Zagrebul cere armistitiu in razboiul juridic cu Serbia

, ,
 

 

Noul presedinte croat, Ivo Josipovic, pregatit pentru un compromis cu Serbia

Noul presedinte croat, Ivo Josipovic, pregatit pentru un compromis cu Serbia

Preşedintele croat ales, Ivo Josipovici, a declarat ca este de acord cu abandonarea plangerii pentru genocid depusa de tara sa impotriva Serbiei la Curtea Internationala de Justitie (CIJ), daca Belgradul raspunde tuturor solicitarilor croate, relateaza mass-media locala, citata de agentiile de presa internationale. “Daca ma veti  intreba astazi despre o (posibila) retragere a plangerii, raspunsul meu va fi nu. Dar daca obiectivele pe care le-am propus ar putea fi realizate intr-o alta modalitate, nu vad de ce am continua sa ne urmarim in justitie”, a declarat Josipovici intr-o conferinta de presa. El a precizat, insa, ca hotararea asupra unei eventuale retrageri a plangerii croate poate fi luata doar de Guvernul de la Zagreb.
Josipovici, ales duminica in al doilea tur al alegerilor prezidentiale croate, este expert in drept penal international şi unul dintre autorii plangerii Croatiei. El a laudat progresele pe care Belgradul le-a facut de la data depunerii plangerii, in special in ceea ce priveşte urmarirea in justitia sarba a persoanelor acuzate de crime de razboi, dar şi de cooperare in materie cautare a persoanelor disparute in timpul conflictului.
Noul presedinte a subliniat insa ca  exista o “mare problema” in cooperarea Serbiei cu Tribunalul Penal International (TPI) pentru fosta Iugoslavie. Serbia “trebuie sa rezolve problema lui (Ratko) Mladici şi (Goran) Hadzici”, foşti lideri ai sarbilor din Bosnia şi, respectiv, din Croatia, ultimii doi inculpati cautati de TPI, a subliniat el. Totodata CIJ, cea mai inalta instanta judiciara din cadrul ONU, a statuat in noiembrie 2008 ca  este competenta pentru a analiza plangerea depusa in 1999 de Zagreb pentru genocid şi epurare etnica impotriva Belgradului şi pentru rolul jucat de Serbia in razboiul de independenta din Croatia, care s-a soldat cu aproximativ 20.000 de morti.

Genocidul, arma judiciara

Surse diplomatice din cadrul Ministerului de Externe de la Belgrad au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca reprezentantul legal al Serbiei, Sasa Obradovici, a depus pe 4 ianuarie 2010 o plangere la Curtea Internationala de Justitie de la Haga impotriva Croatiei, intr-o tentativa de recunoastere a actiunilor de genocid impotriva etnicilor sarbi din teritoriul croat in timpul razboaielor de independenta, care au marcat destramarea fostei Iugoslavii in perioada 1991-1995. Documentele prezentate de Belgradul contin multiple dovezi de crime de razboi impotriva populatiei sarbe din orasele croate Gospic, Sisak, Karlovac, Osijek, relateaza sursa citata. Autoritatile sarbe sustin ca genocidul impotriva sarbilor a fost comis in timpul operatiunilor „Buzunarul Medak”, „Furtuna” si „Fulger”, care au marcat sfarsitul entitatii politice etnice sarbe din Croatia. Violente impotriva civililor sarbi au fost comise si dupa incheierea ostilitatilor, inclusiv impotriva refugiatilor civili sarbi care au revenit dupa conflict la casele lor din teritoriul croat, sustin oficialii sarbi. Actiunea a fost salutata de majoritatea clasei politice de la Belgrad si de reprezentantii organizatiilor refugiatilor sarbi din Slovenia, Bosnia-Hertegovina, Croatia si Kosovo. Numai in timpul operatiunii „Furtuna”, in urma careia a fost practic eliminata ca entitate politica Republica Sarba Krajina, de aici au fost expulzati, potrivit diferitor estimari, intre 150.000 si 250.000 de etnici sarbi. Conform unor date, peste 6000 de civili au fost ucisi in timpul operatiunii si inca 3000 dupa aceea, majoritatea de grupari paramilitare etnice croate, originare din zona croata a Republicii Bosnia-Hertegovina.

