de Natalia Ciobanu | iul. 7, 2013 | Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Sea Breeze 2013, exercitiu militar devenit traditional pentru statele Marii Negre
La Odessa, în Ucraina, a fost dat start-ul exerciţiilor maritimo-militare internaţionale Sea Breeze 2013, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. La exerciţiile maritimo-militare, care vor dura două săptămâni, participă, pe lângă Ucraina, militari din România, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Italia, Canada, Germania, SUA şi Turcia.
Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, exerciţiile maritimo-militare Sea Breeze 2013 se vor concentra pe desfăşurarea de operaţiuni de asigurare a securităţii maritime, cu accentul pe controlul mediului marin. În cadrul exercițiului vor fi prezente ambarcațiuni militare de diferite tipuri, vehicule blindate și mașini speciale ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina. De asemenea, exercițiul implică și operarea unor avioane militare din contingentele Ucrainei, Germaniei și SUA.
KARADENIZ-PRESS precizează că Ucraina găzduieşte exerciţiile militare internaţionale Sea Breeze, sub egida NATO, începând cu anul 1997. La baza acțiunii este „Memorandumul privind cooperarea în domeniul apărării și relațiilor militare dintre Departamentul American al Apărării si Ministerul Apărării din Ucraina”, semnat în anul 1993.
de Anatol Terzi | iul. 6, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Relatia ruso-ucraineana, amenintata de un nou conflict comercial
Guvernul ucrainean ar putea interzice importul grânelori rusești, care sunt transportate pentru livrarea ulterioară, până la porturile ucrainene de la Marea Neagră, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform datelor Serviciului Federal Veterinar și Protecție Fitosanitară al Rusiei, motivul invocat de autoritățile ucrainene sunt zecile de cazuri înregistrate în Rusia de febră aftoasă la animalele domestice, una din căile de transmitere a bolii fiind grânele pentru furaje.
Din acest motiv, între reprezentații celor doua state au loc consultari permanente, Ucraina avand dreptul sa solicite, în caz de risc de transmitere a virusului febrei aftoase împreună cu grânele care intră în țară, documente care sa demonstreze ca productia agricola nu provine din regiunile ruse afectate de epidemie. Autoritatile ruse au refuzat sa comenteze, pana in acest moment, intentiile partii ucrainene.
de Anatol Terzi | iul. 5, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele polonez Bronisław Komorowski, criticat de Svoboda
Partidul ucrainean „Svoboda” a calificat vizita președintelui Poloniei, Bronisław Komorowski, la Luțk, planificată pentru 14 iulie 2013 ca fiind una nedorită și care „poate provoca acutizarea relațiilor polono-ucrainene”, se arata intr-un comunicat remis agentiei de presa KARADENIZ PRESS de catre serviciul de presa al formatiunii. „După ce in data de 20 iunie 2013, Senatul polonez a aprobat hotărârea anti-ucraineană, pseudo-istorică și șovinistă referitoare la evenimentele din Volînia, vizita președintelui Poloniei la Luțk este nedorită și inoportună. Societatea ucraineană ar putea interpreta această inițiativă a președintelui polonez drept o provocare”, a declarat deputatul în Rada Supremă, președintele filialei din regiunea Volînia a „Svoboda”, Anatolii Vitiv.
Umilire simbolica
Conform opiniei lui Vitiv, „se pare că Komorowski vrea să vină la Luțk pentru a umili simbolic ucrainenii care au luptat pentru independență pe pământul lor și să îi prezinte drept ucigași”. „Sunt convins că după o campanie isterică anti-ucraineană care a durat multe luni, dusă de politicienii polonezi, Bronisław Komorowski nu are ce căuta la Luțk”, a remarcat politicianul ucrainean.
Aceasta a atenționat că vizita lui Bronisław Komorowski la Luțk ar putea provoca societatea ucraineană la acțiuni de protest. Vitiv a adăugat că vizita lui Komorowski ar fi fost oportonă doar în cazul când acesta „ar vizita satele ucrainene, locuitorii cărora au fost victime ale atacurilor detașamentelor poloneze de ocupație în anii celui de al doilea Război Mondial și în mod public, și-ar cere scuze Ucrainei pentru anii de politică expansionistă dusă de Rzeczpospolita (Uniunea statală polono-lituaniană). „În caz contrar, Komorowski este persoană non-grata la Luțk”, a subliniat Vitiv. „Totodată, noi vom fi în continuare adepții fermi al relațiilor de bună vecinătate cu poporul polonez și vom depune toate eforturile pentru găsirea compromiselor, și identificarea unei viziuni juste asupra trecutului nostru istoric”, a adăugat acesta.
