de Razvan Iorga | mai 12, 2011 | Asia Centrală, Caucaz, Info Caspica, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Politica energetica a UE ar trebui in mod clar sa se aseze in primele trei prioritati ale acestei constructii politico-economice. In ciuda identificarii multor vulnerabilitati pe aceasta nisa, UE continua sa duca o politica in mare parte sterila iar marile planuri energetice sa ramana incremenite in proiect, desi securitatea energetica se afla in Strategia UE 2020. Nu de aceasi parere este si Romania care incearcat tot mai intens sa valorifice relatiile sale in Asia centrala si in zona Caucazului, regiuni de importanta capitala pentru noua configuratie geopolitica a Eurasiei. Numai in 2011, Bucurestii s-au miscat extrem de bine in ceea ce priveste politica energetica demarand mai multe actiuni politice ce s-a concretizat prin semnarea de parteneriate strategice sau acorduri bilaterale care tintesc o mai buna colaborare economica intre tara noastra si statele din jurul Marii Caspice, un fel de nou “El Dorado” al gazelor si petrolului.
Toate aceste miscari ale Romaniei risca sa supere Rusia, tara care detine monopolul exporturilor energetice in toata Europa. Desi la nivel declarativ toate statele membre UE s-au pus de acord asupra cautarii unor solutii pentru diversificarea aprovizionarii cu gaz, cele mai puternice tari incearca sa-si formuleze o politica proprie fata de Moscova, lasand sau chiar sabotand proiecte de anvergura cum este Nabucco. Din aceasta campanie de atragere a tarilor din zona Marii Caspice face parte si vizita presedintelui turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov, care efectueaza in aceste zile o vizita in Romania. Avand in interes comuna, sefii celor doua state au subliniat rolul de piata de desfacere si totodata de poarta spre UE a gazelor caspice. “Intre Turkmenistan si toata Uniunea Europeana se desfasoara o dinamica relatie de cooperare. (…) Noi vedem Romania ca pe un inel de legatura cu UE, ca pe o poarta catre UE. Doresc sa multumesc conducerii Romaniei pentru invitatia de a veni in minunata dumneavoastra tara si domnului presedinte Basescu pentru contributia sa la dezvoltarea acestei relatii si atentiei pe care o acorda relatiilor dintre Turkmenistan si Romania”, a spus Berdimuhamedov, in cadrul unor declaratii de presa comune cu Traian Basescu.
Seful statului roman a fost si el de acord ca o afacere profitabila ar fi ca aceasta tara sa primeasca la randul sau o serie de garantii scrise in legatura cu angajmentul comun pentru Nabucco. “Trebuie sa fac publica satisfactia mea pentru disponbilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetica a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. In acelasi timp, insa, consideram absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan”, a declarat Basescu.
Anterior, liderul de la Cotroceni a facut luna trecuta o vizita si in Azerbaidjan, acolo unde a discutat cu omologul sau azer, Ilham Aliev, modalitatea punerii in miscare a Parteneriatul strategic dintre doua tari. Cu alte cuvinte, cele doua intalniri cu sefii de stat turkmen si azer s-a dorit a fi o asigurare ca principalii furnizori de gaze ai Nabucco conlucreaza cu Romania in acest proiect. Ca solutie de rezerva, Romania mai cocheteaza si cu ideea AGRI un alt proiect energetic intre Bucuresti-Tbisli-Baku care ar urma sa aduca gaz lichefiat pe vase de mare tonaj in terminalul portului Constanta tocmai din Azerbaidjan via Georgia.
AGRI totusi nu pare neaparat ca cea mai buna solutie de rezerva la Nabucco. Angrenata pe doua fronturi, Romania se poate pierde destul de usor deoarece isi poate risipi resursele si energia in doua proiecte care la nivel declarativ par complementare, dar totusi concurente tinand cont ca vor desface un produs pe aceeasi piata iar provenienta va fi cam aceeasi. Recent, presedintele Consiliului de Administratie al AGRI si director in Ministerul Economiei, Corneliu Condrea, a declarat ca pretul gazelor importate prin proiectul AGRI ar putea fi mai mare decat cele ale gazelor rusesti pentru ca Romania deja plateste circa 470 de dolari pe mia de metri cubi, unul dintre cele mai ridicate preturi din UE.
de Razvan Iorga | mai 5, 2011 | Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Uncategorized @ro
Proiectul Interconectorului AGRI ar putea costa intre 1,2 si 4,5 miliarde de euro, in functie de cantitatea de gaze pe care ar urma sa o transporte, iar gazele ar putea fi mai scumpe decat cele importate din Rusia. “Vom sti abia dupa finalizarea studiului de fezabilitate, dar exista si varianta ca gazele importate din Azerbaijan, prin AGRI, sa fie mai scumpe decat importate din Rusia”, a declarat joi presedintele Consiliului de Administratie al AGRI LNG Project Company, Corneliu Condrea. Potrivit acestuia, studiul de fezabilitate (estimat a fi finalizat in a doua parte a anului 2012) recomanda demararea unor negocieri cu Turcia, pentru ca vapoarele sa poata transporta stramtoarea Bosfor, avand in vedere ca Turcia nu permite ca vapoarele sa depaseasca o lungime de 150 metri, la o capacitate transportata de 145.000 metri cubi.
Traseu energetic
Interconectorul Azerbaijan-Georgia-Romania are ca obiectiv diversificarea surselor de aprovizionare si rutelor de transport energetic, fiind complementar Nabucco, in cadrul Coridorului Sudic. AGRI isi propune sa conecteze furnizorii de gaze naturale din regiunea Marii Caspice cu piata europeana. Gazele ar urma sa fie transportate prin conducte, intre Republica Azerbaidjan si Georgia. Potrivit proiectului, gazele sunt lichefiate in viitorul terminal ce se va construi pe tarmul georgian al Marii Negre, apoi traversate peste Marea Neagra cu ajutorul metanierelor si regazeificate in viitorul terminal ce se va construi pe tarmul romanesc al Marii Negre. Gazele sunt apoi livrate in Sistemul Energetic National, fie pentru consum, fie pentru tranzit catre Ungaria, prin conducta Arad-Szeged.
Trei scenarii posibile
Œn document sunt prezentate trei scenarii referitoare la costurile si capacitatea proiectului. in prima varianta, care vizeaza o capacitate de transport al gazelor de doua miliarde metri cubi, valoarea investitiei este estimata la 1,2 miliarde de euro. Varianta a doua cuprinde o capacitate de transport de cinci miliarde metri cubi de gaze, situatie in care costurile sunt evaluate la 2,8 miliarde de euro. Varianta a treia vizeaza o capacitate de opt miliarde metri cubi de gaze si costuri de 4,5 miliarde de euro. in privinta surselor de finantare, documentul prezentat de Ministerul Economiei avanseaza doua variante. Prima ar fi majorarea capitalului companiei de proiect, fie prin emisiunea de actiuni, fie prin cresterea valorii nominale a titlurilor existente. A doua posibilitate de finantare este atragerea unui investitor strain care sa asigure realizarea studiului de fezabilitate si care sa participe si la fazele ulterioare de constructie. Actionarii companiei de proiect AGRI LNG Project Company, care urmeaza sa dezvolte aceasta investitie, sunt Romgaz (Romania), SOCAR (Azerbaidjan) si GOGC (Georgia), iar compania maghiara MVM va intra si ea in actionariat. LNG Project Company are sediul la Bucuresti si a fost inregistrata in ianuarie. Interconectorul AGRI este destinat transportului gazelor naturale azere in Romania, in stare lichefiatå. Proiectul prevede construirea a doua terminale de gaz natural lichefiat, unul pe litoralul georgian al Marii Negre si celalalt la Constanta.
de Razvan Iorga | mart. 17, 2011 | Caucaz, Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Rusia incearca sa forteze mana Turciei, amenintand ca ar putea sa renunta la contructia gazoductului South Stream daca acest proiect se mai loveste de piedici de netrecut, a declarat Dmitri Psekov, purtator de cuvant al premierului Vladimir Putin, citat de ITAR-TASS. Declaratiile vin dupa ce Turcia a refuzat sa-i permita Rusiei construirea unei sectiuni a gazoductului in zona sa economica din Marea Neagra. Autoritatile de la Ankara sustin ca Gazprom, compania care dezvolta South Stream, nu a adus dovezi privind sustenabilitatea proiectului. Peskov a mentionat, totodata, ca Rusia ia in considerare inlocuirea sectiunii submarine a gazoductului cu terminale pentru gaze naturale lichefiate construite pe tarmul Marii Negre.
Concurenta pentru AGRI
In conditiile in care Romania, Azerbaidjan si Georgia se pregatesc sa demareze proiectul AGRI prin care Europa va benficia de gaze naturale lichefiate de la Marea Caspica, vicepremierul rus, Igor Secin, a anuntat recent ca Moscova cauta alternative mai ieftine de a livra Europei gaze naturale ruse[ti, inclusiv prin intermediul terminalelor de gaze lichefiate. Mai multi anali[ti chestionati de Komersant considera ca discutiile pe tema terminalelor de gaze lichefiate au rolul de a presa Turcia. Folosirea terminalelor ar insemna construirea unor astfel de facilitati in Romania si Bulgaria, in conditiile in care navele care transporta gaze lichefiate nu pot tranzita stramtoarea Bosfor decat doua luni pe an, conditie impusa de Turcia. Proiectul South Stream presupune construirea unui gazoduct cu o lungime de 3.600 de kilometri, care va aproviziona Europa Occidentala cu gaze ruse[ti, tranzitand Marea Neagra si regiunea balcanica.
de Vitalie Goncearov | sept. 30, 2010 | Caucaz, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Presedintele roman Traian Basescu sprijina AGRI
Considerat de şeful statului român drept „cel mai competitiv proiect” din punct de vedere al preţului, în comparaţie cu Nabucco sau Southstream, AGRI ar putea livra Europei gaze azere în aproximativ trei ani, relateaza surse oficiale de la Bucuresti, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Este cel mai ieftin proiect dintre alternativele vehiculate de transfer al gazului din zona caspică şi din Asia Centrală către piaţa europeană. Fie că vorbim despre Southstream, fie că vorbim de Nabucco, din punct de vedere al preţului acesta este cel mai competitiv proiect”, a declarat Traian Băsescu, citat de mass-media de la Bucuresti, susţinând că nu este în măsură să prezinte un preţ al acestei investiţii.
După semnarea declaraţiei comune de susţinere a proiectului AGRI de către Traian Băsescu şi omologii săi din Azerbaidjan şi Georgia, precum şi de către premierul Ungariei, şeful statului a precizat că proiectul este conceput în trei etape de finalizare a terminalului de la Constanţa, fiecare având câte 10 miliarde de metri cubi pe an. „Preţul este flexibil, cu costuri care vor fi reglate de nevoile de pe piaţa europeană, dar şi de sursele de aprovizionare. Dar este cert că faza I a proiectului poate fi aprovizionată cu gaz din Azerbaidjan”, a mai spus Băsescu, anunţând că, după ce va fi finalizat studiul de fezabilitate, se va putea discuta şi despre finanţarea europeană a investiţiei.
Dimensiunea estică
Catalogând proiectul AGRI drept unul de pionierat în domeniul gazelor naturale lichefiate, Traian Băsescu a susţinut că acesta are potenţialul de a fi dezvoltat şi pe dimensiunea estică, în atragerea şi a altor furnizori. În timpul recentelor convorbiri oficiale, el a anunţat că „suntem pe punctul de a lansa interconectorul AGRI”, care „reuneşte rolul-cheie al Republicii Azerbaidjan ca producător major de hidrocarburi”. „Importanţa geostrategică a Georgiei şi României ca pod de legătură peste Marea Neagră şi valoarea adăugată a Ungariei pentru dezvoltarea dimensiunii vestice a proiectului”, a mai spus preşedintele României, promiţând auditoriului că, în cel mai scurt timp, compania de proiect care va avea sediul la Bucureşti, va deveni operaţională pentru a fi demarat studiul de fezabilitate.
Băsescu s-a angajat, totodată, ca, alături de premierul maghiar Viktor Orban, să facă demersuri pentru cofinanţarea studiului de fezabilitate de către UE ca parte a programului TEN E-2011.
Dimensiune academica
Afirmând că studiul aferent terminalului LNG de la Constanţa este în curs de finalizare, iar concluziile acestuia vor putea reprezenta un punct de plecare pentru studiul dedicat proiectului AGRI, Băsescu a subliniat oferta României de pregătire în domeniul managementului proiectelor de infrastructură energetică prin intermediul Universităţii de Petrol şi Gaze de la Ploieşti. În timpul discursului, preşedintele Băsescu a afirmat că trebuie luat în considerare faptul că AGRI poate fi substitutul pentru „I agree”.
