de Isac Mihai | nov. 6, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Maia Sandu, lidera PAS, insistă pentru filtru integrității
Reprezentanții PL, PLDM, PAS și PPPDA au demarat negocierile în seara zilei de 5 noiembrie, analizând posibilitatea desemnării celor mai buni candidați comuni pe segmentul de dreapta, în cele 51 de circumscripții electorale, transmite IPN, citată de KARADENIZ PRESS. Secretarul general PPPDA, Chiril Moțpan, a spus că orice inițiativă care ar consolida forțele anti-oligarhice din Republicii Moldova este binevenită, deoarece acest lucru înseamnă salvarea țării. Chiril Moțpan afirmă că interesul național obligă politicienii să vină cu o altă abordare, să coaguleze forțele democratice, anti-oligarhice în lupta cu actualul regim „Nu am ajuns la un numitor comun. Urmează să mai discutăm. Discutăm pe segmentul identificării celor mai buni candidați pe circumscripții, în așa fel încât să avem șansa reală de a câștiga alegerile în cât mai multe circumscripții. Doar împreună vom reuși să ținem piept, să dăm lovitura acestui regim”, a spus Chiril Moțpan.
Filtru integrității, armă politică
Președinta PAS, Maia Sandu, a menționat, după runda de discuții, că în campania electorală pot fi sprijiniți să acceadă la concursul pe circumscripții doar oamenii care au făcut dovada integrității. Toți cei care vor să coordoneze cu PAS și PPDA numirea candidaților în campania electorală trebuie să treacă prin filtrul integrității, iar al doi-lea criteriu este meritocrația. „Doar așa putem să câștigăm aceste alegeri, cu oameni credibili. Facem front comun cu cei care sunt gata să prezinte oameni integri și cei care nu se tem de Parlamentul curat şi vor să treacă prin acest concurs de meritocrație”, a spus Maia Sandu.
Opoziția pro-europeană de la Chișinău mizează pe sprijinul UE
Ghimpu, șucărit pe Maia
Mihai Ghimpu, preşedintele PL, s-a arătat inițiat indignat de decizia PAS şi a Partidului Platforma DA de a institui filtru de integritate pentru toţi cei care vor să facă parte din blocul electoral PAS-PPDA. „Eu să trec integritatea la Maia? Eu care din 88 v-am adus limbă, alfabet, studii în România, în Europa, unde ea a lucrat şi datorită muncii mele. Filtreze ea cu cine vrea numai nu cu mine, asta-i ruşine, asta trebuie să ai mare obraz. Noi suntem partid, nu o şaică pe care Maia Sandu vrea să-i treacă prin strungă, să-i treacă pe ai ei. Să lăsăm noi toate acestea că eu îs mai, eu îs ai. Cineva crede că îi cineva, dar cineva nu-i cineva”, a declarat Mihai Ghimpu.
Pace electorală
Amenințarea PDM și a PSRM a obligat PL să facă anumite concesii, biroul politic al PL luând decizia să înceapă negocierile directe cu PAS, PPDA şi PLDM pentru a identifica candidații comuni, pe fiecare circumscripție uninominală. Peste o săptămână, la o nouă ședință, PL urmează să vină cu o listă de candidați pe care o propune să treacă testul de integritate lansat de viitorul bloc electoral ACUM.
În acest fel, opoziția încearcă să prevină victoria în alegerile pe circumscripții a PDM și PSRM, care dispun de resurse administrative și financiare net superioare.
Miercuri, în cadrul unei emisiuni televizate, Maia Sandu a declarat că va da curs propunerii PL, doar dacă membrii formaţiunii vor trece prin filtrul de integritate. „Noi reiterăm disponibilitatea noastră de a participa într-o singură echipă, dar nu se schimbă condiţiille de participare. I-am îndemnat şi pe ei să meargă prin această iniţiativă a „Parlamentului curat”. Sunt bineveniţi candidaţii, oamenii care s-au afirmat, care au făcut dovada că sunt oameni corecţi de-a lungul timpului”, a spus liderul PAS, Maia Sandu.
Deliu: Demult s-a salubrizat PLDM
Potrivit liderului PLDM, Tudor Deliu, discuțiile au avut loc deoarece este necesar de a coordona unele activități pentru viitoarea campanie electorală. Tudor Deliu crede că discuțiile vor continua până va fi găsită o soluție pentru a nu dispersa electoratul de dreapta. Potrivit deputatului, pe 11 noiembrie se întrunește în ședință Consiliul National Politic al PLDM pentru a decide modalitatea de participare a partidului în alegerile parlamentare. „PLDM este gata astăzi să treacă prin orice filtru. Demult s-a salubrizat PLDM. Cei care au fost să plece i-a înghițit PDM-ul demult. Noi nu ne temem de filtrele de integritate. Să ne așezăm la comisia de meritocrație și să vedem care sunt cei mai buni candidați pentru a fi plasați în circumscripțiile electorale”, a spus Tudor Deliu.
Potrivit liderului PL, Mihai Ghimpu, lansarea discuțiilor pe subiectul identificării unor candidați comuni este un bun început. „Toți conștientizăm că trebuie să nu permitem să avem o putere pro rusă, o putere pe care o avem și azi. Noi trebuie să depunem efort ca orice candidat să fie bun așa încât noi să câștigăm circumscripția, dar să nu ne batem între noi. Important e ca oamenii să se orienteze și să facă alegerea corectă”, a spus Mihai Ghimpu. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 14, 2018 | Analize, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Opoziția pro-europeană de la Chișinău mizează pe sprijinul României
Liderii opoziţiei proeuropene de la Chişinău, Maia Sandu, preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate, şi Andrei Năstase, preşedintele Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, au făcut, vineri, apel către autorităţile de la Bucureşti să lanseze mesaje clare actualei guvernări de la Chişinău în sensul asigurării unor condiţii democratice şi a respectării statului de drept în perspectiva organizării unor alegeri libere şi corecte la scrutinul parlamentar din Republica Moldova, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Război electoral total
“Am fost anunţaţi acum câteva săptămâni că alegerile vor avea loc pe 24 februarie, dar în Republica Moldova niciodată nu poţi fi sigur pentru că nu există predictibilitate şi avem o guvernare care reuşeşte să interpreteze legea aşa încât să organizeze lucrurile aşa cum îi convine mai bine”, a declarat declarat Maia Sandu la dezbaterea “Republica Moldova Azi – integrare europeană intre speranţe şi dezamăgiri” organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre.
Ea adăugat că în această perioadă “partidele proeuropene de opoziţie (…) au fost ţinta principală a atacurilor din partea partea Partidului Democrat”.
” Noi avem şanse, chiar dacă guvernarea vorbeşte despre noi ca despre partide slabe, noi suntem partide fără resurse financiare, ne finanţăm corect şi transparent din donaţiile cetăţenilor şi bugetele noastre sunt de sute sau poate de mii de ori mai mici decât bugetele partidelor de la guvernare, a PD-ului şi a Partidului Socialiştilor, dar noi ne bucurăm de încrederea cetăţenilor şi acest lucru l-am demonstrat la alegerile prezidenţiale şi la alegerile municipale din Chişinău. Pe ce contăm noi: alegeri libere şi corecte şi solicităm sprijinul autorităţilor din România pentru a transmite mesaje clare pentru această guvernare. E nevoie ca ei să respecte caracterul democratic al acestor alegeri. (…) Ca să nu ajungem într-o situaţie tensionată şi dificilă, avem nevoie de condiţii pentru alegeri libere şi corecte. În rest, noi o să ne facem treaba”, a mai spus Maia Sandu.