Decizie controversata
Reamintim că la 20 iunie 2013, Senatul Poloniei a adoptat o declarație cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la tragedia din Volînia, în care evenimentele tragice din 1943 au fost numite „purificare etnică cu elemente de genocid”. Conform opiniei senatorilor polonezi, această definiție a tragediei din Volînia poate fi justificată prin aceea că evenimentele au avut un caracter de masă și au fost însoțite de cruzime și violență. În declarație este indicat că, „Masacrul din Volînia” a început in data de 9 februarie 1943 cu atacul detașamentelor din UPA (Ukrainska Povstanska Armiia- Armata Insurecțională Ucraineană) asupra satului Parośla, în urma căruia au fost uciși 173 de civili polonezi. Cu acest atac „a început o acțiune plină de cuzime de nimicire a polonezilor, care a fost dusă de fracțiunea banderovistă din Organizația Naționaliștilor Ucraineni și UPA”, se menționează în declarație. În document se mai subliniaza că numarul total al victimelor „acțiunii anti-poloneze a UPA” depaseste 100 mii. Totodată, în declarație se mai menționează că polonezii caută reconciliere și prietenia ucrainenilor care, „poate fi construită doar pe adevăr și condamnare reciprocă a crimelor”, iar memoria celor decedați în regiunea Volînia „trebuie să devină parte componentă al conștiinței istorice poloneze”. Pentru aprobarea declarației respective au votat 55 de senatori din 100, împotrivă au votat 20, iar 10 s-au abținut.
Reactie ucraineana
Ministerul de Externe din Ucraina a declarat că nu vor politizarea acestei întrebări și consideră necesară concentrarea pe comemorarea corespunzătoare a tuturor victimelor paginilor tragice din istoria polono-ucraineană în anii celui de al doilea Război Mondial.
Menționăm că față de evenimentele din 1943-1944 din regiunea Volîn, în Polonia și Ucraina exista viziuni diferite. Astel istoriografia poloneză numește tragedia „genocid al poporului polonez”, iar istoricii ucraineni consideră aceste evenimente drept „purificare etnică reciprocă a populațiilor poloneze și ucrainene”.
de Natalia Ciobanu | iul. 5, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia incearca sa atraga Ucraina in Uniunea Vamala
Prim-miniștrii Rusiei şi Ucrainei, Dmitri Medvedev şi Mykola Azarov, urmează să aibă o întrevedere în orașul Soci, in data de 12 iulie 2013. Presa de la Kiev relatează că cei doi premieri vor discuta despre implicarea Guvernului ucrainean în cadrul Uniunii Economice Euroasiatice, întrucât, acum o lună, partea ucraineană a obținut statutul de observator oficial în cadrul acestei structuri. Mykola Azarov speră ca până săptămâna viitoare, când va avea loc întâlnirea cu omologul său rus, Ucraina să aibă deja un reprezentant oficial pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică.
După semnarea memorandumului de colaborare cu Uniunea Vamală, în luna mai, la Minsk, Ucraina a fost invitată la reuniunea Consiliului Econimic Eurasiatic, de la Moscova. Potrivit executivului de la Kiev, Ucraina nu intenționează să adere la Uniunea Vamală, însă vrea să intensifice colaborarea cu această structură economică. Obiectivul pe termen scurt, declarat oficial de guvernul Azarov, este semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, care include şi Zona de liber schimb.
de Natalia Ciobanu | iul. 5, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, arma strategica a Kremlinului
Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Staviţki, confirmă parţial informaţia potrivit căreia concernul rus „Gazprom” blochează livrările de gaze naturale în Ucraina via Slovacia. Staviţki a făcut această declarație în în timpul unei conferinţe de presă la Luxemburg, la care a fost întrebat de jurnaliști dacă „Gazprom”-ul blochează într-adevăr livrările de gaze în Ucraina via Slovacia. „Nu pot răspunde complex la această întrebare, însă informaţia este adevărată”, a subliniat oficialul ucrainean.
