de Anatol Terzi | mart. 21, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prima şedinţă a Comisiei comune pentru integrare europeană, formată din membri ai Parlamentului României şi ai Republicii Moldova a avut loc, marţi, la Chişinău.
Senatorul român Titus Corlăţean a declarat, la finalul reuniunii, că obiectivele comisiei comune sunt clare, o susţinere constantă şi concretă a R Moldova în procesul de aderare la UE. “Noi, ca stat membru al UE putem sprijini Republica Moldova prin expertiză şi experienţa din procesul de negocieri, dar şi politic prin susţinerea în relaţia cu alte Parlamente din statele UE. Astăzi am semnat două documente, regulamentul de funcţionare a comisiei şi o rezoluţie politică prin care exprimăm susţinere totală în procesul de negocieri asupra Acordului de liber schimb şi liberalizării regimului de vize”, a spus senatorul român, informează Moldpres.
La rândul sau, deputatul moldovean Ana Guţu, co-preşedinte al comisiei comune din partea Republicii Moldova, a menţionat, la finalul reuniunii, că Republica Moldova mizează pe transferul de asistenţă din partea României pentru a putea evita unele erori în procesul sau de integrare europeană.
„Această rezoluţie de fapt vine să afirme încă o dată sprijinul din partea României, din partea parlamentarilor români al eforturilor de integrare europeană a Republicii Molodva, sprijinul în contextul negocierilor privind aceste documente pe care noi intenţionăm să le semnăm cu Uniunea Europeană în viitorul apropiat, în anul următor chiar şi sigur că este important să trecem şi la o agendă concretă în continuare, în cadrul următoarei reuniuni care probabil va avea loc la toamnă, la Bucureşti, unde de domenii concrete vom vorbi, despre subiectele care ne interesează privind armonizarea legislaţiei noastre la acquis-ului comunitar”, a precizat Igor Corman, preşedintele Comisiei de politică externă şi integrare europeană din Parlamentul de la Chişinău.
Întâlnire cu Vlad Filat
De asemenea, şi prim-ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere cu delegaţia Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentului României. În cadrul întrevederii, a fost efectuat un schimb de opinii privind stadiul actual al dezvoltării relaţiilor dintre Republica Moldova şi România, situaţia social-politică şi procesul de integrare europeană a ţării.
Premierul a menţionat că agenda de cooperare bilaterală este una plină şi a dat asigurări că Guvernul Republicii Moldova este angajat în realizarea acesteia. Vlad Filat a subliniat nivelul înalt al dezvoltării relaţiilor moldo-române pe dimensiunea guvernamentală, exprimând gratitudine pentru sprijinul României acordat atât în plan bilateral, cât şi internaţional.
La rândul său, Titus Corlăţean a apreciat evoluţia relaţiilor moldo-române şi rolul Guvernului Republicii Moldova în vederea dezvoltării dialogului politic cu România. Senatorul a menţionat că, prin activizarea Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentului României, se doreşte sincronizarea activităţii pozitive a Guvernelor din cele două state şi pe dimensiunea parlamentară.
R E Z O L U Ţ I A COMISIEI COMUNE PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ A PARLAMENTULUI ROMÂNIEI ŞI PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA DE SPRIJIN POLITIC AL REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Obiectivul strategic al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană. Parlamentul României, prin intermediul Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, sprijină aspiraţiile, obiectivele şi aşteptările Republicii Moldova, în contextul integrării europene.
Republica Moldova este un stat european, cu aspiraţii legitime de integrare europeană. Parlamentul României, prin intermediul contactelor susţinute cu Parlamentele naţionale ale statelor membre ale UE şi Parlamentul European, sprijină eforturile autorităţilor din Republica Moldova în vederea realizării obiectivelor europene.
Noi, parlamentarii din România şi Republica Moldova, membri ai Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, afirmăm necesitatea accelerării negocierilor privind Acordul de asociere a Republicii Moldova la UE, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător Republica Moldova – Uniunea Europeană, obţinerea regimului de liberă circulaţie pentru cetăţenii Republicii Moldova, care doresc să călătorească în UE.
Încurajăm, în continuare, cooperarea intensă, la nivel bilateral şi multilateral, în cadrul Parteneriatului Estic, proiect important menit să impulsioneze procesul complex de transformare instituţională, reformare şi modernizare a Republicii Moldova, din perspectiva îndeplinirii criteriilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum şi din perspectiva cooperării multilaterale în plan regional.
Parlamentarii din România şi Republica Moldova, membri ai Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, subliniază importanţa deosebită a transferului de expertiză de la Parlamentul României către Parlamentul Republicii Moldova pentru adoptarea legislaţiei naţionale conformă cu normele europene, în vederea accelerării ritmului reformelor interne necesare aderării la Uniunea Europeană.
Membrii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană cheamă Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la intensificarea dialogului politic şi a cooperării bilaterale pentru asigurarea condiţiilor necesare aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum şi pentru lărgirea sprijinului politic în statele membre UE, la nivel guvernamental, pentru atingerea obiectivelor europene ale Republicii Moldova.
Membrii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană vor monitoriza felul în care Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova implementează documentele bilaterale asociate obiectivului strategic de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
de Razvan Iorga | mart. 20, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Alianta pentru Integrare Europana (AIE) va fi refacuta pana la sfarsitul anului, iar fostul presedinte moldovean Mihai Ghimpu, liderul liberalilor, nu va mai face parte din aceasta coalitie aflata la putere, a declarat Igor Dodon, liderul socialistilor, relateaza Jurnal de Chisinau in editia online. Partidul Democrat (PD) si Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) pot forma o noua alianta, cu atragerea altor deputati, existand totodata posibilitatea ca Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) sa se alieze cu unul dintre membrii AIE, a declarat Dodon, adaugand ca „reformarea” actualei coalitii guvernamentale „ar putea avea loc in timpul apropiat, cu excluderea Partidului Liberal (PL)”. „Pana la sfarsitul anului, AIE va fi reformatata, chiar fara dorinta PCRM sau a socialistilor, iar (liderul PL Mihai) Ghimpu nu va face parte din viitoarea alianta”, a subliniat el. in opinia sa, Ghimpu este „prea interesat de functii”. „Pentru unii lideri AIE, actul de guvernare inseamna doar posibilitatea de a obtine careva functii. Pe Ghimpu il intereseaza doar functiile. Noi suntem categoric impotriva ca unionisti de genul Ghimpu sa se afle la guvernare. Atat timp cat astfel de partide vor fi la putere, guvernarea nu va fi eficienta”, a spus Dodon „Domnul Ghimpu este un bufon politic, care a ajuns la guvernare si continua sa isi santajeze colegii din AIE. Este ultimul joc politic din viata sa si dumnealui intelege acest lucru foarte bine”, a adaugat Dodon, in cadrul unei emisiuni la postul Publika. Referitor la „reformatarea” AIE, Dodon apreciaza ca actuala alianta s-ar putea mentine doar daca va avea succese mari, insa el a declarat ca este sigur ca Alianta nu are sanse sa obtina succese deosebite pe plan economic. Despre noul presedinte moldovean Nicolae Timofti, Dodon a spus ca acesta poate sa fie „un arbitru bun”.
de Isac Mihai | mart. 20, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Uniunea vamala euro-asiatica, miza politica in R.Moldova
Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Iure Leancă, a declarat, la Washington, că Moldova nu doreşte, momentan, să adere la Uniunea vamală Euro-Asiatică, deoarece „nimeni încă nu a invitat-o în această structură”. „În ceea ce priveşte aderarea Moldovei la Uniunea Euro-Asiatică, pot să vă spun că pe noi nimeni încă nu ne-a invitat în această structură şi noi nu am examinat această chestiune. Deocamdată ne aranjează integrarea în zona de libesr schimb din cadrul CSI şi UE”, a declarat Iurie Leancă, în cadrul unui interviu acordat la Washington, citat de mass-media de la Chisinau.
Oferta rusa
Anterior, Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, a declarat că Republica Moldova poate spera la o eventuală reducere a tarifelor la gazele livrate de Gazprom, dacă va adera la Uniunea Vamală Euro-Asiatică. „În cazul aderării Moldovei la Uniunea Vamală Euro-Asiatică gazul şi petrolul rusesc ar putea fi mai ieftine, inclusiv pentru consumatori, poate chiar cu 30 la sută. În afară de aceasta, în cadrul Uniunii există o piaţă de desfacere imensă, comparabilă cu cea din Uniunea Europeană şi care nu este invadată de produsele moldoveneşti – vinuri, fructe, legume”, a declarat presei Valeri Kuzmin.
Reamintim că premierul moldovean, Vlad Filat, a semnat anul trecut, la Sankt Petersburg, acordul de constituire a zonei Libere de Comerţ a Comunităţii Statelor Independente. Respectivul proiect materializează o parte a iniţativei prim-ministrului rus, Vladimir Putin, de creare a Uniunii Vamale Euro-Asiatice. Acordul nu a fost semnat de premierii Azerbaidjanului, Uzbekistanului şi Turkmenistanului.
Referendum contestat
Mediile politice si economice de la Chişinău s-au aratat sceptice faţă de posibilitatea organizării unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan, anunţat de Partidul Social Democrat din Moldova, relateaza mass-media locala. Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri Kuzmin, a încurajat această idee, aducând argumente prin datele unor sondaje de opinie.
La randul sau, Marius Lazurcă, ambasadorul României la Chişinău, a opinat în cadrul unui club de presă, că o eventuală aderare a Republicii Moldova la uniunea euroasiatică oferă o perspectivă neclară, fiind o structură despre viitorul căreia este greu de vorbit în momentul de faţă.
În opinia unui expert, aderarea Republicii Moldova ar oferi o serie de avantaje, printre care, reducerea preţurilor la resursele energetice cu 30 procente şi tarife vamale preferenţiale în cadrul uniunii, informează Vocea Basarabiei. Analistul politic Bogdan Ţârdea consideră necesară aderarea la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan, arătându-se sceptic doar în ce priveşte posibilitatea aderării Moldovei la UE în viitorul apropiat. Totodată acesta consideră că din moment ce societatea Republicii Moldova este divizată, schimbarea rapidă a vectorului ar putea cauza instabilitate socială şi politică.
Manevra politica
De o părere total diferită este expertul economic, Valeriu Prohniţchi. Potrivit sursei citate, acesta consideră că Republica Moldova ar avea de pierdut ca urmare a renunţării la cursul european, în favoarea unei uniunii euro asiatice. Analistul a opinat că Partidul Social Democrat foloseşte uniunea ca pe o nişă electorală îndreptată spre adepţii integrării Republicii Moldova în spaţiul post sovietic. ”Aderarea Moldovei la această Uniune, ar fi probabil periculoasă din punct de vedere economic”, a mai precizat expertul.
Reamintim că în favoarea intrării Moldovei în Uniunea Vamală s-a pronunţat fostul preşedinte al ţării, Vladimir Voronin, care a propus şi crearea unei comisii speciale pentru integrarea în această uniune. Şi co-preşedintele Partidului Popular Socialist, Victor Stepaniuc salută această iniţiativă.
Pentru organizarea referendumului în problema aderării Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, Partidul Social Democrat a organizat un grup de Iniţiativă în vederea iniţierii campaniei de strângere a semnăturilor de la populaţie. În acest sens s-a stabilit că pe 18 noiembrie 2012 se va desfăşura, totuşi Referendumul Republican legislativ privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan, care va avea statut de lege. Pentru iniţierea referendumului, social-democraţii de la Chisinau trebuie să strângă cel puţin 200.000 de semnături.
de Anatol Terzi | mart. 20, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prima şedinţă a Comisiei comune pentru integrare europeană, formată din membri ai Parlamentului României şi al Republicii Moldova, va avea loc marţi, la Chişinău.
În cadrul Reuniunii, membrii Comisiei parlamentare comune vor face o trecere în revistă a relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE, vor efectua un transfer de expertiză în domeniul integrării europene şi vor adopta Rezoluţia Comisiei comune pentru integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova şi Parlamentului României de sprijin politic al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. La finalul Reuniunii, membrii Comisiei vor susţine un briefing de presă.
Potrivit agendei de lucru, pe parcursul zilei de 20 martie, delegaţia Parlamentului României va avea întrevederi separate cu Prim-vicepreşedintele Parlamentului Vlad Plahotniuc, prim-ministrul Vlad Filat, ministrul Justiţiei Oleg Efrim, Preşedintele Curţii Constituţionale Alexandru Tănase.
Din delegaţia Parlamentului român fac parte preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Viorel Badea, precum şi senatorii Toader Mocanu, Dan Ruşanu, Cristian David, Almos Albert, Sorin Serioja Chivu, dar şi deputaţii Nicuşor Păduraru şi Tudor Panţîru.
Programul vizitei delegaţiei române la Chişinău cuprinde întâlniri cu preşedintele Comisiei pentru afaceri externe, Igor Corman, cu Ana Guţu, Co-preşedinte al Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, cu Primul-ministru Vlad Filat, cu ministrul justiţiei Oleg Efrim, cu preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, precum şi cu lideri ai grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Integrare Europeană.
Comisia comună pentru integrare europeană a fost constituită în conformitate cu Protocolul de colaborare şi parteneriat dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010. Co-preşedinte al Comisiei comune pentru integrare europeană din partea Parlamentului Republicii Moldova este deputata Ana Guţu.
de Anatol Terzi | mart. 20, 2012 | Alte regiuni, R. Moldova, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Preşedintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a primit un mesaj de felicitare din partea preşedintelui Turciei, Abdullah Gul, dar şi din partea SUA.
În mesajul din partea Turciei se spune: „Domnule Preşedinte ales, Cu ocazia alegerii în calitate de Preşedinte al Republicii Moldova, din toată inima Vă felicit, în numele meu şi al poporului turc.
