Independenta Kosovo, judecata la Haga

, , , ,
 

Judecatorii CIJ vor oferi un aviz consultativ in problema independetei Kosovo

Judecatorii CIJ vor oferi un aviz consultativ in problema independetei Kosovo

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala, a declarat secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, care a pledat joi la CIJ in procesul dintre Serbia si Kosovo. Problema juridica reala pe care Curtea trebuie sa o solutioneze este de a evalua daca dreptul international interzice sau nu crearea unui stat nou prin secesiune unilaterala, informeaza agentiile de presa, preluate de mass-media de la Bucuresti. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat joi in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Pledoariile echipei romane au avut loc in Marea Sala a Justitiei a Palatului Pacii din Haga, durand aproximativ 45 de minute. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Precedent romanesc

Chiar la inceputul pledoariei sale, Bogdan Aurescu, care a fost timp de cinci ani agentul Romaniei la CIJ in procesul impotriva Ucrainei pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagra, a facut referire la “satisfactia” cu care romanii au primit decizia Curtii in acest caz, relateaza mass-media de la Bucuresti. “In septembrie 2008 am avut onoarea sa pledez, in calitate de agent si avocat al tarii mele, in primul caz contencios al Romaniei in fata Curtii – delimitarea maritima in Marea Neagra. Decizia unanima a Curtii din 3 februarie 2009 a dovedit ca recursul la o solutionare juridica a disputelor internationale este cel mai bun instrument pentru o tara ca a mea, pentru care dreptul international reprezinta esenta politicii externe. Decizia Curtii a fost primita cu cea mai inalta satisfactie de poporul roman”, a evidentiat diplomatul roman.
Aurescu a argumentat, in pledoaria sa de joi de la CIJ  necesitatea ca instanta de la Haga “sa nu se limiteze la a raspunde strict, limitativ” intrebarii puse de Adunarea Generala a ONU, anume daca declaratia de independenta a institutiilor provizorii de administrare autonoma din Kosovo este conforma cu dreptul international. “Problema juridica reala pe care Curtea trebuie sa o solutioneze este, in viziunea Romaniei, de a evalua daca dreptul international interzice sau nu crearea unui stat nou prin secesiune unilaterala, in circumstantele cazului examinat”, a evidentiat fostul agent al Romaniei la CIJ.
De asemenea, oficialul roman a sustinut ca acceptarea ideii sustinuta de unii participanti la pledoarii – ca secesiunea unilaterala ar fi permisa de dreptul international, ca integritatea teritoriala s-ar aplica numai intre state, iar actorii nonstatali nu ar fi obligati sa o respecte – ar implica faptul ca orice portiune de teritoriu a oricarui stat si-ar putea proclama independenta. “Aceasta ar duce la consecinte extrem de grave pentru ordinea juridica internationala. Ar insemna ca orice provincie, district, judet sau chiar cel mai mic catun din orice margine a oricarui stat ar avea permisiunea dreptului international sa isi declare independenta si sa obtina secesiunea. (…). Aceasta concluzie nu poate fi acceptata. Interdictia secesiunii unilaterale este unul dintre (…) elementele integritatii teritoriale”, a sustinut Bogdan Aurescu in fata judecatorilor Curtii Internationale de Justitie.

