David Petraeus a preluat conducerea CIA

David Petraeus a preluat conducerea CIA

David Petraeus - foto whitehouseGeneralul american recent trecut în rezervă David Petraeus a depus, marţi, jurământul în calitate de director al Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA, într-un moment în care linia de demarcaţie dintre agenţia de spionaj şi armata americană este tot mai puţin sesizabilă, în contextul luptei împotriva militanţilor islamişti, scrie presa internationala. David Petraeus, 58 de ani, care pe parcursul a 37 de ani de carieră militară a devenit unul cele mai importante nume din armata americană, a depus jurământul de preluare a funcţiei la Casa Albă, în cadrul unei ceremonii prezidate de vicepreşedintele Joe Biden. Preşedintele Barack Obama l-a desemnat pe Petraeus la conducerea CIA în contextul unor schimbări majore la nivelul echipei sale de securitate naţională, în urma cărora Leon Panetta a renunţat la şefia CIA pentru a prelua portofoliul apărării de la Robert Gates, care s-a pensionat, transmite Agerpres. Petraeus este recunoscut pentru rolul decisiv pe care l-a jucat în războiul din Irak, dar şi pentru că a pus în mişcare noua strategie a lui Obama pentru Afganistan, menită să estompeze elanul insurgenţei talibane şi să stabilească şi cadrul pentru o retragere graduală a trupelor americane. Pe de altă parte, David Petraeus preia conducerea CIA cu mai puţin de o săptămână înainte de comemorarea a zece ani de la atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York şi Washington, ce au antrenat practic SUA într-un război de durată împotriva al-Qaida şi a aliaţilor islamişti ai acesteia. In luna aprilie, presa de peste Ocean anunta ca directorul CIA (Agenţia centrală de informaţii a SUA), Leon Panetta, va deveni ministru al apărării şi va fi înlocuit în fruntea agenţiei secrete de generalul David Petraeus, comandantul operaţiunilor militare din Afganistan. Panetta, care are 72 de ani şi nu este militar, îi va succeda lui Gates ‘în cursul acestei veri’, potrivit unui responsabil american citat de AFP şi care a dorit să i se păstreze anonimatul. Acesta nu a dorit să confirme însă şi numirea lui Petraeus în locul lui Panetta. Panetta, exponent al Partidului Democrat, s-ar putea dovedi mai apropiat de democratul Obama decât Gates, numit de fostul lider republican de la Casa Albă George W.Bush. Totodată, conform surselor informate de la Washington citate de Reuters, Casa Albă doreşte o poziţie de nivel înalt pentru generalul Petraeus pentru a se asigura că nu va fi ‘atras’ de republicani, în tabăra adversă lui Obama. Petraeus, de 58 de ani, este considerat artizanul strategiei câştigătoare a SUA din Irak şi este respectat de întregul spectru politic.

Share our work
România, lagarul secret al CIA

România, lagarul secret al CIA

CIA, amenintata cu ancheta

CIA, amenintata cu ancheta

Consiliul Europei a acuzat România că a avut o închisoare secretă CIA timp de doi ani, unde a „găzduit” un aşa-numit „deţinut de mare valoare” (HVD), si anume Khalid Sheikh Mohammed, unul din organizatorii atacurile împotriva Statelor Unite din data de 11 septembrie 2011. România a fost de asemenea complice în detenţiile secrete ale CIA. Un sit negru CIA a fost deschis lângă Bucureşti pe 23 septembrie 2003, imediat după închiderea locaţiei secrete în Polonia. Este cunoscut faptul că cel puţin unul dintre „deţinuţii de mare valoare” din Polonia a fost livrat direct la Aeroportul Băneasa, în miez de noapte. Operaţiunile CIA au continuat în România timp de peste doi ani.
Raportul se referă la închisoarea denumită Britelite de CIA. Consiliul Europei a „dojenit” România că nu vrea să investigheze cazul. „Din păcate, autorităţile române nu au dat dovadă de voinţă adevărată de a investiga tot adevărul despre ceea ce s-a întâmplat pe teritoriul românesc. Singurul răspuns oficial a fost «negare», susţinută de un raport al Senatului, care a respins toate acuzaţiile. O anchetă de urmărire penală, sau o anchetă publică, nu mai poate fi evitată.”
De-a lungul timpului, România a negat în repetate rânduri prezenţa închisorilor secrete. Până la această oră nu a apărut nici o reacţie oficială la ultimele acuzaţii.

Ancheta pentru CIA

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, îndeamnă Lituania, Polonia şi România să-şi clarifice rolurile în cadrul programului CIA de ‘detenţie şi tortură în secret’ împotriva suspecţilor de terorism, transmite luni Associated Press, potrivit Agerpres. Responsabilul CoE a declarat luni că ‘daunele provocate sistemului nostru european de protecţie a drepturilor omului’ pot fi reparate doar dacă va fi restabilit întregul adevăr.
În anii 90, aminteşte AP, prin sute de zboruri secrete ‘de transfer extraordinar’ ar fi fost mutaţi deţinuţi între diferite închisori din străinătate conduse de CIA şi baza militară americană de la Guantanamo. Potrivit lui Hammarberg, metodele folosite în aceste închisori la interogatorii au ‘depăşit frecvent limita’ cruzimii şi torturii. Sunt imperative şi deja de multă vreme necesare anchete cu rezultate în legătură cu aceste situaţii, subliniază Hammarberg într-un comunicat preluat de AP.

Share our work
Triunghi amoros CIA-MI6-Muammar Kadhafi

Triunghi amoros CIA-MI6-Muammar Kadhafi

Agentia de spionaj a SUA avea relatii ample cu dictatorul Kadhafi

Agentia de spionaj a SUA avea relatii ample cu dictatorul Kadhafi

Dosare secrete descoperite de organizaţia Human Rights Watch la Tripoli arată o cooperare strânsă între serviciile secrete britanice, americane şi libiene în timpul regimului lui Muammar Kadhafi, relatează Sky News, citat de mass-media internationala. Aceste dosare arată că serviciul britanic de informaţii MI6 şi agenţia americană de informaţii CIA aveau un dialog regulat cu serviciile libiene, în special cu Musa Kusa, fostul şef al serviciului libian de informaţii şi fost ministru de Externe al lui Kadhafi, care a fugit în Marea Britanie la începutul acestui an. Documentele au fost descoperite în biroul acestuia din Tripoli.
Un alt dosar detaliază ajutorul acordat de Marea Britanie pentru redactarea unui discurs al colonelului Kadhafi. Un altul conţine informaţii despre întâlnirea fostului premier britanic Tony Blair cu Muammar Kadhafi în 2004 şi sugerează că a fost ideea Guvernului britanic ca întrevederea să aibă loc într-un cort.
Dosarele conţin de asemenea dovezi că Statele Unite au folosit Libia ca bază pentru programul extrădărilor extraordinare, un program ce prevedea transferarea în străinătate a deţinuţilor consideraţi o ameninţare pentru securitatea naţională a SUA. Organizaţiile pentru drepturile omului consideră că scopul real al acestui program era torturarea acestor deţinuţi în afara jurisdicţiei americane.
Nu există indicii că Marea Britanie ar fi fost implicată în acest proces, dar au apărut afirmaţii din dosarele secrete că serviciile britanice de informaţii le ofereau omologilor din Libia detalii despre disidenţii libieni care locuiau în Marea Britanie la vremea respectivă. Ministerul britanic de Externe a precizat că nu comentează pe tema problemelor de informaţii şi securitate naţională.

Share our work
Razboiul CIA-FBI incinge mass-media internationala

Razboiul CIA-FBI incinge mass-media internationala

CIA isi curata imaginea publica

CIA isi curata imaginea publica

Agentia Centrala de Informatii (CIA) a SUA a cerut unui editor sa opereze modificari importante in memoriile unui fost agent FBI care a criticat rolul Agentiei inainte si dupa atentatele din 11 septembrie 2001, au anuntat surse oficiale americane, citate de mass-media internationala. In cartea care urmeaza sa apara luna viitoare, „The Black Banners: The Inside Story of 9/11 and the War Against Al Qaeda” (Steagurile negre: 11 septembrie si razboiul impotriva Al-Qaida vazute din interior), un fost agent FBI descrie experienta sa in cadrul campaniei antiteroriste. In cartea sa, Ali Soufan acuza CIA ca a pierdut o oportunitate de a impiedica atentatele de la 11 septembrie 2001 omitand sa transmita o serie de informatii despre teroristii-kamikaze care se antrenau in San Diego.

Ratiunile CIA

De asemenea, autorul critica publicitatea pe care CIA a facut-o in legatura cu arestarea lui Abu Zubaydah. Ali Soufan a mai acuzat CIA ca a cerut cenzurarea manuscrisului pentru ca ar critica Agentia. Insa un purtator de cuvant al CIA neaga acuzatiile, invocand ratiuni de securitate nationala.
Conform unor materiale aparute recent in mass-media de peste Ocean, atat FBI-ul, cat si CIA-ul si Casa Alba au primit informatii, fotografii si interceptari ale convorbirilor suspectilor din momentul in care acestia au sosit in SUA. Cu toate acestea, serviciile secrete americane nu au reusit sa conclucreze pentru a-i impiedica pe atacatori, aminteste publicatia Vanity Fair intr-o analiza despre ce si cum s-a intamplat inainte de 9/11. Osama ben Laden este, bineinteles, personaj principal. Prin asociere, o importanta deosebita este atribuita lui Mike Scheuer, agentul CIA insarcinat inca din 1996 cu urmarirea si prinderea sau uciderea acum defunctului sef al retelei teroriste Al-Qaeda.
Acum 15 ani ben Laden nu era vazut ca un inamic al democratiei si un geniu al terorismului global. Era descris de CIA doar ca un „finantator” al teroristilor. Asa ca ben Laden a devenit primul personaj pentru urmarirea caruia serviciul secret a infintat o statie speciala. Condusa, bineinteles, de Scheuer. Care rememoreaza: „Il regaseam pe ben Laden peste tot. Nu in persoana, dar prin banii, retorica si influenta lui, prin inregistrarile si pasapoartele sale. Asa ca ne-am decis sa aflam daca putea fi o amenintare”.

Alec Station

„Alec Station” – dupa cum fusese denumita statia anti-ben Laden, Alec fiind fiul lui Scheuer – era localizata foarte discret, intr-o cladire ocupata in mare parte de contractori ai Armatei. „Am inteles repede ce urmarea sa obtina ben Laden: arme de distrugere in masa”, a completat Scheuer. In 1998, el a trebuit sa insiste puternic pe langa superiorii sai pentru a-i face sa transmita catre persoanele cu putere de decizie informatii despre ben Laden si despre planurile sale de a obtine arme nucleare. Insa varful ierarhiei din CIA incepea deja sa-l considere pe Scheuer drept un isteric prevestea Apocalipsa. Si mai era ceva: „Majoritatea colaboratorilor mei erau femei. Sefii nu vedeau cu ochi buni femeile de succes”.

Neintelegeri fatale

Scheuer avea insa o problema de atitudine, dupa cum recunosc chiar si prietenii sai. „Era un tip bun, dar furios”, dupa vorbele unui fost oficial CIA. Poate aceasta latura a lui Scheuer a facut ca el si seful contraterorismului de la Casa Alba, Richar Clarke, sa nu se inteleaga tocmai bine. Lucru cu atat mai ciudat cu cat cei doi erau prinde singurii agenti pe care ii obseda ben Laden si inainte de 9/11. Deloc suprinzator, Scheuer nu se impaca nici cu agentii FBI.
Acestia s-au opus din start cooperarii cu Alec Station. Iar cel mai reticent era chiar seful contraterorismului din FBI, John O’Neill, un tip de „scoala veche”, caruia nu i-a luat mult sa devina un veritabli inamic pentru Scheuer. Intr-o adevarata ironie a sortii, O’Neill avea sa fie ucis chiar in atacurile de la WTC. Pana in acel moment insa, FBI-ul nu voia sa predea niciun document despre ben Laden CIA-ului si incerca chiar sa sterpeleasca ce putea atunci cand avea ocazia. Nici pistele pe care le identifica CIA-ul nu erau relevante pentru FBI.

„Atacuri inevitabile”

Asadar, puteau atacurile de la 11 septembrie 2001 sa fie evitate daca serviciile secrete americane ar fi colaborat intre ele? Documentul de 567 de pagini elaborat de Comisia 9/11 evita sa raspunda la aceasta intrebare. Au fost chiar voci care au afirmat ca, de fapt, atentatele erau inevitabile. „Puteam foarte bine sa mergem pe 10 septembrie sa vorbim cu Mohammed Atta (unul dintre atentatori). L-am fi intrebat de ce ia lectii de pilotaj. El ne-ar fi spus ca vrea sa devina pilot pentru EgyptAir. Era profesionist, nu are fi cedat interogatoriului nostru. Ar fi trebuit sa faca o greseala ca sa-l putem opri, dar nu a facut-o”, a precizat Michael Rolince, agent FBI din Washington.
„Daca i-am fi abordat pe atacatori inca din 2000, cand nici ei nu stiau inca ce plan are ben Laden, acestia ar fi parasit tara. Ar fi trimis ben Laden alti agenti in locul lor? Cred ca da!”, a adaugat si Mary Galligan, care a condus echipa antitero a FBI in vara lui 2001. In definitiv – conchid majoritatea oficialilor serviciilor secrete – 9/11 nu a insemnat un esec operational, ci unul de sistem. Aceasta teorie spune ca serviciile secrete nu aveau, in 2001, nici personalul, nici banii, nici mandatul si nici legile care sa le permita sa opreasca atacurile.

Atacul asupra WTC, prezis cu doua saptamani inainte

Mike Scheuer contrazice ferm argumentul anterior. El a aratat ca atacatorii au aparut de mai multe ori pe „radarele” serviciilor secrete, care nu au colaborat insa pentru a pune cap la cap informatiile despre acestia. Presedintele George W Bush si consilierul sau in probleme de securitate, Condoleezza  Rice, au afirmat atunci ca nimeni nu si-ar fi putut imagina ca atacatorii vor deturna avioane de pasageri pentru a le conduce direct in cladiri. Adevarul este insa ca acest scenariu fusese luat in calcul atat FBI.
Cu doua saptamani inainte de 9/11, in Minneapolis, un agent nu a fost lasat de superiori sa-l investigheze pe Zacarias Moussaoui, un francez cu origini marocane care fusese interceptat de FBI dupa ce oficialii unei scoli de pilotaj unde se inscrisese devenisera suspiciosi. „Vreau sa-l opresc! Omul acesta intentioneaza sa ia un avion si sa se izbeasca in World Trade Center!”, a transmis agentul din Minneapolis superiorilor sai.  Informatii care ar fi putut opri atentatele existau si in birourile „inteligentei” din Germania, Marea Britanie, Spania sau Golful Persic. Dar fie nu au ajuns in mainile potrivite, fie au fost ingropate in structura birocratica.

Celula europeana

De exemplu, in 1999, un agent din Germania a avut intentia de a-l interoga pe unul dintre atentatori, care facea atunci parte din acum cunoscuta celula de la Hamburg, un grup de islamisti radicali. Planul era ca acest grup sa fie monitorizat cu ajutorul microfoanelor ascunse, dar, si in acest caz, legislatia s-a opus. Agentii germani nu au putut sa convinga o comisie parlamentara sa aprobe genul acesta de monitorizare. S-a incercat si infiltrarea in grup, insa cand CIA-ul a fost solicitat sa ajute aceasta actiune, ar fi refuzat. Asadar, eforturile individuale aproape eroice ai unor agenti in a indentifica eventuali atentatori au fost irosite de rivalitati, certuri si mecanisme birocratice.

Sistemul, inca vulnerabil?

A fost, in fapt, esecul unui sistem de securitate care nu a reusit sa adapteze unui nou inamic si pericolului imens reprezentat de acesta. Lucrul tulburator si in zilele noastre este ca, dupa cum sustin multi experti din domeniu, 9/11 nu a reusit sa schimbe foarte mult acest sistem.
Unii agenti incepusera inca din anii ’90 sa refuze genul de operatiuni care ar fi putut descoperi repede personajele capabile sa finanteze si sa opereze celulele teroriste. „Nu vreau sa ma duc intr-o tara din Lumea a Treia pentru ca acolo pozitia standard este cea data de diaree”, ar fi raspuns la un moment dat un agent tanar. Acest gen de atitudine pornea si din capacitatea redusa a serviciilor secrete de a gasi oameni dedicati cauzei. In acelasi timp, pana in 1997, majoriatatea agentilor intre 40 si 48 de ani s-au retras, scarbiti de birocratia tot mai sacaitoare si de politica de angajare. In interiorul CIA, noii recruti erau invatati cum sa lucreze sub acoperire in cadrul ambasadelor europene, dar nu si cum sa se infiltreze in retelele teroriste.