Sunt foarte bucuros că relaţiile dintre Republica Turcia şi Republica Moldova se dezvoltă în toate domeniile. Sunt convins că cooperarea între popoarele noastre, bazată pe relaţii de prietenie puternice, pe parcursul guvernării Domniei Voastre, împreună cu eforturile noastre, vor atinge niveluri mai înalte. Aprofundarea şi diversificarea relaţiilor între Turcia şi Moldova, fără îndoială, va contribui la pacea regională, stabilitate şi prosperitate. Cu această ocazie, Vă doresc, Excelenţă, sănătate şi bucurie, iar pentru pacea şi prosperitatea poporului moldovenesc reînnoiesc cele mai bune urări”.
De asemenea, Statele Unite ale Americii salută alegerea cu succes a preşedintelui Republicii Moldova, Dlui Nicolae Timofti.
“Alegerea Dlui Timofti vine să rezolve impasul politic de lungă durată şi dă posibilitate liderilor politici ai Moldovei să soluţioneze problemele care le stau în faţă. Statele Unite continuă să susţină ferm aspiraţiile poporului Moldovei de a construi un stat european democratic si prosper şi sigur în limitele hotarelor sale recunoscute internaţional. Aşteptăm să conlucrăm cu noul preşedinte şi chemăm şi în continuare toţi liderii politici ai Moldovei să lucreze împreună pentru implementarea reformelor importante în vederea consolidării democraţiei, dezvoltării economiei şi fortificării supremaţiei legii”.
De asemenea, preşedintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a mai primit mesaje de felicitare de la preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, şi cel al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko.
de Anatol Terzi | mart. 20, 2012 | R. Moldova, Uncategorized @ro
Curtea Constituţională de la Chişinău a recunoscut luni constituţionalitatea alegerilor prin care Nicolae Timofti a fost ales în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Timofti a declarat, după încheierea şedinţei CC, că, cel mai probabil, învestirea sa în funcţie va avea loc vineri.
În ceea ce priveşte învestirea preşedintelui în funcţie, preşedintele CC, Alexandru Tănase, a declarat zilele trecute că aceasta ar putea întârzia pe motiv că este nevoie de o sincronizare a agendei deputaţilor cu cea a judecătorilor CC, a unor ambasadori, a premierului şi a preşedintelui Parlamentului.
Prin aceeaşi hotărârea de luni a Curţii Constiutuţionale, instanţa a respins contestaţia depusă de opoziţia comunistă, care a acuzat încălcări de procedură în timpul votului, dar şi anticonstituţionalitatea alegerilor.
Respingerea sesizării PCRM
În acelaşi timp, Curtea a respins ca nefondată o sesizare a Partidului Comuniştilor, prin care PCRM cere anularea rezultatelor alegerilor prezidenţiale şi dizolvarea Parlamentului. Trei deputaţi comunişti, Vladimir Voronin, Artur Reşetnicov şi Serghei Sîrbu, au acuzat Parlamentul de obstrucţionarea alegerii Preşedintelui, invocînd depăşirea termenului de două luni în care Legislativul trebuie să aleagă un nou preşedinte.
În pledoaria sa în faţa Curţii Constituţionale, parlamentarul comunist Serghei Sîrbu a acuzat comisia parlamentară specială a parlamentului pentru organizarea alegerii Preşedintelui de faptul că nu ar fi asigurat exprimarea liberă a votului în cadrul alegerilor din 16 martie.
În discursul său în faţa CC, prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, a cerut validarea alegerilor prezidenţiale, iar Preşedintele ales, Nicolae Timofti, a spus că nu a sesizat abateri de la norma constituţională în procesul de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte.
Mandat de 4 ani
Nicolae Timofti a declarat că nu are nimic cu deputaţii comunişti care au contestat alegerea sa în funcţie. „Este o opinie a celor din PCRM, CC a contestat. Doamne fereşte, nu port pică, eu toată viaţa am rezolvat asemenea cazuri”, a menţionat Timofti. Întrebat dacă va avea un mandat de 4 ani, aşa cum prevede Constituţia, sau dacă va demisiona odată cu expirarea mandatului actulului Parlament, Timofti a declarat că „termenul de aflare în funcţie nu a fost condiţionat”. „Dacă va veni o altă guvernare, atunci vă voi răspunde”
Judecătorul de 63 de ani Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a fost ales vineri cu 62 de voturi (din 61 minim necesare) ale deputaţilor necomunişti de la Chişinău în funcţia de şef al statului, după o perioadă de doi ani şi jumătate în care Republica Moldova nu a avut preşedinte. El a fost propus de Alianţa pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare.
Deşi Republica Moldova este ţară parlamentară, preşedintele are împuterniciri destul de mari, precum cea de a numi candidatul la funcţia de prim-ministru, de a promulga legi, de a încheia tratate internaţionale şi este comandant suprem al forţelor armate.
