de Anatol Terzi | sept. 13, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare se aşteaptă să investească cel puţin un miliard de euro anul viitor în Turcia şi apreciază că există o cerere în creştere pentru finanţare, mai ales în domeniul energiei regenerabile şi agriculturii.
Suma Chakrabarti, noul preşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a declarat că Turcia, care a beneficiat de majorarea fluxului de investiţii străine în ultimii ani, ar putea depăşi Ucraina pentru a deveni a doua mare destinaţie de investiţii a BERD, după Rusia. „Suntem destul de încrezători că vom cheltui aici cel puţin un miliard de euro (1,3 miliarde de dolari) anul viitor. Aş fi surprinsă şi supărată dacă nu am reuşi asta”, le-a declarat şeful BERD jurnaliştilor.
BERD a început operaţiunile în Turcia în 2009 şi a investit de atunci aproximativ 2 miliarde de euro, majoritatea banilor în întreprinderi mici şi mijlocii din regiuni care obţin cu greu finanţare. Înfiinţată în 1991, BERD sprijină dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei în statele din Europa Centrală până în Asia Centrală. BERD este deţinută de 61 de state şi două instituţii interguvernamentale (Uniunea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii).
Economia turcă a înregistrat o creştere sub aşteptări în al doilea trimestru al acestui an, iar analiştii estimează că încetinirea va continua şi în restul anului, pe măsură ce consumul intern scade iar aceasta va obliga Banca Centrală a Turciei să reducă agresiv costul creditului. Potrivit cifrelor oficiale publicate luni de Institutul naţional de statistică din Turcia, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 2,9% în perioada aprilie-mai 2012 comparativ cu perioada similară a anului trecut, în scădere faţă de creştere de 3,1% preconizată de analişti. În schimb, cifrele pentru primul trimestru au fost revizuite în sus până la o creştere de 3,3%, de la 3,2% cât s-a anunţat iniţial.
Anul trecut economia turcă a fost cea mai dinamică economie din Europa, graţie în principal consumului domestic şi investiţiilor sectorului privat. În acest an însă, deşi creşterea exporturilor a continuat graţie reorientării firmelor turceşti spre Africa şi Orientul Mijlociu pentru a se proteja de criza din Europa, cererea internă a slăbit iar factorii de decizie au încercat să pună la punct o reducere lentă a ritmului de creştere.
de Anatol Terzi | iul. 26, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Economiştii de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BERD constată o încetinire a creşterii economice din Republica Moldova şi prognozează că în acest an PIB-ul va creşte cu 2,5%, fiind în scădere cu 1,5 puncte procentuale faţă de prognoza din luna mai 2012.
„Pe termen scurt, perspectivele de creştere economică sunt nesigure şi depind de evoluţia exporturilor, a transferurilor băneşti de peste hotare şi a investiţiilor străine, inclusiv după alegerile recente ale preşedintelui”, se menţionează în analiza BERD citată de ziarul Economist de la Chişinău. În spaţiul post-sovietic, regiune din care face parte Republica Moldova, BERD vede o incertitudine mare a perspectivelor economice pe termen scurt, atât ca urmare problemelor din zona euro, cât şi a preţurilor la materiile prime, precum şi a derapajelor de politică internă.
Prognoza de creştere economică a României pentru acest an a fost diminuată de la 1,2% la 0,8%, în timp ce în 2013 avansul va fi de 1,8%, comparativ cu 2,6% prognozat în mai, BERD avertizând că situaţia externă dificilă şi criza politică internă ar putea afecta negativ creşterea pe termen scurt. Rusia va înregistra în acest an o creştere de 3,1%, faţă de estimarea anterioară de 4,2%, ca urmare a impactului cererii mai reduse pentru materii prime, potrivit analizei BERD. În luna mai şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognoza o încetinire a creşterii economice a Republicii Moldova de la 6,5% în 2011 la 3% în acest an, în condiţiile crizei economice care afectează regiunea. Din cauza veniturilor sub aşteptări, guvernul a revizuit bugetul pentru anul curent, reducând din cheltuieli. Pentru anul 2013 este prevăzută majorarea mai multor taxe şi accize.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Asamblarea noului sarcogaf de la Cernobîl, având ca scop reducerea ameninţării radioactive, va începe pe 26 aprilie, când se vor împlini 26 de ani de la cea mai gravă catastrofă nucleară din istorie.
Potrivit preşedinţiei ucrainene, care-l citează pe Viktor Ianukovici, participant la summitul de la Seul privind securitatea nucleară, noul sarcofag va avea o înălţime de 108 metri şi va cântări 20.000 de tone. Prima fază a lucrărilor de asamblare a debutat deja la începutul acestui an.
„Fondurile necesare sunt disponibile, iar lucrările se efectuează conform calendarului, fără întârzieri, pentru ca noua incintă să fie terminată şi instalată deasupra reactorului la mijlocul lui 2015, aşa cum este prevăzut”, a declarat Anton Usov, reprezentant al Bancii Europeane pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, responsabilă cu gestionarea fondurilor proiectului. Rămăşiţele reactorului numărul 4 de la Cernobîl, care a explodat la 26 aprilie 1986, au fost acoperite în grabă după accident cu o şapă de beton, care s-a fisurat între timp şi nu mai poate fi considerată sigură.