Anterior compania RWE Supply&Trading GmbH a semnalat faptul că „Gazprom”-ul blochează livrările de gaze naturale în Ucraina prin țara vecină Slovacia. În acelaşi context, ministrul ucrainean a precizat că Ucraina continuă negocierile cu Slovacia privind livrările de gaze în regim reversibil, ca o alternativă la importurile directe de gaze ruseşti, care, în opinia Kievului, sunt prea costisitoare.
de Natalia Ciobanu | iul. 2, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Svoboda ameninta autonomia crimeeana
Unul din principalele partide parlamentare de opoziție din Ucraina – „Svoboda”, considerat ultranaționalist, pledează pentru transformarea Republicii Autonome Crimeea într-o regiune, care să se numească Tavria, iar orașul Sevastopol să fie capitala acestei regiuni, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „«Svoboda» pledează pentru organizarea unui referendum național la care să fie pusă problema anulării statutului de autonomie pentru peninsula Crimeea. Acesta trebuie să devină a 27-a regiune din Ucraina, iar orașul cu statut special Sevastopol trebuie să devină orașul administrativ al regiunii. Referendumul face parte din programul nostru și vom insista ca acesta să aibă loc”, a declarat deputatul din fracțiunea „Svoboda”, Igor Șvaika, în cadrul unui interviu. Potrivit inițiatorilor plebiscitului, la ora actuală Crimeea este „o pepinieră a dispozițiilor antiucrainene”.
Referendum problema
În acest moment, autoritatile ucrainene nu pot organiza un referendum la care să fie supusă problema statutului peninsulei Crimeea, întrucât trebuie modificată legislația electorală ucraineana. Totuși, deputații naționaliști din opoziție speră să își atinga obiectivele, având în vedere că în Rada Supremă funcționează o comisie pentru modificarea Codului electoral. „Eu sunt membru al acestei comisii. Lucrăm asupra normelor legislative privind alegerea președintelui, deputaților, consilierilor locali, dar și asupra procedurii de organizare a referendumurilor naționale și locale. În Ucraina trebuie să existe o legislație clară care să prevadă cum trebuie organizate plebiscitele”, a subliniat Șvaika.
Formatiunea „Svoboda” considera că amendamentele la Codul electoral ar putea fi votate în a doua jumătate a anului.
Reacția autorităților: NU
Intenția naționaliștilor de la „Svoboda” i-a iritat pe locuitorii rusofili din peninsulă. Mai mult, președintele Consiliului de Miniștri al Autonomiei (Guvernul regional – n. red.), Anatolii Moghilev, membru al Partidului Regiunilor, a catalogat propunerea celor de la „Svoboda” drept o „aberație care urmărește destabilizarea situației social-politice din peninsulă”. „Asemenea porniri vorbesc despre lipsa de imaginație politică. Crimeea este o parte integrantă a Ucrainei, iar statutul de autonomie demonstrează importanța specială a acestei regiuni, un centru geostrategic important pentru țara noastră și pentru întregul bazin al Mării Negre”, a declarat Anatolii Moghilev, referindu-se la declarațiile lui Igor Șvaika.
Comuniștii: Inițiativa nu va trece de legislativ
Comuniștii ucraineni au declarat că Rada Supremă nu va susține inițiativa formațiunii „Svoboda” de a organiza un referendum privind anularea statutului de autonomie al Republicii Crimeea. Liderul Partidului Comunist din Ucraina, Piotr Simonenko, a declarat într-un interviu pentru agenția Regnum că startul referendumului poate fi dat doar de Rada Suprema de la Kiev. „Partidul Comunist nu va susține în niciun caz această inițiativă. Sunt aproape convins că nici Partidul Regiunilor nu va vota în favoarea lui. Astfel, Rada Supremă îl va respinge”, consideră Simonenko, numindu-i „provocatori” pe politicienii de la „Svoboda”.
Crimeea este o republică autonomă în cadrul Ucrainei care ocupă peninsula cu același nume din nordul Mării Negre. Capitala republicii este Simferopol. Recensământul populației, realizat în Ucraina în anul 2001, a arătat că peste 58% din populația peninsulei este constituita de etnici ruși. Aceștia sunt urmați de ucraineni cu 24,32% și de tătarii crimeeni (12%).
