de Anatol Terzi | dec. 16, 2011 | România, Știri, Uncategorized @ro
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat joi planul de forţe pentru misiuni în străinătate pentru 2012, a anunţat preşedintele Traian Băsescu. Astfel, pe lângă misiunile din Afganistan, Kosovo şi Bosnia, România va trimite o fregată în zona Golfului Aden.
„Astăzi (n.red. – joi) s-a aprobat planul de forţe pentru misiuni în străinătate, forţe ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Administraţiei şi Internelor. Misiunile vor fi îndeplinite din punctul de vedere al MApN de un număr de 2.348 de militari, aflaţi simultan în teatrele de operaţii. Deci, avem o diminuare cu 177 de militari comparativ cu anul care se încheie. Se menţine însă participarea în Afganistan cu 1.940 de militari, tot într-o misiune NATO, KFOR, în Kosovo cu 64 de militari şi în Bosnia-Herţegovina – 71 de militari”, a afirmat şeful statului, într-o declaraţie de presă susţinută la finalul şedinţei CSAT.
Acesta a anunţat că MApN va disloca o fregată de tip T 22, cu elicopter şi având la bord o echipă, un grup pentru operaţiuni speciale în Oceanul Indian, în operaţiunea UE „Atlanta”. ” Este vorba despre zona Golfului Aden, în Oceanul Indian, pentru protejarea navelor comerciale de actele de piraterie”, a completat Băsescu.
În ceea ce priveşte rezervele pentru anul 2012, Băsescu a spus în ţară vor fi gata de intervenţii unităţi cumulând un efectiv de 1.210 militari, forţe dislocabile în orice moment, la dispoziţia NATO. „În ceea ce priveşte forţele operative, ştiţi foarte bine, atunci când ai în teatre 2.348 de militari, de fapt trebuie să ai patru seturi de 2.348, un set la odihnă, un număr echivalent la pregătire, un număr echivalent în teatru şi, de asemenea, să poţi înlocui oricând efectivele întregului grup, în orice moment, în oricare dintre cele trei situaţii se află”, a afirmat Băsescu.
de Marius-Alin Batca | dec. 14, 2011 | Alte regiuni, Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Statele Unite ale Americii sunt pe cale să câştige conflictul dur din Afganistan, a afirmat miercuri, în faţa unor militari americani, ministrul american al apărării Leon Panetta, aflat la o bază din estul Afganistanului.
Ministrul american al apărării Leon Panetta a sosit marţi la Kabul într-o vizită surpriză, pentru a reafirma angajamentul SUA în Afganistan, în momentul în care soldaţii americani şi-au început retragerea, iar securitatea este transferată progresiv forţelor afgane. În cursul acestei vizite surpriză de două zile, cea de-a doua după preluarea funcţiei în fruntea Pentagonului, Leon Panetta urmează să se întâlnească cu preşedintele afgan Hamid Karzai şi cu ministrul apărării Abdul Rahim Wardak.
‘Cred că 2011 va marca o etapă importantă pentru eforturile noastre în Afganistan. Trupele noastre au reuşit să reducă nivelul de violenţă, ele au reuşit să securizeze unele zone-cheie din Afganistan’, în timp ce armata şi poliţia afgană au devenit mai puternice, le-a declarat el ziariştilor în avionul care-l conducea la Kabul. Potrivit unui raport al Pentagonului din luna octombrie, în 2011 violenţa în Afganistan s-a redus în raport cu anul precedent – pentru prima dată în ultimii cinci ani.
Pe de altă parte însă, ONU estimează că violenţele generate de conflict au crescut cu 40% în 2011, iar experţi au estimat recent că forţa NATO din Afganistan (ISAF), condusă de Statele Unite, a avut tendinţa de a exagera succesul operaţiunilor împotriva talibanilor, transmite Agerpres. Statele Unite au început retragerea, care urmează să se încheie la sfârşitul lunii decembrie, a primului lor contingent de 10.000 de soldaţi din totalul de 100.000, în timp ce 23.000 de militari suplimentari urmează să părăsească ţara la sfârşitul lunii septembrie 2012. Washingtonul şi NATO au anunţat la începutul acestui an că toate trupele lor de luptă urmează să părăsească Afganistanul până la sfârşitul anului 2014.
de Anatol Terzi | dec. 10, 2011 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Pakistanul este pregătit să doboare aeronavele NATO. Conducerea armatei pakistaneze a decis amplasarea la frontiera cu Afganistanul vecin a unor mijloace moderne de apărare antiaeriană în scopul interceptării pe viitor a avioanelor şi elicopterelor NATO.
La 26 noiembrie, în urma unui raid al elicopterelor ISAF, 25 de poliţişti de frontieră pakistanezi şi-au pierdut viaţa. Anunţul a fost făcut de un înalt reprezentant al armatei, generalul Ashfaq Nadeem. De asemenea, potrivit acestuia, după incursiunea aviaţiei NATO, Pakistanul nu mai poate tolera prezenţa numeroşilor angajaţi ai CIA pe teritoriul său.
Înaltul comandament al armatei Islamabadului dăduse anterior ordin ca militarii pakistanezi din unităţile dislocate la graniţa cu Afganistanul să deschidă focul în caz de noi acte de agresiune din partea trupelor NATO, după cum au relatat canalele media de la Islamabad.
Săptămâna trecută, comandantul armatei pakistaneze a ordonat evacuarea bazei aeriene de la Shamsi, ca reacţie la raidul aerian NATO din 26 noiembrie. Această bază juca un rol foarte important pentru armata americană şi CIA, de aici fiind lansate raidurile împotriva insurgenţilor din nord-vestul Pakistanului.
“Noi vom repecta această cerere”, a declarat ambasadorul american la Islamabad, Cameron Munter, pentru un canal de televiziune pakistanez. Personalul va trebui ca până pe 11 decembrie să părăsească baza situată într-o zonă izolată a Balucistanului, în sud-vestul Pakistanului.
de Razvan Iorga | dec. 1, 2011 | Asia Centrală, Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivul de la Sofia, condus de premierul Boiko Borisov, a decis sa retraga majoritatea trupelor bulgare prezente in Afganistan, a anuntat ministrul apararii Anyu Angelov, citat de agentia Novinite. Conform graficului de retragere, la sfarsitul anului 2012 se vor intoarce cele doua echipe medicale din provincia Herat, in 2013 trupele care pazesc aeroportul din Kabul, iar in 2014 trupele de paza de la aeroportul din Kandahar. Bulgaria va retrage trei sferturi dintre cei peste 600 de militari dislocati in cadrul misiunii NATO. Acest interval de retragere corespunde cu planurile SUA pentru transferul securitatii catre fortele afgane, pana in anul 2014. Dupa acest an, Bulgaria intentioneaza sa se implice in continuare in instruirea fortelor de securitate din Afganistan. in anul 2014 autoritatile afgane ar trebui sa preia controlul tarii de la trupele internationale, in conformitate cu un acord semnat intre presedintele Afganistanului Hamid Karzai si misiunea ISAF. In iulie 2010, Bulgaria avea de gand sa desfasoare o unitate de lupta formata din 700 de oameni pentru a-si consolida pana cel tarziu in 2013 efectivele deja trimise in Afganistan, a anunta atunci ministrul Apararii, citat de Sofia News Agency. Romania si-a dublat in 2009 efectivele fata de 2008, trecand de la circa 500 de militari la 1.058 militari, iar pentru 2010 era prevazuta initial o crestere a efectivelor cu 150 de militari. in aprilie, inainte de a pleca la dineul gazduit la Praga de presedintele american Barack Obama, presedintele Traian Basescu spunea ca CSAT a constatat ca, din cauza misiunilor pe care le indeplinim, „ne punem trupele in insecuritate, daca nu marim efectivele cu inca 600 de militari, deci pana in luna septembrie Romania va avea in Afganistan 1.800 de militari, pentru a-si putea indeplini misiunea cu maxima securitate pentru trupele pe care le avem dislocate acolo”. In prezent, Romania a atins aceasta cifra si este al cincilea contributor al NATO in Afganistan, la acelasi nivel cu Turcia.
de Razvan Iorga | nov. 28, 2011 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Tratatul privind Fortele Conventionale in Europa, CFE, va fi din nou aplicat daca se renunta la desfasurarea scutului american antiracheta la frontierele Rusiei, a spus luni Dmitri Rogozin, informeaza RIA Novosti. „Pentru a resuscita procesul de control asupra fortelor conventionale in Europa, printre „fortele substantiale” ar trebui clasate nu numai elementele de aparare antiracheta desfasurate la sol, dar si platformele antiaeriene din mari si dronele”, a explicat el. Tratatul CFE a fost semnat in 1990 de cele 16 tari NATO si sase membre ale Pactului de la Varsovia si a intrat in vigoare in 1992. Tratatul stabileste plafoane egale pentru fiecare dintre blocurile foste rivale in domeniul a cinci categorii de armamente conventionale – tancuri, vehicule armate, artilerie, elicoptere de asalt, avioane de lupta. Tratatul CFE a jucat un rol crucial in stabilizarea regiunii dupa destramarea Uniunii Sovietice si a blocului comunist din Europa de Est.
Document amibuguu
Cu timpul, documentul a devenit irelevant si depasit din cauza modificarilor din domeniul militar si ale mediului politic. Textul a fost actualizat in 1999, la Istanbul, dar statele membre NATO au refuzat ratificarea lui invocand mentinerea trupelor ruse in Georgia si Transnistria. Rusia a impus un moratoriu unilateral Tratatului CFE in decembrie 2007 sub pretextul ingrijorarii legate de expansiunea spre est a NATO, al scutului american antiracheta din Europa si al refuzului membrilor NATO de a ratifica documentul. Moscova a spus ca isi va relua participarea la CFE, daca NATO ratifica tratatul modificat. Purtatoarea de cuvant a diplomatiei americane, Victoria Nuland, a declarat saptamana trecuta ca Washingtonul a anuntat ca isi limiteaza cooperarea cu Rusia si va inceta sa se mai achite de unele obligatii ce ii reveneau in virtutea prevederilor CFE.
Dosarul afgan, in pericol
Cu numai Tratatul CFE este pus in discutie de Rusia, ci si cooperarea in Afganistan. Rusia ar putea renunta la cooperarea cu NATO in privinta Afganistanului, daca Alianta continua cu planurile legate de scutul antiracheta, a declarat ambasadorul rus Dmitri Rogozin. „Daca partenerii din NATO nu reactioneaza la temerile noastre legate de apararea antiracheta, va trebui sa legam aceste temeri de alte chestiuni”, a spus Rogozin, citat de Interfax. „Acestea ar putea include Afganistanul”, a subliniat el. Presa controlata de stat a spus ca scutul ar ameninta direct forta nucleara rusa de intimidare si a subliniat ca Moscova va replica prin desfasurarea de noi rachete indreptare asupra unor tinte europene. Declaratiile lui Rogozin marcheaza prima data cand un oficial rus de rang inalt pune public sub semnul intrebarii cooperarea cu NATO in dosarul afgan.