Jocuri pro-Kremlin
Referindu-se la Partidul Democrat (PD) şi la Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), ea a spus că e bine “să te dai proeuropean, să obţii bani de la Bruxelles, de la Washington, de la Bucureşti, dar să faci jocurile aşa cum îi convine Kremlinului”.
“Pentru că, şi pentru Kremlin şi pentru corupţii de la guvernare, este foarte comod să ţină Republica Moldova într-o zonă gri, într-o zonă în care ei singuri fac regulile şi le schimbă după bunul plac. O zonă în care să continue mecanismele de spălare de bani, schemele de corupţie şi în general se pare că strategia PD-ului, a PSRM-ului, este să transforme Republica Moldova într-o zonă offshore şi să-şi scoată comisioane din aceste infracţiuni financiare de pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus Maia Sandu.
Andrei Năstase, preşedintele Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, a afirmat, la rândul său, că este important ca acordarea capitalului public dinspre Bucureşti spre Chişinău să fie condiţionată în continuare “de stat de drept, de democraţie, de libertăţi”.
România, cel mai important partener comercial pentru Chișinău
“Din 2014 încoace, România a devenit cel mai important partener comercial pentru Republica Moldova. România a contribuit la reabilitarea a peste 930 de grădiniţe, mai mult decât au făcut-o toate guvernările de la Chişinău în acest sens. România a donat, practic, a acordat Republicii Moldova peste 100 de milioane de euro, lucru foarte bun. Ceea ce cred eu către trebuie făcut este ca România să-şi schimbe puţin strategia faţă de Republica Moldova şi voi vorbi şi despre clasa politică pe care o îndemn la mai multă responsabilitate şi la mai multă maturitate în ceea ce priveşte Republica Moldova, la un mesaj comun pentru cei de dincolo, pentru că Republica Moldova nu este un stat oarecare. M-aş bucura dacă capitalul public din România ar fi condiţionat în continuare de stat de drept, de democraţie, de libertăţi, de ce nu, de susţinerea unor firme deja existente, a businessului de acolo, de ce nu, a Mitropoliei Basarabiei din Republica Moldova. M-aş bucura dacă acest capital public ar fi însoţit şi de capitalul privat”, a afirmat Andrei Năstase.
Moldova, inclusă în dialogul parteneriatului strategic cu SUA
Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu, a punctat că Republica Moldova trebuie inclusă în dialogul parteneriatului strategic cu SUA.
“Nu cred că acest lucru s-a făcut suficient de apăsat, ca să mă exprim eufemistic. Am sentimentul că, dacă există vreun actor politic extern care va putea să joace semnificativ la alegerile parlamentare prezumate din 24 februarie, acel actor nu va fi nici Bruxelles-ul, nici chiar Washington, ci va fi Bucureştiul. Influenţa pe care încă o mai are Bucureştiul şi anumiţi oameni politici şi modul în care, totuşi, se priveşte şi la Bucureşti de la Chişinău, ar putea să fie un element semnificativ. Bruxelles-ul e un pic departe, Washingtonul oricum nu va da mesaje atât de specifice şi punctuale pentru că nu e problema lor fierbinte. Deci Bucureştiul, din punctul acesta de vedere, cred că este capitala europeană sau euroatlantică care ar putea avea cea mai mare influenţă, inclusiv în configurările politice de acolo. Şi din această perspectivă ar trebui să fim şi mai responsabili”, a declarat Dungaciu.
Sprijin pentru opoziție
Vladimir Socor, reprezentant al Jamestown Foundation, a declarat la rândul său că autorităţile de la Bucureşti ar putea să facă o serie de lucruri în ce priveşte relaţia cu Republica Moldova.
“Deşi Bucureştiul nu este unul dintre marii actori internaţionali, are o mai mică influenţă decât SUA sau UE, Bucureştiul are influenţă mai directă la Chişinău, iar Republica Moldova este la vârful priorităţilor declarate de politică externă ale României. (…) Vorbeam adineauri despre plutonul de condeieri şi bateriile de website-uri care scindează votul proeuropean şi pro-unionist. Cuvântul de ordine de la Bucureşti trebuie să fie să înceteze această tactică, e fatală în perspectiva alegerilor. (…) Al doilea, Guvernul României şi Preşedinţia României ar trebui să se asocieze evaluărilor Uniunii Europene faţă de situaţia de la Chişinău. Bucureştiul nu s-a asociat nici explicit şi poate nici măcar implicit cu evaluările UE. Asociindu-se cu această evaluare, Bucureştiul poate să recâştige sprijin popular şi prestigiu în Republica Moldova, să nu mai fie asociat cu persoana cea mai detestată din Republica Moldova, care este domnul Plahotniuc. Al treilea lucru, există metode foarte simple de public relations prin care guvernarea din Bucureşti şi Preşedinţia pot, în mod indirect, să susţină partidele proeuropene fără a recurge la amestecul în treburile interne ale Republicii Moldova, tehnicile necesare, prin televiziune, sunt arhicunoscute”, a declarat Socor.
Transnistria, eterna problemă
El a mai spus că o altă chestiune pe care o pot face autorităţile de la Bucureşti ţine de abordarea chestiunii transnistrene în cadrul OSCE.
“România poate şi trebuie să-şi exercite dreptul de veto, de a-şi retrage consensul în cadrul OSCE pentru a schimba politica OSCE în chestiunea conflictului din Transnistria. (…) România nu poate schimba de una singură sau nu foarte repede politica Washingtonului sau a Bruxellesului, dar poate schimba prin intermediul OSCE care are statut oficial de mediator. Să fiţi toţi conştienţi că atât alegerile, cât şi aşa-zişii paşi mici în direcţia statutului special al Transnistriei pot conduce la compromiterea definitivă a tuturor opţiunilor de viitor pentru Republica Moldova, cu excepţia opţiunii dezintegrării şi a căderii în mlaştina lumii ruse. (…) E vorba de ipotecarea viitorului Republicii Moldova”, a mai afirmat Socor. (M.B.)
de Isac Mihai | aug. 16, 2018 | Editorial
Protestele din România inspiră Republica Moldova
Violențele fără precedent asupra civililor pașnici și intervenția abuzivă și disproporționată a forțelor de ordine (Jandarmerie și unități de Poliție), din Piața Victoriei, din data de 10 august, au dus la nenumărate teorii ale conspirației. Una dinte ele face referire la prezența „semnificativă” a unor grupuri de cetățeni din Republica Moldova și rolul lor în provocarea violențelor.
Un singur lucru este cert: în Piața Victoriei au fost cetățeni din Republica Moldova. Câți au fost și ce rol au avut rămâne să stabilească organele de anchetă. Dar, fiind pățiți cu 1989, este bine să suflăm și în iaurt. Elemente constitutive există cu duiumul!
Dragnea și-ar fi cumpărat ajutor de la Plahotniuc
Una dintre teoriile vehiculate zilele acestea, în spațiul public, a fost aceea că Liviu Dragnea ar fi primit un sprijin cumpărat de la Vladimir Plahotniuc, în calitate de parteneri „politici” și cu aceleași apucături dictatoriale. Frățietatea celor doi s-ar baza pe un schimb reciproc-avantajos: România finanțează un guvern falimentar, ieșit din grațiile UE și SUA, în schimbul unor diverse servicii, cum ar fi, de exemplu, împrumutarea unor „gropnici” pentru diversiuni destinate deturnării manifestațiilor pașnice și intervenției în forță ale slugilor din Jandarmerie, aparatul de represiune al oricărei grupări infracționale care preia Puterea în România.
Bineînțeles, până în momentul de față, această teorie nu a fost demonstrată cu probe de către emitenții ei. Însă, din punct de vedere legal, se poate demonstra sau infirma, dacă se analizează (de către Poliția de Frontieră, Poliția Rutieră și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) fluxul dinspre Republica Moldova, spre București, în perioada 09-10 august, precum și fluxul invers, pe aceeași rută, din 10-11 august.
