidaturii la UE, Serbia ar putea adera in 2014, potrivit unor specialisti, sau nu mai devreme de 2018, conform altora. La 15 ani dupa razboiul care a insotit destramarea fostei Iugoslavii si la 10 ani de la conflictul din Kosovo, tarile din Balcanii de Vest, care au aproximativ 25 de milioane de locuitori, par de acum inainte puternic angajate pe drumul spre Europa, intorcand spatele trecutului marcat de violente. Expertii internationali, citati de mass-media sarba, apreciaza ca, in ciuda faptului ca de acum inainte se impune viitorul european al Serbiei si Croatiei, principalele doua tari din regiune, cel putin din punct de vedere economic, nu inseamna ca nu trebuie stimulate perspectivele europene alte altor tari din regiune.
Statele membre UE au afirmat la summitul de la Salonic vocatia tarilor din Balcanii de Vest de a li se alatura. Insa progresul acestora s-a dovedit mai lent decat era prevazut, cu exceptia totusi a Sloveniei, care a aderat la UE in 2004. Mai exista cinci state care sunt posibili candidati, cateva dintre acestea depunandu-si candidatura, insa statutul de candidat nu le este inca recunoscut de grupul celor 27. Croatia si Macedonia au in prezent statutul de candidat. Croatia, tara candidat din iunie 2004, este in faza cea mai avansata, avand deschise 28 de capitole din totalul de 35. Zagrebul are ambitia sa adere la Uniune in 2011. Macedonia beneficiaza de statutul de candidat din decembrie 2005, insa diferendul pe care il are cu Grecia in legatura cu numele sau impiedica deschiderea negocierilor de aderare.
Muntenegru si Albania si-au depus candidatura la UE in decembrie 2008, respectiv in aprilie 2009. Bosnia-Hertegovina nu si-a depus candidatura inca, din cauza problemelor institutionale care blocheaza inceperea reformelor dorite de UE. Reamintim ca si Republica Kosovo, a carei proclamatie de independenta din februarie 2008 este contestata de Serbia la Curtea Internationala de Justitie, aspira sa adere la UE, insa se afla inca in stadiul de pregatiri.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *