de Anatol Terzi | apr. 18, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Ministrul turc al economiei a criticat marţi la Washington modul în care a fost gestionată criza datoriilor din zona euro, acuzându-i în special pe cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Zafer Caglayan a subliniat că, în 2012, creşterea economică a Turciei va depăşi 4%, mai puţin de jumătate din valoarea atinsă în 2011. Reducerea creşterii este „cauzată de criza economică din Europa, care nu a fost gestionată corect”, a subliniat el. „Europa se confruntă cu grave probleme economice, iar doi lideri europeni, cancelarul german Merkel şi preşedintele francez Sarkozy, din nefericire nu au dat dovadă de fermitatea ce ar fi fost necesară” pentru a le înfrunta, a continuat Caglayan. „Nu au ştiut să împiedice această criză”, a mai spus demnitarul turc.
Procesul de negocieri între Ankara şi UE pentru o eventuală aderare a Turciei la Uniune bate pasul pe loc, cu numai 13 capitole deschise dintr-un total de 35. Franţa, Germania, dar şi Austria sunt reticente faţă de aderarea deplină a Turciei la UE şi susţin ideea unui parteneriat. Turcia a avut de suferit în 2011 din cauza evenimentelor din Siria, unul dintre vecinii săi de la sud, care au afectat relaţiile comerciale bilaterale, dar şi a tensiunilor internaţionale cu Iranul ce au dus la scăderea cu 20% a exporturilor Ankarei spre Republica Islamică.
de Anatol Terzi | apr. 18, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Republica Turcă a Ciprului de Nord îşi va schimba numele în Republica Turcă a Ciprului, dacă până la 1 iulie, înainte ca Republica Cipru să preia preşedinţia, prin rotaţie, a Uniunii Europene, problema cipriotă nu va fi rezolvată.
Potrivit ziarului Sabah, unul din cele mai influente cotidiene de la Ankara, după aceasta, Ciprul de Nord va încerca să obţină recunoaşterea sa sub noul nume din partea comunităţii internaţionale. Este de aşteptat ca, după schimbarea numelui, Ciprul de Nord să fie recunoscut de către ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperarea Islamică (OCI).
În 2004, Republica Turcă a Ciprului de Nord a fost acceptată în componenţa OCI, astfel încât este greu de crezut că cele 57 de ţări membre ale Organizaţiei nu vor recunoaşte şi de această dată noul stat cipriot turc. De asemenea, Milliyet, citând sub rezerva anonimatului un înalt oficial de la Ankara, susţine că părţile turcă şi turco-cipriotă depun eforturi pentru rezolvarea diferendului, dar Nicosia evită negocierile.
Oficialul citat de Milliyet a sugerat că odată cu preluarea preşedinţiei UE de către Republica Cipru de la 1 iulie, relaţiile între Turcia şi Uniunea Europeană vor fi îngheţate în problema Ciprului. „După aceasta, negocieri nu sunt de aşteptat. Din această zi, se va trece la punerea în aplicare a planului B”, a afirmat el, subliniind că partea turcă va iniţia discuţii diplomatice privind recunoaşterea „statului cipriot turc”.
UE pledase înainte pentru reunificarea insulei într-un singur stat, care urma să devină o confederaţie între grecii şi turcii locali. Autorităţile de la Ankara acceptaseră la vremea respectivă crearea unui stat comun după aşa-numitul „plan Annan”, transmite Agerpres. Conform acestui plan, un referendum urma să decidă soarta viitorului statut al insulei. Partea turcă a insulei a reacţionat pozitiv la posibilitatea creării unui stat comun. Astfel, 60% dintre etnicii turci din nordul insulei s-au pronunţat în favoarea înfiinţării unei confederaţii cu etnicii greci. În schimb, partea greacă a insulei divizate a respins ideea confederaţiei şi „planul Annan” a eşuat. UE a primit în rândurile sale doar Republica Cipru, ca stat unitar insular.
de Razvan Iorga | apr. 17, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Casa Alba, Barack Obama, a declarat, in timpul unei conferinte de presa, ca Iranului „nu i-a fost facuta nici o concesie” in timpul negocierilor din Turcia . „Nu am facut nici o concesie”, a sustinut Obama, ca reactie la declaratiile premierului israelian, Benjamin Netanyahu, conform carora Iranul a primit un „bonus” de cinci saptamani in care poate sa isi continue programul nuclear. Iranul a ajuns sambata la Istanbul la un acord cu grupul 5+1 (cele cinci tari membre ale Consiliului de Securitate al ONU plus Germania) conform caruia va avea loc o noua runda de negocieri, pe 23 mai in Bagdad, pentru a stabili un cadru de discutii cu privire la programul nuclear iranian. „Timpul trece iar eu am fost foarte clar fata de Iran si de partenerii nostri ca nu vom permite acestor negocieri sa se prelungeasca la nesfarsit”, a declarat Obama, aflat in Cartagena (Columbia) la Summitul Americilor. „Ideea ca noi am acordat o concesie sau un bonus ar insemna ca Iranul a castigat ceva. De fapt, ceea ce a castigat sunt cele mai dure sanctiuni care il asteapta in cazul in care nu va profita de aceste negocieri. Eu sper ca o va face”, a adaugat Obama. Programul nuclear iranian a trezit ingrijorarea comunitatii internationale, mai ales pe cea a Israelului care considera ca Iranul intentioneaza sa dezvolte arma nucleara, acuzatii respinse de Teheran.
de Anatol Terzi | apr. 17, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Patru generali turci, printre care şi un fost adjunct de şef de stat major, acuzaţi de îndepărtarea de la putere a primului premier islamist al Turciei în 1997, au fost plasaţi luni în arest pentru a fi judecaţi.
Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP), al premierului turc Recep Tayyip Erdogan, încearcă să limiteze puternica influenţă politică exercitată de armată, iar procurorii i-au adus în faţa justiţiei pe oficialii militari suspectaţi de complot atât împotriva guvernului actual cât şi a guvernelor proislamiste din trecut. O instanţă din Ankara a decis la sfârşitul săptămânii trecute că fostul adjunct de şef de stat major generalul Cevik Bir şi alţi trei generali vor fi judecaţi în stare de arest pentru a elimina riscul ca aceştia să fugă, pentru rolul lor în lovitura de stat ce a dus la îndepărtarea de la putere a premierului Necmettin Erbakan în urmă cu 15 ani.
În total, 18 ofiţeri au fost reţinuţi duminică şi luni în aşteptarea procesului. În Turcia nu există posibilitatea de eliberare pe cauţiune, iar detenţia în aşteptarea procesului se poate prelungi mai multe luni. Suspecţii sunt ţinuţi la o închisoare din Sincan, o localitate din apropiere de Ankara, unde militarii au scos în stradă tancurile pentru lovitura de stat din 1997, lovitură supranumită “post-modernă” pentru că, spre deosebire de celelalte acţiuni ale armatei de a prelua puterea, aceasta s-a încheiat fără a se face uz de forţă.
Armata turcă se consideră de decenii apărătoarea sistemului statal secular, ale cărui baze au fost puse de legendarul Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne.
de Anatol Terzi | apr. 13, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Administraţia americană are în vedere crearea unei zone neutre sau demilitarizate la graniţa dintre Siria şi Turcia, o idee care este tot mai mult vehiculată după ce trupe ale armatei siriene au deschis luni focul în direcţia taberelor de refugiaţi sirieni de pe teritoriul Turciei.
„Această idee este examinată de circa o săptămână”, a afirmat pentru postul american de televiziune un înalt funcţionar din Departamentul de Stat, care a cerut să nu i se divulge identitatea. Secretarul american de stat, Hillary Clinton, a discutat luni telefonic această propunere cu omologul său turc, Ahmed Davutoglu, infomează CNN. Şeful diplomaţiei de la Ankara a intevenit miercuri prin videoconferinţă la reuniunea miniştrilor de externe din G8, care se desfăşoară la Washington, cerând adoptarea de noi măsuri pentru rezolvarea crizei siriene.
Diplomaţia turcă a cerut marţi o reuniune a Consilului de Securitate al ONU pentru a se găsi noi modalităţi menite să protejeze populaţia civilă siriană împotriva violenţelor. De asemenea, pentru a-şi proteja frontiera în faţa unor atacuri venite dinspre Siria, premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a evocat joi posibilitatea ca ţara sa să invoce articolul 5 din tratatul NATO, care prevede că un atac împotriva unuia dintre membri este considerat un atac împotriva tuturor statelor ce compun organizaţia.
Joi la ora 03.00 GMT a intrat în vigoare armistiţiul stabilit prin planul emisarului ONU şi al Ligii Arabe, Kofi Annan, pe care autorităţile de la Damasc şi insurgenţii s-au angajat să-l respecte. Potrivit unui ONG sirian, situaţia în Siria era calmă în cursul dimineţii.
de Anatol Terzi | apr. 13, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Consorţiul Nabucco Gas Pipeline International a anunţat joi că a trimis Ministerului Mediului din Turcia studiul de impact asupra mediului pentru secţiunea de 733 de kilometri a gazoductului dintre Sivas şi Silopi, la graniţa dintre Turcia şi Irak.
„Depunerea acestui studiu de impact este un pas important în procesul de aprobare şi realizare a proiectului”, a declarat directorul consorţiului Nabucco, Reinhard Mitschek. Consorţiul precizează că raportul a fost pregătit în conformitate cu formatul stabilit de Ministerul Mediului din Turcia în decizia sa din luna ianuarie 2011. La elaborarea studiului de impact asupra mediului, consorţiul a derulat mai multe studii şi consultări cu organisme publice şi administrative.
Consorţiul Nabucco a adăugat că intenţionează să finalizeze în scurt timp studiile de impact asupra mediului pentru secţiunile dintre Ankara şi graniţa dintre Turcia şi Georgia. Studiul de impact asupra mediului pentru secţiunea de 760 de kilometri a gazoductului dintre Ankara şi graniţa dintre Turcia şi Bulgaria a fost depus în luna februarie a acestui an.
Proiectul Nabucco este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Gazoductul va transporta gazele extrase din Asia Centrală şi va străbate Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Proiectul are drept scop diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Uniunii Europene, care, în momentul de faţă, este dependentă de Rusia.
Secţiunea din România a gazoductului Nabucco ar putea costa între 1,2 şi 1,5 miliarde euro, a declarat, în luna noiembrie a anului trecut, directorul consorţiului Nabucco, Reinhard Mitschek. Potrivit acestuia, consorţiul Nabucco Gas Pipeline International GmbH este aşteptat să ia o decizie finală de investiţie în cazul proiectului Nabucco la începutul lui 2013, urmând ca lucrările de construcţie să demareze la finele acelui an. Valoarea totală a proiectului Nabucco este estimată, în prezent, la 7,9 miliarde de euro, însă Mitschek a arătat că cifra finală s-ar putea modifica.