CIA il gasise pe ben Laden in 1996

Chiar si asa, CIA-ul  a cel putin de doua ori foarte aproape de ben Laden. In 1996, Alec Station l-a identificat pe un anume Mr. Walker, intr-o ambasada din Africa. Jamal Ahmed al Fadl pe numele sau real, acest personaj devenise unul dintre oamenii care faceau afaceri pentru ben Laden, dupa ce acumulase ceva experienta in SUA, unde fusese recrutat pentru razboiul din Afganistan in anii ’80. Al Fadl a fugit in cele din urma in SUA pentru ca ben Laden aflase ca acesta isi insusise 100.000 de dolari din fondurile Al-Qaeda.
In acelasi an, CIA a dat chiar de ben Laden. Teroristul tocmai fugise in Afganistan din Sudan. O parte a familiei sale se stabilise la 20 kilometri de Kandahar, intr-o baza izolata. Cu 80 de cladiri din lut si beton, apartamente, o moschee si un centru medical, baza era protejata de paznici inarmati, de ziduri de 5 metri inaltime si de vecinatatea desertului. „Osama traia ca un mare om de afaceri. Isi lua micul dejun, dupa care isi pupa nevestele si conducea pana in oras, de unde se intorcea seara”, a relatat Scheuer.
Evident, planul de a-l prinde atunci pe ben Laden a esuat. Nici in prezent – spun cativa fosti agenti FBI si CIA – „inteligenta” din SUA nu stie cu mult mai multe despre Al-Qaeda decat stia inainte de 9/11.

Share our work
CIA: Spionajul militar rus, in spatele atentatelor de la ambasada SUA din Georgia

CIA: Spionajul militar rus, in spatele atentatelor de la ambasada SUA din Georgia

gru-putin-ivanov 765

Rusia este responsabila pentru un atac cu bomba ce s-a petrecut in luna septembrie 2010 langa un zid exterior al ambasadei americane la Tbilisi, potrivit unui raport al agentiilor SUA de informatii. Raportul despre incidentul din 22 septembrie a fost prezentat cotidianului american Washington Times de doi oficiali americani care l-au citit. Ei au declarat, sub protectia anonimatului, ca documentul confirma concluziile la care a ajuns Ministerul de Interne al Gerogiei, potrivit caruia un ofiter din serviciile ruse de informatii militare, GRU, s-a aflat la originea atacului. Saptamana trecuta, directorul de informatii si analize din Ministerul georgian de Interne, Şota Utiasvili, a declarat pentru Washington Times ca maiorul Evgheni Borisov ar fi fost autorul atentatului. Contactat, un purtator de cuvant al ambasadei ruse la Washington a negat saptamana trecuta acuzatiile georgiene. Unul dintre oficialii care au citit raportul american afirma ca acesta il mentioneaza pe Borisov si il leaga de atac. Raportul a fost redactat de CIA, in cooperare cu intreaga comunitate americana de informatii. Textul nu analizeaza numai explozia de la ambasada, ci valul de atentate cu care se confrunta Georgia de vara trecuta.

Discutii cu MAE rus

Documentul a fost finalizat in decembrie si le-a fost prezentat membrilor comisiilor de informatii ale Congresului in ianuarie. Departamentul de Stat a abordat acest dosar la cel mai inalt nivel din Ministerul rus de Externe, au precizat doi oficiali din administratia Obama. „Aceste evenimente – explozia de la ambasada si alte presupuse atentate – au fost discutate cu rusii la nivel inalt si cu georgienii la nivel inalt (…). Nu este vorba neaparat despre aratat cu degetul, ci face parte dintr-un dialog prin care ne exprimam ingrijorarea noastra sincera”, a spus unul dintre ei. Unii congresmeni au incercat sa afle mai multe despre acest incident. Senatorul republican de Arizona Jon Kyl a declarat ca a trimis in iunie o scrisoare secreta comisiilor de informatii ale Camerei Reprezentantilor si Senatului, cerandu-le sa ancheteze. El a subliniat ca acest raport este important, cu atat mai mult cu cat Washingtonul vrea sa coopereze cu Moscova in apararea antiracheta. „Pare o contradictie ca administratia sa incerce sa incheie un acord de cooperare privind apararea antiracheta, daca GRU si guvernul lor autorizeaza bombardarea ambasadei noastre”, a spus el. O instanta georgiana l-a condamnat pe Borisov, in lipsa, pentru presupusul sau rol in atac. Oficiali americani si georgieni au declarat ca Borisov se ascunde inca in republica separatista Abhazia.

Share our work