În cazul în care s-ar fi procedat la un asemenea scenariu, era nevoie de o strategie de ieșire rapidă din „teatru”, așa că varianta transportului feroviar iese din calcul. Dispersia teritorială a eventualelor elemente de diversiune se realizează rapid pe calea rutieră, chiar dacă este deficitară infrastructura românească. Nu este prea greu să se identifice, având în vedere că se înregistrează numerele de înmatriculare ale autoturismelor și ID-urile cetățenilor!
Andrei Năstase recunoaște că PPDA a avut oameni în Piața Victoriei
O altă teorie, dar care ar putea fi legată fără tăgadă de prima, are legătură cu declarațiile lui Andrei Năstase, liderul PPDA, opoziția extraparlamentară față de partidele satelit ale lui Plahotniuc.
„Am urmărit îngrozit scenele de violență din Piața Victoriei, din seara zilei de 10 august, fiind cu sufletul alături de protestatarii pașnici, printre ei și colegii mei de la Platforma Demnitate și Adevăr (DA!)”, scria pe Facebook, în data de 11 august, la ora 09.33, Andrei Năstase.
Ce au făcut acei oameni din Republica Moldova, care a fost rolul lor acolo, vor stabili procurorii militari, dacă, se va considera că merită investigat.
Paralela cu decembrie 1989
Realitatea anului 1989 și afluxul de cetățeni sovietici care au împânzit România cu aproximativ două săptămâni înainte de izbucnirea manifestațiilor de protest ce au dus la căderea regimului Ceaușescu nu mai poate fi încadrată la teorii conspiraționiste, oricât de mult s-ar strădui unii să le bagatelizeze. Există suficiente declarații scrise și documente ale vremii, inclusiv mărturii ale unor cetățeni ai Republicii Moldova, care, atunci, efectuau stagiul militar obligatoriu în forțele armate ale Uniunii Sovietice, inclusiv în forțele speciale.
Dascălul lui Plahotniuc, kgb-ist de serviciu la București
De asemenea, poate ar merita amintită și prezența în România, oficial recunoscută, a domnului Dumitru Diacov, actualul președinte de onoare al Partidului Democrat, PD-ul celebrului Plahotniuc.
Revenind puțin la decembrie 1989, este interesant de precizat faptul că, între anii 1988 și 1989, domnul Dumitru Diacov a fost consultant al Departamentului de Relații Externe al Comitetului Central al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice). Cel mai important, în perioada 1989 – 1993, a fost șeful biroului Agenției de Știri TASS în România, la București. Adică, domnul Diacov a fost prezent în mod activ la București, în timpul așa-zisei Revoluții, fapt cu care se și mândrește și o dovedește cu fotografii din fața Comitetului Central, alături de tancurile aduse în Piață.
„Diplomatul” URSS de la București, ajuns „pro-european” și „pro-român”
Pe lângă Dumitru Diacov, la București, în zilele fierbinți ale lui decembrie 1989, la ambasada URSS, în calitate de secretar, se mai afla un important personaj politic actual de la Chișinău. Este vorba despre „pro-europeanul” și „pro-românul” de conjunctură, actualul vice prim-ministru pentru Integrare Europeană, Iurie Leancă. Posesorul unui partid de buzunar pentru ceas al lui Plahotniuc, și intitulat pompos Partidul Popular European din Moldova (PPEM), domnul Leancă era mândru diplomat sovietic, în 1989. Și-a început cariera în serviciul diplomatic al URSS, pentru ca, în perioada mai-octombrie 1989, să ocupe funcție de secretar II în cadrul Ambasadei Uniunii Sovietice din București. După desființarea URSS, începând cu 1991, a fost încadrat în Ministerul de Externe al Republicii Moldova.