Istorie dureroasa

Reamintim ca in anul 1999, la scurt timp dupa bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, o actiune impotriva Belgradului a fost intentata la Curtea Internationala de Justitie de catre Zagreb, care atribuia Belgradului responsabilitatea pentru incalcarea Conventiei referitoare la genocid in timp de razboi civil si cerea plata unor compensatii pentru prejudiciul adus poporului croat. Ostilitatile au inceput in Croatia in 1991, dupa ce Zagrebul si-a declarat independenta fata de Belgrad. In lupte au cazut de ambele parti circa 256.000 de persoane. Presa belgradeana sustine ca dupa razboi etnicii sarbi de pe teritoriul Croatiei au ajuns cetateni de ‘mana a doua’. Potrivit acesteia, etnicii sarbi din Croatia nu au dreptul sa candideze pentru functii in organele puterii de stat si nici sa activeze in institutiile statului croat.

Suspect arestat

Oficiali sarbi din cadrul serviciilor de informatii de la Belgrad, citati de mass-media locala, au declarat ca politia sarba a arestat un suspect acuzat de crime de razboi, cautat in legatura cu uciderea a cel putin 19 civili in timpul conflictului din Balcani din anii ‘90. Procurorii l-au identificat pe suspect in persoana lui Darko Jankovic. Ei sustin ca crimele au avut loc in 1992 langa orasul Zvornik, in estul Bosniei si Hertegovinei. Oficialii sarbi nu au dat alte detalii publicitatii. La inceputul razboiului din 1992-1995, Zvornik, localizat la granita cu Serbia, a fost o zona de asasinate, tortura si deportari, conform mass-media internationala. Conflictul a luat aproximativ 100.000 de vieti omenesti si a fortat aproximativ 2 milioane de oameni sa-si paraseasca locuintele.
Reamintim caSerbia mai trebuie sa-i aresteze pe Ratko Mladic si Goran Hadzic, cei doi suspecti de crime de razboi care au ramas fugari pentru mai mult de un deceniu. Ambii se confrunta cu procese intentate de Tribunalul Penal International al ONU pentru fosta Iugoslavie, fiind cautati de oficialii sarbi cu sprijinul serviciilor de informatii occidentale.

Secrete declasificate

O noua lege referitoare la confidentialitatea datelor va intra in vigoare in Serbia de la 1 ianuarie 2010, act legislativ ce va permite declasificarea unor dosare si documente ascunse publicului timp de decenii, relateaza mass-media locala, citata de presa de la Bucuresti. Legea prevede ca toate institutiile statului vor trebui sa faca o analiza a documentelor aflate in posesie, pentru a decide care dintre acestea vor ramane confidentiale si pentru ce perioada, care poate varia intre 2 si 30 de ani, a declarat secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Slobodan Homen. Potrivit evaluarii preliminare a Ministerului, circa 80% dintre documentele secrete vor pierde acest statut. Toate secretele de stat mai vechi de 1 ianuarie 1980 vor fi declasificate, cu exceptia acelora despre care autoritatile vor decide sa ramana confidentiale. „Confidentialitatea a fost sursa a numeroase abuzuri, mai ales in ce priveste achizitiile publice”, a subliniat secretarul de stat, care a explicat ca „documentele au fost declarate secrete atunci cand era ceva de ascuns publicului”. Conform unor oficiali sarbi, noile documente vor arunca o noua lumina asupra implicarii unor oameni politici, de afaceri si oficiali militari din statele fostei Iugoslavii in razboaiele civile din perioada 1991-1995.

Intelegere controversata

Primul presedinte al Republicii Srpska, entitate politica sarba din Bosnia, Radovan Karadzic, sustine ca sunt de netagaduit atat existenta unei intelegeri intre el si diplomatul american Richard Holbrooke, care in numele Statelor Unite ale Americii i-a acordat imunitate fata de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI) in schimbul retragerii sale din politica, cat si faptul ca Holbrooke nu si-a tinut promisiunea, informeaza mass-media sarba, citata de presa de la Bucuresti. Intr.un recent interviu pentru cotidianul sarb „Vecernje Novosti”, primul acordat unei institutii media sarbe dupa o pauza de 13 ani si dupa un an si jumatate petrecut in arestul TPI in asteptarea procesului, Karadzic s-a aratat sigur ca Holbrooke si-ar fi dus la indeplinire obligatia asumata daca ar fi avut posibilitatea, dar ca nu ar admite niciodata acest lucru. „El a negociat cu seriozitate cu noi toate problemele pendinte si a purtat un dialog plin de respect… Holbrooke era in primul rand pragmatic, hotarat si violent si era de asemenea constient de adevarata natura a conflictului. El era complet constient ca noi nu suntem criminali de razboi, caci altfel nu ar fi negociat cu noi”, a declarat Karadzic, care a fost unul din cei mai cautati fugari ai TPI. Reamintim ca Radovan Karadzic este invinuit, printre altele, de crime de razboi si de genocid, acuzatii respinse de acesta.

Retorica balcanica

Fostul presedinte croat Stepan Mesici a declarat recent ca Belgradul nu ar mai trebui sa marseze pe “visuri nerealiste” de realipire a Kosovo si sa incurajeze minoritatea sarba din acest nou creat stat sa boicoteze conducerea de la Pristina, potrivit paginii electronice a agentiei croate Javno, preluata de KARADENIZ PRESS. “Ar fi bine sa se inceteze sa se sugereze (de catre Serbia – n.red.) cetatenilor de nationalitate sarba din Kosovo sa se refuze cooperarea si participarea in institutiiile noului stat (Kosovo –n.red.), boicotarea alegerilor si renuntarea la dreptul lor de a-si alege modul de viata”, a declarat Mesici. Adresandu-se in fata Parlamentului kosovar, Mesici a adaugat ca “ar fi bine sa se renunte la impulsionarea visurilor nerealitice care nu s-a terminat inca”. Mesici, care va cobori din fotoliul de presedinte pe 18 februarie 2010, dupa doua mandate consecutive de cinci ani, a dorit sa efectueze o vizita in Kosovo la terminarea activitatii sale in functia de presedinte al Croatiei. Biroul sau de presa a anuntat ca el se duce in Kosovo pentru a examina “relatiile bilaterale si situatia din regiune”. “Este dificil pentru Serbia sa recunoasca Kosovo”, a admis Mesici. “Serbia nu este obligata sa faca acest lucru, dar, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa stabileasca un fel de modus vivendi cu Kosovo”, a subliniat el. Vizita sa, prima a unui presedinte croat de la proclamarea independentei Kosovo, din februarie 2008, ar putea ameninta relatiile Zagreb-Belgrad, deja delicate din cauza razboiului din 1991-1995. Presedintele Boris Tadici a condamnat vineri vizita lui Mesici in Kosovo, spunand ca ea “submineaza relatiile cu Serbia, lasandu-i o povara inutila succesorului sau”. Parlamentul kosovar a declarat independenta acestui stat fata de Serbia in data de 17 februarie 2008. Croatia a recunoscut atunci acesta nou tara o luna mai tarziu. Pana in prezent, 64 de tari, inclusiv SUA si numeroase state membre UE au recunoscut nou proclamatul stat Kosovo. Romania, alaturi de Spania, sunt doua exceptii dintre cele 27 de state al UE care nu au recunoscut pana in prezent independenta Kosovo, desi autoritatile romane recunosc, in practica, pasapoartele kosovare.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *