Amnesty International someaza Romania sa redeschida ancheta privind închisorile CIA
România trebuie să redeschidă ancheta privind închisorile secrete ale CIA, deoarece investigaţia parlamentară nu a fost eficientă, independentă şi imparţială, iar după încheierea acesteia au apărut informaţii noi, a afirmat Julia Hall, expert al Amnesty International. „Poziţia Amnesty este că ancheta parlamentară din România nu a fost una eficientă, independentă şi imparţială. A avut loc în cea mai mare parte în secret, după metodologii care nu au fost aduse la cunoştinţa publicului. Toate anexele au fost clasificate”, a spus Hall într-un interviu acordat RFI, adăugând că organizaţia pentru drepturile omului nu consideră ancheta corespunzătoare, transmite Mediafax. Ea a apreciat că noua anchetă ar trebui coordonată de procurorul general şi să vizeze „problema complicităţii statului, dar şi responsabilităţile individuale”. „În mod ideal, ar trebui să existe o investigaţie la nivel public. Dacă există îngrijorări privind siguranţa naţională, există anumite metode prin care pot fi puse la adăpost anumite informaţii ce pot fi în mod real clasificate. Deci dacă cineva spune «oh, nu puteţi face ancheta, pentru că informaţiile sunt foarte sensibile!», noi ştim, din alte ţări, că există metode de a apăra securitatea naţională şi a asigura totuşi şi o transparenţă majoră”, a adăugat ea. Expertul Amnesty International a precizat că, după publicarea raportului comisiei parlamentare din România, au apărut noi informaţii, care justifică deschiderea unei noi anchete. „Nici Amnesty International şi nici altă organizaţie nu a spus că există o dovadă clară, că avem noi dovada, pistolul care încă fumegă. Nu, este responsabilitatea Guvernului să investigheze acest lucru”, a spus Hall. Ea a apreciat că „există nişte îngrijorări serioase” în privinţa informaţiilor privind existenţa unei închisori secrete CIA în România, iar raportul APCE pe această temă „arată foarte clar că unii oficiali români ştiau ce se întâmplă la acea vreme”. „Ideea e că nu trebuie redeschisă ancheta doar pentru că o cere Amnesty International sau pentru că am avea noi vreo dovadă, ci pentru că o serie de factori de la nivelul ONU, Parlamentului European şi Consiliului Europei sunt absolut convinşi că se impune o investigaţie riguroasă şi eficientă”, a afirmat Julia Hall, adăugând că, până la realizarea unei noi investigaţii, „semnele de întrebare rămân şi este responsabilitatea Guvernului să demonstreze că acuzaţiile sunt neîntemeiate”.
Speculatii de presa
Recent, presa internationala a scris ca membrii al-Qaida care au furnizat informaţii ce au condus în final la uciderea liderului reţelei teroriste, Osama bin Laden, au fost interogaţi în închisori secrete ale CIA din România şi Polonia. Operaţiunea care a condus la uciderea liderului al-Qaida a fost organizată timp de mai multe luni. Oficiali din serviciile de informaţii au descoperit în august complexul din Pakistan în care a fost ucis acesta, în timp ce monitorizau un mesager, pe care CIA îl căuta de mai mulţi ani. Potrivit unor oficiali, citaţi de CBS News, interogatorii CIA din închisori secrete aflate în străinătate au obţinut primele informaţii despre el. Conform unor foşti şi actuali oficiali americani, Khaled Sheikh Mohammed, organizatorul atentatelor de la 11 septembrie 2001, a fost cel care a furnizat numele mesagerului. CIA a obţinut informaţii similare de la succesorul lui Mohammed, Abu Faraj al-Libi. Ambii au fost supuşi unor tehnici dure de interogare în închisori secrete ale CIA din România şi Polonia, potrivit CBS News. Deţinuţii le-au spus interogatorilor că Osama bin Laden avea atâta încredere în acest mesager, încât ar putea locui cu el. „După părerea mea, în acest moment toată lumea va încerca să joace cu privire la informaţiile care au dus la moartea lui ben Laden pe diverse spaţii pentru a contracara eventualele răzbunări ale reţelei al-Qaida”, a spus Norica Nicolai, comentând astfel informaţiile apărute în presa americană, privind existenţa unor închisori CIA în România. Nicolai a spus că nu este pentru prima dată când apar informaţii privind existenţa unor închisori CIA în România, ea apreciind că acestea sunt speculaţii de presă. „Cu siguranţă cei care ştiu foarte bine ce s-a întâmplat şi modul în care l-au interceptat, l-au monitorizat şi l-au prins sunt americanii. Speculaţiile de presă nu are rost să fie comentate. Nu e prima oară când apar astfel de speculaţii cu privire la România şi Polonia”, a spus Nicolai.
Presedintele american, Barack Obama, a anuntat ca Statele Unite spera sa dea „lovitura de gratie” Al-Qaida dupa moartea, in urma cu o saptamana, a lui Osama ben Laden, care a proferat intr-un mesaj postum noi amenintari. Washingtonul a cerut, de asemenea, Pakistanului, sa ancheteze reteaua care a permis ca ben Laden sa ramana ascuns timp de mai multi ani in aceasta tara. Intr-un interviu, Obama a declarat ca informatiile continute in calculatoarele confiscate de la domiciliul lui ben Laden sunt in curs de exploatare. „Acest lucru nu inseamna ca vom invinge terorismul”, a subliniat presedintele american, adaugand: „dar acest lucru inseamna ca avem o sansa, cred, sa aducem o lovitura de gratie acestei organizatii”. Presedintele american, care a urmarit raidul fortelor americane impotriva locuintei lui Osama ben Laden de la Casa Alba, a explicat ca va fi nevoie „de un anumit timp” pentru exploatarea informatiilor obtinute in urma operatiunii. Aceste informatii „ne pot conduce la alti teroristi pe care ii cautam de multa vreme”, a apreciat el. „Avem acum oportunitatea, nu am facut-o inca, dar avem oportunitatea de a invinge cu adevarat Al-Qaida cel putin in aceasta regiune frontaliera dintre Pakistan si Afganistan”, a anticipat el. Obama a cerut Islamabadului sa deschida o ancheta impotriva „retelei de sustinere” de care ar fi beneficiat ben Laden in Pakistan. „Credem ca a beneficiat de o retea de sustinere in interiorul Pakistanului”, a declarat el, „dar nu stim care”. „Trebuie sa anchetam acest lucru si, mai ales, Pakistanul trebuie sa ancheteze”, a adaugat Obama. „Le-am vorbit deja si ne-au dat asigurari ca vor sa afle de ce fel de sustinere ar fi putut beneficia ben Laden”, a continuat el. Ambasadorul Pakistanului in Statele Unite, Hussain Haqqani, a promis ca vor cadea capete in randul oficialilor pakistanezi de rang inalt.
Actualul director al CIA, Leon Panetta, va deveni secretar al apararii si va fi inlocuit in fruntea agentiei de informatii de generalul David Petraeus, in prezent comandantul operatiunilor militare din Afganistan, au anuntat miercuri mai multe posturi de televiziune americane. Panetta, care are 72 de ani si nu este militar, ii va succeda lui Gates „in cursul acestei veri”, potrivit unui responsabil american care a dorit sa i se pastreze anonimatul. Acesta nu a dorit sa confirme insa si numirea lui Petraeus in locul lui Panetta. Un oficial citat de presa internationala a mentionat ca un anunt oficial in acest sens va fi facut in cursul acestei saptamani. Presedintele american Barack Obama il va nominaliza totodata pe diplomatul Ryan Crocker ambasador in Afganistan, post ocupat in prezent de Karl Eikenberry. Crocker a mai fost ambasador intre altele in Irak. Generalul Petraeus urmeaza sa fie inlocuit in Afganistan de generalul John Allen, actualmente comandant adjunct al Centcom, comandamentul central al armatei SUA. Toate aceste schimbari vor avea nevoie si de confirmarea Senatului SUA. O posibila „remaniere” la varful securitatii nationale a SUA face obiectul unor intense speculatii in ultimele saptamani, transmite Agerpres. Aceste speculatii survin in contextul in care actualul ministru al apararii, Robert Gates – care a fost, la randu-i, director al CIA – intentioneaza sa se retraga din functie in cursul acestui an. Surse din cercurile de la Washington au dat de inteles de altfel inca inainte de aparitia acestor zvonuri ca este previzibil un „schimb Petraeus-Panetta” pe masura ce campania de realegere a lui Obama, in 2012, se apropie. Panetta, exponent al Partidului Democrat, s-ar putea dovedi mai apropiat de democratul Obama decat Gates, numit de fostul lider republican de la Casa Alba George W.Bush. Totodata, conform surselor informate de la Washington, Casa Alba doreste o pozitie de nivel inalt pentru generalul Petraeus pentru a se asigura ca nu va fi „atras” de republicani, in tabara adversa lui Obama. Petraeus, de 58 de ani, este considerat artizanul strategiei castigatoare a SUA din Irak si este respectat de intregul spectru politic. In luna iulie 2010, ministrul american al apararii Robert Gates l-a desemnat pe generalul James Mattis in fruntea operatiunilor militare americane din Orientul Mijlociu si Asia Centrala, inlocuindu-l pe generalul David Petraeus, nou comandant al fortelor NATO in Afganistan. In timpul ceremoniei care a marcat preluarea oficiala a conducerii armate, Petraeus a primit doua steaguri, unul pentru Statele Unite si altul pentru NATO. „Suntem angajati in acest conflict pentru a castiga”, a spus Petraeus in fata unei multimi formate din cateva sute de oficiali ai NATO si ai Afganistanului, prezenti la ceremonia desfasurata intr-o zona verde situata in imediata apropiere a sediului coalitiei. „Suntem angajati intr-o competitie a vointelor” a adaugat Petraeus. „Am ajuns intr-un moment critic”. „In primul rand, doresc sa subliniez contributia enorma pe care a avut-o predecesorul meu, generalul Stanley McChrystal”, a precizat Petraeus.
Un important oficial comunitar, de origine franceza, Patrice Bergamini, a fost numit în fruntea agenţiei de informaţii a UE, o platformă de schimb de informaţii sensibile pe care unii o consideră o „CIA europeană”, au declarat surse diplomatice europene, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În prezent, membru în cabinetul şefei diplomaţiei UE, Catherine Ashton, Bergamini, în vârstă de 40 de ani, este un diplomat specializat în probleme de apărare şi securitate. Înainte de a se alătura în primăvara trecută echipei lui Ashton, el a lucrat mult timp alături de predecesorul britanicei, spaniolul Javier Solana, fiind director-adjunct al cabinetului său.