Dosarul sirian. Directorul CIA, in Turcia

Dosarul sirian. Directorul CIA, in Turcia

Directorul CIA, David Petraeus, efectuează o vizită în Turcia pentru a discuta cu autorităţile turce despre dosarele regionale, precum conflictul din Siria, au informat luni surse oficiale americane de la Ankara.
„David Petraeus este vizită în Turcia pentru a discuta în legătură cu cele mai recente evoluţii regionale”, a afirmat această sursă, fără a oferi detalii suplimentare cu privire la conţinutul întrevederilor. Potrivit presei turce, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA a sosit duminică la Istanbul pentru a discuta cu oficialii turci în special despre criza siriană şi lupta împotriva terorismului.
Această vizită este cea de-a doua a lui David Petraeus în Turcia din luna martie. Atunci, directorul CIA a avut întrevederi cu premierul Recep Tayyip Erdogan şi cu şeful serviciilor secrete turce Hakan Fidan.
Turcia şi Statele Unite ale Americii au avut în urmă cu zece zile la Ankara o primă reuniune ce a avut drept scop să pună bazele unui „mecanism operaţional” care viza pregătiri pentru o Sirie post Bashar al-Assad. Principul unui astfel de mecanism a fost decis în cadrul unei vizite la Istanbul, la 11 august, a secretarului de stat american Hillary Clinton. Potrivit unor surse diplomatice turce, diplomaţii, militarii şi responsabilii serviciilor de securitate din cele două ţări care au participat la această reuniune au discutat despre coordonarea răspunsurilor lor în faţa crizei siriene în domeniul militar, politic şi al informaţiilor.
Şefa diplomaţiei americane s-a declarat îngrijorată de faptul că “teroriştii din PKK şi Al-Qaida ar putea profita de lupta legitimă a poporului sirian pentru a-şi promova propaganda”. Ministrul de externe turc, a cărui ţară se luptă cu PKK din 1984, consideră că “nu există loc pentru un vid de putere în Siria” de care ar putea beneficia rebelii PKK, subliniind că perioada de tranziţie trebuie să se încheie în cel mai scurt timp posibil în Siria. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat recent regimul de la Damasc că ar fi “încredinţat” PKK mai multe zone din nordul Siriei şi a avertizat că Turcia şi-ar putea exercita dreptul de a-i urmări în Siria pe aceşti rebeli.

Share our work
Rezervistii din CIA il ataca dur pe Barack Obama

Rezervistii din CIA il ataca dur pe Barack Obama

Foşti ofiţeri din cadrul CIA şi ai forţelor speciale au lansat atacuri politice dure împotriva lui Barack Obama pe care îl acuză că ar fi scăpat în mod imprudent informaţii referitoare la raidul în cursul căruia a fost ucis Osama ben Laden, precum şi la alte operaţiuni sensibile.
Special Operations Opsec Education Fund, site-ul acestui grup de foşti spioni şi militari prezintă o înregistrare video care durează aproximativ 20 de minute, reluând criticile care i-au fost aduse deja de Mitt Romney şi alţi republicani. Aceştia reproşează Casei Albe că a difuzat informaţii secrete în scopul îmbunătăţirii bilanţului lui Obama fără a lua în calcul securitatea spionilor şi a militarilor americani. Ei îl acuză pe Obama că a dat detalii despre raidul care a dus la uciderea lui Ben Laden în loc să aştepte şi să „exploateze din plin comoara de informaţii” descoperite în urma acestei operaţiuni în Pakistan.
Preşedintele în exerciţiu a negat în permanenţă că vina pentru scurgerile de informaţii ar fi aparţinut Casei Albe. Echipa de campanie a lui Obama a comparat aceste atacuri cu cele ale candidatului democrat John Kerry în timpul campaniei prezidenţiale din 2004.
„Republicanii recurg la această tactică întrucât în ceea ce priveşte poilitica externă şi securitatea naţională Mitt Romney nu a propus altceva decât o retorică imprudentă”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Echipa de campanie a lui Obama consideră moartea lui Ben Laden şi problemele de politică externă drept puncte forte ale preşedintelui în exerciţiu, insistând pe lipsa de experienţă a lui Mitt Romney în acest domeniu.

Share our work
Macedonia, la CEDO, din cauza CIA

Macedonia, la CEDO, din cauza CIA

CEDO a examinat miercuri plângerea depusă împotriva Macedoniei de către un cetăţean german de origine libaneză, Khaled el-Masri, care acuză această ţară că i-a permis CIA să-l tortureze şi să-l închidă în Afganistan în perioada 2003-2004.
Khaled el-Masri, una dintre cele mai celebre victime ale închisorilor secrete ale CIA, afirmă că a fost răpit la frontiera Macedoniei şi a fost interogat timp de 23 de zile la Skopje, după care a fost predat unor agenţi ai CIA, care l-au torturat şi apoi transferat la Kabul. Suspectat de legături cu Al Qaida, El-Masri a fost în cele din urmă eliberat, apoi trimis în Germania, via Albania, după cinci luni, fără nici o explicaţie. Dezvăluită în 2005, răpirea a fost susţinută printr-o anchetă elaborată de Consiliul Europei, dar plângerea lui El-Masri împotriva SUA a fost respinsă de justiţia americană, în numele secretului de stat pentru activităţile CIA.
În faţa CEDO, avocaţii lui El-Masri au susţinut că autorităţile macedonene sunt responsabile de calvarul clientului lor, că l-au privat de libertate şi i-au aplicat tratamente inumane sau degradante şi că, de fapt, ele nici n-au întreprins vreo anchetă în legătură cu aceste fapte. Răpirea lui El-Masri a fost „o operaţiune comună a serviciilor secrete americane şi macedonene, care a implicat un om vădit nevinovat”, a susţinut James A. Goldson, de la organizaţia neguvernamentală „Open society justice initiative”. Calvarul reclamantului „n-ar fi avut loc dacă guvernul macedonean refuza” să-l predea agenţilor CIA, a afirmat un alt avocat, Darian Pavli, denunţând „externalizarea torturii”: „Guvernul ştia la ce tratamente rele este el expus, ştia că avionul urma să decoleze spre Kabul”.
La rândul său, reprezentantul autorităţilor macedonene, Kostadin Bodganov, a respins în bloc acuzaţiile. Pe fondul problemei, nimic nu poate susţine povestea lui El-Masri, a afirmat el, preferând să susţină ipoteza că reclamantul n-a fost niciodată transferat la Kabul şi că el a părăsit Macedonia din proprie voinţă, pe şoseaua ce duce spre Kosovo.

Share our work
“Inchisorile secrete” CIA: Romania, in atentia Parlamentului European

“Inchisorile secrete” CIA: Romania, in atentia Parlamentului European

Proiectul de rezoluţie elaborat de eurodeputata Helene Flautre referitor la cazul presupuselor centre de detenţie secretă ale CIA în Europa îi solicită României „să îşi respecte obligaţiile sale juridice de a lansa o anchetă independentă şi eficientă privind detenţiile secrete ale CIA pe teritoriul” românesc.
Documentul este deschis amendamentelor până la data de 24 mai. În proiect se arată că statele membre nu şi-au îndeplinit până acum în mod adecvat obligaţiile „pozitive” conforme dreptului internaţional de a investiga încălcările grave la adresa drepturilor omului, în legătură cu programul de detenţie secretă al CIA din perioada 2003-2006, transmite Agerpres. În document se exprimă îngrijorarea legată de obstacolele întâmpinate de anchetele naţionale privind implicarea statelor membre în programul CIA, aşa cum a relevat în detaliu un raport al Consiliului Europei din 2011 referitor la abuzurile în care a fost invocat secretul de stat şi securitatea naţională.
„Statelor membre li se cere să stabilească adevărul privind implicarea lor în programul CIA şi să îşi respecte obligaţia de a investiga încălcările drepturilor omului, prin desfăşurarea de anchete independente şi eficiente, ţinând cont de toate noile dovezi apărute”, se menţionează în proiect. În acelaşi timp, este salutată ancheta lansată în Polonia şi li se cere autorităţilor poloneze să dea dovadă de transparenţă, permiţând participarea efectivă a victimelor şi a avocaţilor acestora. De asemenea, este salutată disponibilitatea autorităţilor lituaniene de a redeschide o anchetă în cazul apariţiei de noi dovezi şi se consideră că noua investigaţie ar trebui să acopere, în afara abuzului de putere din partea oficialilor, posibile detenţii ilegale şi rele tratamente comise pe teritoriul lituanian. O delegaţie a Comisiei pentru libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE) a efectuat recent o vizită la Vilnius legată de acest dosar, iar rezultatele vor fi prezentate în şedinţa de marţi a LIBE.
Documentul mai cere unor state membre UE, precum Finlanda, Danemarca şi Portugalia, să facă publice toate informaţiile necesare cu privire la toate zborurile asociate cu CIA şi teritoriile ţărilor respective.

Share our work
Dosarul sirian, discutat de CIA la Ankara

Dosarul sirian, discutat de CIA la Ankara

Directorul CIA, David Petraeus, a evocat marţi la Ankara o serie de probleme regionale, mai ales criza siriană, cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan, a anunţat Ambasada SUA din Turcia.
În cadrul întâlnirii desfăşurate cu uşile închise şi care nu figura pe agenda distribuită presei de biroul premierului, cei doi demnitari au abordat „probleme de securitate regională şi de interes reciproc”, a menţionat purtătorul de cuvânt al ambasadei, T.J. Grubisha. „Cele două părţi prevăd o cooperare mai strânsă în lunile următoare în legătură cu subiectele presante”, a adăugat responsabilul citat.
Acesta a mai precizat că directorul CIA s-a întâlnit de asemenea cu şeful serviciilor secrete turce, Hakan Fidan. Vizita înaltului responsabil american în Turcia are loc înaintea împlinirii unui an de la debutul revoltelor din Siria, la 15 martie 2011. SUA şi Turcia, care sunt aliaţi în cadrul NATO, se află pe aceeaşi lungime de undă în criza siriană şi au cerut plecarea de la putere a preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Turcia a rupt relaţiile cu fostul său aliat sirian în urma reprimării mişcării de contestare.

Armamentul rusesc provoacă îngrijorare

În altă ordine de idei, senatorii americani i-au cerut secretarului Apărării, Leon Panetta, să pună capăt relaţiilor Pentagonului cu o firmă din Rusia care furnizează arme regimului sirian condus de Bashar al-Assad. Într-o scrisoare adresată lui Panetta, cu data de luni, 17 senatori din ambele partide sunt de părere că în niciun caz „contribuabilii americani nu trebuie să fie puşi în situaţia de a subvenţiona indirect masacrul în masă al civililor sirieni”.
„Vă sprijinim ca să folosiţi toate pârghiile pe care le aveţi la dispoziţie pentru a exercita presiuni asupra Rusiei şi a altor entităţi ruse ca să pună capăt sprijinului acordat regimului Assad”, se mai afirmă în document, transmite Agerpres. Senatorii îi cer lui Panetta să înceteze orice relaţie comercială cu firma rusească de exporturi Rosoboronexport. Aleşii fac referire la un contract încheiat între această societate şi Pentagon privind 21 de elicoptere Mi-17, cu o valoare totală de 900 de milioane de dolari, destinate Afganistanului.
Congresmenii subliniază că Rusia rămâne principalul furnizor de arme al Siriei, potrivit lor, în sumă de peste un miliard de dolari numai în anul 2011. Marţi, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland, a dat asigurări că diplomaţia americană „împărtăşeşte intenţia senatorilor care este de a convinge Rusia să pună capăt exportului de arme în Siria”.

Share our work