Marius-Alin BÂTCĂ
de Razvan Iorga | iul. 13, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, UE
Polițiști aduși să păzească casa liderului PD, Vlad Plahotniuc, la ultimul protest major din Chișinău, de pe 1 iulie. Foto credit: BIRN
Decizia instanțelor de a invalida alegerile pentru Primăria de la Chișinău a mobilizat mulți oameni pentru a contesta organizarea administrativă oligarhică a Moldovei – dar rezultatele reale ale mișcării vor veni pe viitor. Anularea rezultatelor alegerilor locale pentru Primărie, câștigate luna trecută de Andrei Năstase, a fost picătura care a umplut paharul pentru mulți oameni din R. Moldova, scrie portalul Balkan Insight într-o amplă analiză a situației politice și sociale din R. Moldova, preluat de EvZ Moldova.
Hotărârea inițială a unei instanțe locale din Chișinău, din 20 iunie, a fost confirmată la 25 iunie de către Curtea Supremă de Justiție.
Năstase a fost ales de aproape 53% din populația orașului, câștigând în mod neașteptat alegerile împotriva unor candidați mai bine plasați, susținuți de partidul socialist pro-rus și de coaliția de guvernământ pro-occidentală.
Instanța și-a argumentat decizia controversată de a anula alegerile, după apariția în direct a lui Nastase pe Facebook în ziua votării, atunci când a cerut oamenilor să-și folosească dreptul de vot – fără însă a menționat vreun candidat sau nume de partid care să fie votat.
Andrei Nastase, liderul Partidului Platformei pentru Demnitate și Adevăr din opoziție, PPDA, a declarat într-un interviu pentru BIRN că în scenariul cel mai defavorabil, potrivit legii, ar fi putut primi o amendă, dar nu s-a așteptat niciodată la anularea alegerilor.
Fostul procuror și avocat, în vârstă de 43 de ani, este acum liderul carismatic al unei mișcări populare împotriva lui Vlad Plahotniuc, oligarhul miliardar și politicianul care conduce Partidul Democrat aflat la guvernare – și care spun criticii că subordonează guvernul, majoritatea parlamentară, întreaga administrație și aparatul judiciar din Moldova în interesele sale.
Năstase conduce această mișcare în alianță cu formațiunea pro-europeană Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu.
Năstase a intrat pentru prima oară în atenția publicului în toamna anului 2015, când, alături de alți adepți, a organizat în centrul Chișinăului o campanie de tip „occupy”, în scopul de a-l contesta pe Plahotniuc.
Cu toate acestea, când s-a aliat cu fostul lider al PSRM și actualul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, mulți analiști au fost dezamăgiți.
Mai există și alte controverse legate de trecutul său. Rapoartele mass-media l-au descris ca un apropiat al controversaților oameni de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa, care trăiesc acum la Frankfurt – evitând condamnările la închisoare – și care înainte au fost partenerii de afaceri ai lui Plahotniuc.
În ultimii doi ani, însă, Năstase s-a rebranduit din activist în lider politic pro-european și, alături de cei mai apropiați aliați ai săi, a deschis numeroase uși la Bruxelles, sub îndrumarea Partidului Popular European (PPE), în căutarea sprijinului lor politic.
Curând după anularea victoriei sale la alegerile de la Chișinău, Andrei Năstase, Maia Sandu și liderul Partidului Liberal Democrat, Viorel Cibotaru, au creat Mișcarea de Rezistență – Acum.
„Ceea ce este important este crearea acestei mișcări populare, de rezistență civică la nivel național, iar apoi putem decide asupra formelor de manifestare”, a declarat Năstase BIRN.
El a avertizat că tactica lor ar putea merge până la acte de nesupunere civică împotriva guvernului, pe care îl consideră prea apropiat de președintele pro-rus.
Avertizări asupra unui „scenariu ucrainean”
Într-o declarație recentă, Năstase a avertizat că un scenariu ucrainean de tip Euromaidan nu ar putea fi exclus în Moldova, susținând că Plahotniuc ar putea chiar „împușca oamenii dacă își va vedea libertatea și averile dobândite ilicit în pericol”.
„Să nu uităm că [președintele înlăturat al Ucrainei, Viktor] Ianukovici a fost odată un lider pro-european. Să nu uităm că Ianukovici a șantajat Europa … și că Ianukovici a schimbat, de asemenea, sistemul de vot în beneficiul său „, a susținut el.
După ce a fost blocat de la preluarea funcției al Capitalei, Năstase se teme că același scenariu ar putea avea loc după alegerile parlamentare din noiembrie.
Alegerile locale din orașele de la Chișinău au fost văzute pe scară largă ca un test pentru următoarele alegeri la nivel național.
Dar schimbarea reală a politicii din Moldova a devenit mai greu de realizat, parțial din cauza introducerii sistemului electoral mixt care va fi aplicat la scrutinul din luna noiembrie.
În cadrul acestui sistem, jumătate dintre parlamentari vor fi aleși pe listele de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripțiile individuale.
Una dintre strategiile pe care Plahotniuc ar intenționa să o utilizeze în alegeri este ca ai săi candidații Partidului Democrat să-i facă pe candidați să candideze ca și independenți, iar pe lângă asta să coopereze cu Partidul Socialist pentru a-și învinge adversarii.
„Plahotniuc nu are altă șansă de a obține rezultate bune”, spune Năstase, care adaugă că, în ciuda refuzurilor publice, există o „alianță secretă” între democrații de guvernământ și socialiștii de opoziție pentru mai mult de un an și jumătate.
O dovadă pentru aceasta este că ambele partide, cele mai mari din Moldova, au sprijinit introducerea noului sistem electoral mixt, în ciuda criticilor din partea Uniunii Europene.
Alianța împotriva unui regim „dictatorial”
În timp ce victoria neașteptată a lui Nastase în alegerile pentru Primărie a oferit un impuls mobilizării opoziției, Năstase și-a consolidat și mai mult relațiile politice cu liderul mai popular al PAS, Maia Sandu, care până acum a fost simbolul principal al unei alternative reale pro-europene în Republica Moldova.
Maia Sandu, în vârstă de 46 de ani, absolventă a Universității Harvard din SUA, este o figură de încredere în multe cancelarii ale UE, precum și la Washington.
Fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale de la Washington, ea a condus între urmă cu câșiva ani și Ministerul Educației al Moldovei într-un guvern anterior, atunci când a solicitat făcut mai multe reforme dure, dar necesare.
Sandu a pierdut cursa prezidențială din R. Moldova în noiembrie 2016, după ce Partidul Democrat și PSRM s-au aliat împotriva ei.
Într-un interviu pentru BIRN, Maia Sandu a spus că invalidarea alegerilor pentru primăria Chișinăului a fost o decizie abuzivă,
„Ne confruntăm cu o nouă situație în Republica Moldova, deoarece până acum nici un alt rezultat al alegerilor, chiar și atunci când acestea au fost contestate de concurenți sau de observatori naționali sau internaționali, nu a fost invalidat vreodată de vreo instanță”, a spus ea.
Sandu a cerut formarea unei mișcări de rezistență pentru a uni oamenii împotriva „obiceiurilor dictatoriale” ale Partidului Democrat și liderului acestuia, Vlad Plahotniuc.
„Aceasta este încercarea noastră de a uni societatea, de a informa oamenii despre ceea ce se întâmplă și despre pericolul acestor decizii abuzive”, a spus ea.
„Moldova se confruntă cu o problemă a dominației oligarhice asupra mass-media, așa că vom încerca, de asemenea, să informăm corespunzător publicul”, a adăugat Sandu.
Întrebat dacă ar exclude posibilitatea unei așa-numite „alianțe nefirești” între socialiștii pro-ruși și pro-democrații pro-europeni, Sandu a spus cu voce tare: „Nu!”
„Lui Plahotniuc i-a căzut și ultima mască de pro-european prin aceste acțiuni [după votul primăriei]. De aceea a impins sistemul electoral mixt, pentru că – după cum arată votul – alegerile ar fi putut fi câștigate de către socialiștii de la Chișinău dacă acest lucru ar fi fost deja pus în practică „, a spus Sandu.
Sandu a exclus, de asemenea, orice posibil compromis de formare a unei coaliții cu Partidul Democrat, chiar dacă a existat o presiune din partea UE pentru un astfel de scenariu, pentru a-i scoate din joc pe socialiștii pro-Kremlin.
„Singurii care pot exercita presiuni sunt cetățenii care votează pentru noi. Apărăm interesele acestor oameni și vom acționa în funcție de necesitățile alegătorilor „, a spus ea.
„Alegătorii noștri vor să trăiască într-o țară democratică, unde oamenii cinstiți trăiesc bine, într-o țară din care nu doresc să fugă”, a concluzionat Sandu.
Până acum, cele trei partide care formează Mișcarea de Rezistență – ACUM au câștigat sprijinul unui număr de personalități publice proeminente, inclusiv analiști politici, lideri ONG, sportivi și intelectuali.
Plahotniuc, totuși, a intrat și el în ofensivă, învinuindu-i pe Maia Sandu și pe Andrei Năstase pentru rezoluția votată pe 5 iunie, de către Parlamentul European, dcoument în care s-a cerut că orice sprijin bugetar suplimentar pentru Moldova să fie tăiat.
„Această rezoluție, ce a fost cretă de Maia Sandu și Andrei Năstase împotriva poporului moldovenesc, nu își va atinge scopul cinic căruia s-a urmărit – de a face pe oameni să sufere din punct de vedere financiar. Rezoluția are doar un efect politic, dar altfel nu va funcționa” , a declarat săptămâna trecută Plahotniuc.
Mișcarea Parlamentului European a venit la o zi după ce Uniunea Europeană a înghețat plata primei tranșe dintr-un ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, care a precizat că voia recentă anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinăului a încălcat principalele precondiții pentru acordarea acestui sprijin financiar: respectarea democrației și a domniei legii.
Plahotniuc a atacat rezoluția Parlamentului European, susținând că banii au fost intenționați „să îmbunătățească alimentația copiilor în grădinițe și școli și să crească salariile cadrelor didactice”.
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Parlamentul European, o sentință grea pentru guvernarea de la Chișinău
Parlamentul European „consideră că, în urma deciziei de invalidare a alegerilor pentru primării din Chișinău, nu au fost îndeplinite condițiile politice de acordare a asistenței macrofinanciare, reamintind că o condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare este ca țara beneficiară să respecte mecanisme democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar multipartit și statul de drept și să garanteze respectarea drepturilor omului”, se arată într-o rezoluţie votată de Legislativul comunitar, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rezoluție dură
„Deteriorare serioasă a relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”, semnalează, în acest context, analistul Paul Ivan, de la European Policy Centre. Într-o postare pe Facebook, expertul anticipează că, în urma rezoluţiei, ajutorul macrofinanciar „va fi cu siguranță blocat”, făcând referire la tranşa de 100 de milioane de euro.
„Este cea mai dură rezoluție despre Moldova adoptată de Parlament în ultimii 10 ani”, comentează şi eurodeputatul Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE, grupul care a inițiat rezoluția, şi vicepreşedinte al comisiei pentru bugete din Parlamentul European.
Cei trei lideri ai opoziţiei, Maia Sandu, Andrei Năstase şi Viorel Cibotaru, au subliniat caracterul de penalizare al acestei rezoluţii pentru abuzul făcut de puterea politică în contextul alegerilor din capitala ţării. În schimb, reprezentanţii PD, partid aflat la guvernare, au scos în evidenţă calitatea „eminamente politică” a documentului. (Mihai Isac)