Proiectul AGRI (România – Georgia – Azerbaidjan -Interconnector) vizează tranzitul de gaz natural lichefiat din zona Mării Caspice în Europa, precum şi construcţia a două terminale de gaze naturale lichefiate la Tbilisi şi Portul Constanţa. Cele patru state semnatare ale declaraţiei de la Baku îşi asumă ducerea studiului până la nivel de proiect, după care vor fi invitate firme private.
de Vitalie Goncearov | sept. 30, 2010 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Proiectul AGRI ameninta hegemonia rusa la Marea Neagra
Potrivit analiştilor de la think tank-ul american Stratfor, proiectul AGRI privind exportul gazelor din Azerbaidjan în Europa are un caracter mai mult politic decât economic, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Proiectul AGRI privind exportul de gaze azere în Europa, cu privire la care au semnat un acord săptămâna trecută preşedinţii Azerbaidjanului (Ilham Aliev), României (Traian Băsescu) şi Georgiei (Mihail Saakaşvili) şi la care ar urma să adere şi Ungaria, are mai degrabă un caracter politic decât economic, apreciază analiştii think tank-ului american Stratfor.
Acord strategic
Acordul semnat la Baku presupune transportul gazelor azere pe litoralul georgian al Mării Negre, unde ar urma să fie lichefiat în fabrici speciale, după care ar fi transportat cu ajutorul petrolierelor în România (în Portul Constanţa), unde gazele azere vor fi readuse la starea lor iniţială, urmând ca apoi să fie transportate, prin conducte, pe piaţa europeană. Din punct de vedere tehnic şi al transportului, proiectul este unul extrem de ambiţios, ba chiar nerealist. „Va fi necesar să se construiască fabrici speciale în Georgia şi România, niciunul dintre cei doi participanţi (la AGRI) nedispunând în acest moment de astfel de oportunităţi. Aceasta înseamnă că vor fi necesare investiţii suplimentare”, punctează expertul Stratfor Eugene Chausovsky. Din perspectiva finanţării, costurile proiectului variază între două şi 5 miliarde dolari, o sumă prohibitivă pentru toate cele trei ţări în acest moment, apreciază acesta.
Cartea separatista
Un alt aspect asupra căruia atrag atenţia experţii americani este că gazele azere care ar urma să fie transportate în Georgia vor trece nemijlocit prin imediata apropiere a Abhaziei, republică separatistă controlată de Rusia. În Abhazia, Moscova deţine trupe militare şi, dacă şi-ar dori să saboteze AGRI, ar putea s-o facă foarte uşor. În legătură cu respectivul proiect, Eugene Chausovsky subliniază că AGRI poate oferi un motiv serios de îngrijorare atât pentru Rusia, cât şi Turcia. „Statele participante au probleme serioase cu Rusia. Problemele Georgiei au legătură cu regiunile Abhazia şi Osetia de Sud, care au ieşit de sub jurisdicţia ei cu sprijinul ruşilor. România are divergenţe cu Rusia în ceea ce priveşte Republica Moldova, ce a devenit pentru aceste două state un fel de zonă-tampon. Azerbaidjanul se străduieşte să promoveze o politică pragmatică şi independentă, dar, recent, Rusia a semnat un acord militar cu adversarul azerilor, Armenia”, opinează expertul citat.
Opozitie turca
În ceea ce priveşte nemulţumirea Turciei faţă de AGRI, el aminteşte că „Turcia a declarat deja că nu va sprijini acest proiect azer”. Partea turcă ar prefera utilizarea gazelor azere în alte programe. În special în proiectul Nabucco. Turcia este, de asemenea, interesată de utilizarea rezervelor de gaze de la zăcământul Shah Deniz, evidenţiază acesta. Până la urmă, în opinia expertului, Azerbaidjanul vrea să arate atât Rusiei, cât şi Turciei că are şi alte opţiuni de export al gazelor. Programe de genul AGRI ar putea constitui o pârghie suplimentară în mâinile Azerbaidjanului în jocurile sale geopolitice regionale, apreciază Eugene Chausovsky. Bătălia pentru transportul gazelor naturale spre Europa este deja antamată între proiectele concurente Nabucco şi South Stream. Nabucco ar urma să lege câmpurile gazeifere din Asia Centrală, în special din Caspica, cu Europa, tranzitând Turcia, sud-estul Europei, inclusiv România, evitând Rusia.
Proiectul South Stream, iniţiat de grupul rus Gazprom în cooperare cu grupul italian ENI, ar urma ca din 2015 să aducă gaz rusesc din Siberia spre Italia şi Grecia, pe sub Marea Neagră, evitând Ucraina şi deci întreruperile în aprovizionarea Europei care au survenit în ultimii ani din cauza contenciosului ruso-ucrainean. Este deci evident că AGRI deranjează atât Turcia, cât şi Rusia, care îşi văd ameninţate poziţiile pe această piaţă în Marea Neagră.