Consorţiul francez Novarka a câştigat în 2007 licitaţia pentru construirea unui nou sarcofag etanş, care va fi asamblat pe un teren învecinat, apoi glisat deasupra vechii şape. Costul total al operaţiunii este estimat la 1,5 miliarde de euro, dintre care 750 milioane lipseau încă în urmă cu un an. Comunitatea internaţională a deblocat 550 milioane de euro cu prilejul unei conferinţe organizate la Kiev în aprilie 2011, la 25 de ani de la catastrofă, restul banilor fiind furnizaţi de BERD.
de Isac Mihai | nov. 1, 2011 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Populatia greaca contesta contractele militare navale eleno-germane, valorand sute de milioane de euro pentru firmele germane
Grecia va organiza un referendum pe tema pachetului de ajutorare decis de UE pentru a-i rezolva criza datoriilor, a anunţat luni premierul Georgios Papandreou, care a mai spus că va cere şi un vot de încredere în Parlament, relatează mass-media de la Atena, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pachetul de măsuri are în vedere pierderi de până la 50% pentru creditorii privaţi ai datoriei Greciei, precum şi un nou împrumut de 100 de miliarde de euro.
Măsurile de austeritate luate de guvern au fost contestate prin ample proteste în Grecia. Papandreou a spus la o şedinţă a partidului său socialist că guvernul are încredere în judecata alegătorilor eleni. El nu a indicat o dată pentru referendum, dar a spus că vor fi făcute publice detalii la momentul potrivit. Mulţi greci consideră că guvernarea a mers prea departe permiţând UE şi FMI să dicteze măsuri de austeritate.
UE=Gestapo
Pieţele financiare au salutat decizia liderilor europeni de a pune umărul la salvarea economiei elene, însă grecii se tem tot mai mult că ţara lor îşi va pierde suveranitatea, dar şi pentru că Germania este cea care va juca rolul major în viitorul financiar al statului elen, arata mass-media greaca. Unul dintre editorialiştii cunoscuţi ai Greciei scrie că a transfera din suveranitatea statului în vederea unei Europe mai integrate este una, însă a „renunţa la suveranitate pentru că ai eşuat în managementul economiei şi acum trebuie să înfrunţi dominaţia germană este alta. Nici un guvern nu poate spune asta electoratului, poporului său.”
Presa europeană scria recent că o echipă condusă de germanul Horst Reichenbach ar primi unele puteri executive şi ar avea ultimul cuvânt în unele chestiuni precum privatizările din Grecia. Reichenbach, 66 de ani, a fost funcţionar european timp de 30 de ani, iar apoi a devenit preşedinte al BERD.
Merkel, ofiter nazist
Pe străzile din Atena au apărut postere în care Angela Merkel apare îmbrăcată în uniformă de ofiţer nazist, iar oficialii greci care au fost de acord cu aplicarea măsurilor de austeritate sunt prezentaţi executând salutul nazist. Sentimentul antigerman este în fierbere în Grecia. Unul dintre birourile UE din Grecia este deja denumit Gestapo.
Sunt publicate tot mai multe imagini în care oficialii germani sun reprezentaţi drept colaboratori ai regimului nazist. Teama că germanii ar putea cumpăra monumentele şi insulele greceşti este în creştere şi se vorbeşte tot mai mult despre compensaţiile pe care Germania nu le-a plătit pentru ocupaţia Greciei, în Al Doilea Razboi Mondial. În 2010, cotidianul elen „Eleftheros Typos” a publicat o fotografie cu statuia zeiţei victoriei, Nike, ţinând în mână o svastică.
Chiar şi marele compozitor Mikis Theodorakis a dat expresie sentimentelor antigermane. „Împing cuţitul tot mai adânc, ne insultă în fiecare zi, ne îndreaptă către violenţă şi către o explozie care ar putea fi distructivă şi pentru ei”, spune Theodorakis.
Contracte militare contestate
Pe de altă parte, presa greacă, citand surse militare oficiale, vorbeşte tot mai mult despre contractele încheiate de guverenele de la Atena cu companiile producătoare de arme din Germania. Sute de milioane de dolari au fost plătite în ultimii câţiva ani pentru achiziţionarea de submarine şi nave de luptă produse în Germania şi se presupune că Atena a renunţat la a achiziţiona tancuri americane la mâna a doua sub presiunea Germaniei, astfel încât Berlinul să-şi menţina statutul de principal furnizor de tehnică militară.
Eroare strategica
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat saptamana trecuta, la un post de televiziune francez, că este „încrezător” că Grecia va putea ieşi din criză, dar a subliniat că admiterea ei în zona euro în 2001 a fost o „eroare”. „A fost o greşeală deoarece Grecia a intrat cu cifre false… ea nu era pregătită”, a declarat el, adăugând totuşi că ţara „poate fi salvată prin deciziile” summitului de la Bruxelles, care a avut loc saptamana trecuta. Preşedintele francez a reamintit principalele decizii adoptate la acest summit, mai ales ca băncile să renunţe la 50% din datoria Greciei pe care ele o deţin. Astfel se va trece de la 200 de miliarde de euro la 100 de miliarde de euro.
„Dacă euro exploda noaptea trecută, exploda toată Europa”, a subliniat el într-o emisiune la canalele TF1 şi France 2, citate de AFP. „Dacă Grecia intra în faliment, am fi avut un proces în cascadă ce s-ar fi extins în toată lumea”, a adăugat Sarkozy. „Dacă nu ar fi existat niciun acord noaptea trecută, nu doar Europa se scufunda în catastrofă, ci întreaga lume”, a adăugat el. „(…) am luat decizii importante ce au evitat catastrofa”, a mai declarat Sarkozy.