Rezolutii incalcate

Totodata, Bogdan Aurescu a aratat ca declararea independentei Kosovo incalca rezolutiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, care impun ca statutul final al Kosovo sa se bazeze pe un proces politic fundamentat pe negocierile si acordul celor doua parti implicate. “Consiliul de Securitate nu putea in niciun caz sa impuna unui stat sa accepte secesiunea unei portiuni din teritoriul sau in absenta unui acord intre partile interesate…”, a subliniat reprezentantul Romaniei. Intrebat de agentia NewsIn, citata de presa de la Bucuresti, daca Romania ar putea recunoaste Kosovo in cazul in care CIJ va da un verdict in acest sens, Aurescu a precizat ca este prea devreme pentru astfel de anticipari. “Nu cred ca putem face astfel de anticipari. Trebuie mai intai sa vedem cum evolueaza audierile si apoi care va fi verdictul Curtii. in tot cazul, avizul Curtii va fi unul consulativ, avand doar o valoare morala si de autoritate”, a explicat Aurescu.
La randul sau, Cosmin Dinescu, fost coagent al Romaniei la Haga, a continuat pledoaria Romaniei, demonstrand ca, in afara contextului rezultat din derularea procesului de decolonizare (n.r.-din anii ’60-’70, cand coloniile statelor occidentale si-au dobandit independenta), dreptul popoarelor la autodeterminare se poate aplica in cadrul statelor existente doar in dimensiunea sa interna (participarea la dezvoltarea vietii politice, economice, sociale, culturale in cadrul unui stat existent), fara a afecta integritatea teritoriala a acestora. Asa numita “secesiune-remediu”, adica existenta unei exceptii de la aceasta regula – respectiv in cazul in care locuitorii unor parti a statelor existente sunt supusi unor incalcari grave ale drepturilor omului – este o institutie controversata si contestata in dreptul international. In opinia Romaniei, situatia provinciei Kosovo la 17 februarie 2008, data proclamarii unilaterale a independentei, nu era de o astfel de natura incat sa justifice “secesiunea-remediu”. Cosmin Dinescu a mai reiterat ca, in viziunea Romaniei, declaratia de independenta a Kosovo nu este conforma cu dreptul international.
Pledoariile scrise si cele orale in procesului dintre Serbia si Kosovo au fost pregatite de o echipa de diplomati juristi din MAE roman, care include si fosti membri ai echipei care a participat la procesul privind delimitarea maritima in Marea Neagra.

Presiuni americane

Harold Hongju Koh, seful delegatiei americane la Haga, a declarat in fata celor 15 judecatori CIJ ca declaratia unilaterala de independenta a provinciei Kosovo a incheiat un capitol turbulent din istoria Balcanilor de vest si a adus stabilitate in regiune. El a explicat ca declaratia pronuntata de Kosovo, unde exista cea mai mare baza militara americana, la 17 februarie 2008 este in “conformitate cu dreptul international”. Americanul a avertizat Curtea sa se gandeasca bine inainte de a redeschide “acest trecut tragic” si, astfel, de a impiedica provincia “sa se indrepte spre un viitor promitator”. In fine, Statele Unite le-au dat judecatorilor doua variante: ori sa se pronunte in favoarea recunoasterii independentei, ori sa nu se pronunte deloc. In aceeasi zi, delegatia Rusiei, principalul aliat al Serbiei, a combatut argumentele americane, ambasadorul rus in Olanda, Kiril Gevorgian, declarand ca, “in 2008, era clar ca autoritatile sarbe nu mai puteau reprezenta nici un fel de amenintare pentru populatia kosovara si ca existau toate sansele de a negocia o solutie pentru o autoguvernare reala, in cadrul Serbiei”. Delegatia rusa a transmis Curtii de la Haga ca recunoasterea independentei Kosovo le-ar transmite un semnal gresit militantilor separatisti din toate colturile lumii.

Sprijin international

Serbia, Republica Kosovo si 29 de state iau parte de la 1 decembrie la procedura orala in fata CIJ, sesizata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la cererea Serbiei, care considera Kosovo ca fiind provincia sa meridionala. Audierile publice au loc in intervalul 1-11 decembrie, insa Curtea nu va emite avizul consultativ pana, cel mai devreme, in luna aprilie 2010. Din cele 27 de state membre UE, Romania este printre cele cinci care nu recunosc independenta Kosovo.
La randul sau, Spania a sustinut marti la Curtea Internationala de Justitie (CIJ) ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala, relateaza agentiile de presa internationale. Spania este convinsa ca declararea in mod unilateral a independentei Kosovo “nu este in concordanta cu dreptul international, nici cu principiul suveranitatii si integritatii teritoriala a Serbiei”, a spus Concepcion Escobar Hernandez, consilier in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, potrivit agentiei spaniole EFE. In interventia sa in cadrul audierilor care se desfasoara la CIJ cu privire la legalitatea declararii independentei Kosovo, expertul spaniol a afirmat ca reglementarile dreptului international “nu pot fi negate”.
Spania a argumental ca, declarandu-si independenta, Kosovo “si-a asumat competente” care corespundeau Consiliului de Securitate al ONU, apreciind ca acest organism si nu “institutiile provizorii” de guvernare de la Pristina trebuie sa “decida in legatura cu statutul politic final” al provinciei. “Rezolutia 1244 este in continuare in vigoare”, a spus expertul spaniol, care a subliniat ca aceasta rezolutie, prin care Kosovo trecea in 1999 sub administrarea internationala a ONU, stabilea autoguvernarea provinciei in cadrul teritorial al Serbiei, prezervand suveranitatea si integritatea teritoriala a acesteia.
Spania a respins totodata argumentul unor tari favorabile independentei Kosovo potrivit caruia declararea independentei era singura iesire posibila pentru a mentine stabilitatea si pacea in regiune. Madridul a argumentat de asemenea ca “linistea Consiliului de Securitate” fata de declaratia de independenta “nu poate fi vazuta ca o forma de acceptare” de catre acest organism al ONU, ci mai degraba ca un “efect al lipsei de consens” din cadrul organizatiei. La finalul audierilor si dupa deliberare, CIJ va emite un aviz consultativ, care, adauga EFE, nu are caracter de constrangere dar este respectat de obicei de parti, dat fiind prestigiul recunoscut al Curtii.

Contre balcanice

Interventia favorabila a Croatiei in favoarea independentei Republicii Kosovo in fata CIJ a racit considerabil relatiile dintre Belgrad si Zagreb, provocand protestele publice ale diplomatiei sarbe. Oficialii croati au sustinut declaratia unilaterala de independenta a Kosovo, vazand acest proces ca solutia definitiva pentru pacificarea regiunii. Pozitia Croatiei a fost reconfirmata de presedintele croat Stipe Mesic, care a declarat saptamana trecuta, intr-un amplu interviu pentru mass-media sarba ca independenta Kosovo este ireversibila.
Interventia Croatiei si a Bulgariei au fost categorisite drept un „pumnal in spatele Serbiei” de catre majoritatea oamenilor politici sarbi, o parte solicitand implementarea unor sanctiuni economice drastice impotriva celor doi vecini balcanici. Seful delegatiei sarbesti, Dusan Batakovic, citat de mass-media de la Belgrad, a declarat ca Bulgaria, „ca si in alte ocazii din istorie a infiipt un cutit in spatele nostru”, prin sustinerea independentei Republicii Kosovo.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 63 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana la inceputul procedurilor de la CIJ, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli, (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Alegeri contestate

Principale formatiuni politice aflate la putere la Pristina au revendicat victoria in alegerile locale care au avut loc recent in Kosovo si ale caror rezultate complete ar urma sa fie anuntate dupa rezolvarea contestatiilor, relateaza agentiile de presa. La randul lor, autoritatile de la Belgrad si liderii comunitatii sarbilor kosovari au contestat organizarea alegerilor locale, majoritatea etnicilor sarbi boicotand procesul electoral.
Premierul kosovar Hashim Thaci a dat asigurari in fata partizanilor sai in cursul noptii de duminica spre luni ca Partidul Democrat din Kosovo (PDK) a obtinut victoria in 20 din cele 36 de localitati aflate in care s-a desfasurat scrutinul electoral. ”Victoria PDK reprezinta un referenndum ce aproba buna guvernare a Republicii Kosovo”, a estimat el fata in manifestantilor care-i scandau numele. La randul sau, Liga Democrata din Kosovo (LDK), formatiunea presedintelui kosovar Fatmir Sejdiu, care face parte din coalitia guvernamentala, a revendicat si ea victoria totala la Pristina, obtinand mandatul de primar al capitalei si adjudecandu-si majoritatea in adunarea municipala. ”A fost o zi fasta pentru LDK”, a declarat presei vicepresedintele Ligii, Lutfi Haziri, dand asigurari ca formatiunea sa politica a castigat multe alte municipalitati din Kosovo.
Scrutinul din Kosovo s-a derulat intr-o atmosfera de calm si a fost marcat de o participare mai importanta decat se prevazuse din partea minoritatii sarbe din enclave, care fusese invitata de Belgrad sa boicoteze alegerile. Reamintim ca Serbia nu recunoaste independenta Kosovo, proclamata in mod unilateral de autoritatile etnicilor albanezi de la Pristina la 17 februarie 2008 si considera teritoriul ca fiind provincia sa meridionala.

Optiunea Voivodina

Belgradul a conferit provinciei sarbe Voivodina, unde traieste o importanta minoritate maghiara, dreptul de a avea reprezentante in strainatate si de a incheia acorduri internationale, relateaza mass-media de la Bucuresti. Cu 84 de voturi pentru si 20 impotriva, parlamentul provinciei sarbe Voivodina a adoptat pe 8 noiembrie 2009 proiectul de lege al guvernului de la Belgrad privind descentralizarea, prin care acestei provincii i se confera o larga autonomie, precizeaza agentiile de presa. Masura e privita fie ca un pas spre disolutia statului, fie ca o lectie pentru albanezii din Kosovo, considera sursele diplomatice occidentale, citate de cotidianul sarb „Politika”.
Planul adoptat la Belgrad prevede ca autoritatile din Voivodina sa aiba dreptul de a semna acorduri cu alte regiuni, nu insa si cu alte state. Provincia sarba va putea sa aiba si reprezentante proprii la Bruxelles si in regiunile europene, prin intermediul carora sa-si promoveze interesele economice, culturale si educative. Totodata, Voivodina urmeaza sa aiba o banca proprie de dezvoltare, care va putea oferi credite pentru IMM-uri si modernizarea infrastructurii, iar Novi Sad va deveni oficial capitala provinciei. Voivodina va mai beneficia de o justitie autonoma, dar Adunarea Regionala nu va putea sa adopte texte cu forta de lege, guvernul sarb de la Belgrad mentinandu-si dreptul de a cere Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii sau legalitatii unei decizii luate de Voivodina, inainte de a intra in vigoare.
Regiunea Voivodina are doua milioane de locuitori ce apartin de 25 de etnii diferite. Conform ultimului recensamant oficial, pe langa sarbii majoritari, 14% din locuitori sunt maghiari, iar 1,5% sunt romani (n.r. – circa 34.500 de locuitori). Odata cu garantarea autonomiei in Voivodina, limba romana are statut oficial, alaturi de sarba, maghiara, croata, ruteana si slovaca.
Alianta Maghiarilor din Voivodina, care detine si presedintia parlamentului de la Novi Sad, a precizat ca proiectul de lege al autonomiei propus de Belgrad „nu este ideal“, insa a aratat ca il va sustine „pentru a nu opri evolutia“ provinciei. Decizia guvernului de la Belgrad de a propune o lege care sa ofere acest tip de autonomie largita a fost foarte delicata, mai ales pe fondul proclamarii independentei provinciei Kosovo. Desi autonomia conferita Voivodinei este mai redusa decat cea de care provincia s-a bucurat in cadrul fostei Iugoslavii, unii politicieni sarbi se tem ca aceasta poate reprezenta un precedent periculos, vorbind despre „disolutia“ Serbiei si aparitia unui „stat in stat“.
Liderul Partidului Progresist Sarb, Aleksandar Vucici, a avertizat ca legea permite modificarea statutului Voivodinei prin referendum provincial, si nu unul organizat la nivelul intregii Serbii. „Nici o mare putere nu insista pentru ca noi sa acceptam aceasta. De ce sa se rupa Serbia fara macar ca cineva sa ne ceara acest lucru?“, a spus Vucici, facand aluzie la presiunile exercitate asupra Serbiei pentru acceptarea independentei Kosovo. „De ce sa nu oferim o autonomie substantiala Voivodinei, pentru ca albanezii din Kosovo sa vada ce au pierdut“, sustine insa Aleksandar Popov, directorul Centrului pentru Regionalism de la Belgrad, citat de mass-media internationala. In acelasi timp, analistii politici sarbi considera ca autonomia reprezinta pretul pe care presedintele moderat de la Belgrad, Boris Tadici, trebuie sa-l plateasca pentru voturile Voivodinei, care l-au propulsat in fruntea Serbiei. In favoarea autonomiei au fost si declaratiile comisarului pentru Extindere al UE, Olli Rehn, care a aratat ca reglementarea acestei probleme reprezinta un test pentru Serbia in drumul catre aderarea la UE.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *