Sarbatoare la Ambasada Turciei din Chisinau: 20 de ani de relatii diplomatice

Sarbatoare la Ambasada Turciei din Chisinau: 20 de ani de relatii diplomatice

Ambasada Turciei la Chişinău a marcat sâmbătă seara 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Turcia şi Republica Moldova.
Ambasadorul turc Mehmet Selim Kartal a declarat, la deschiderea manifestării, că a rămas impresionat de „asemănările dintre popoarele turc şi moldav, care îşi au rădăcinile în istoria noastră comună”. Şeful misiunii diplomatice turceşti la Chişinău a subliniat „legătură puternică cu fraţii noştri găgăuzi ortodcşi vorbitori de limbă turcă. Suntem mulţumiţi că Unitatea Teritorial-Autonomă Găgăuză constituie o sursă de bogăţie pentru Moldova şi contribuie la stabilitatea ţării”, a spus Mehmet Selim Kartal.
La rândul său, viceprim-ministrul Valeriu Lazăr a remarcat „înţelepciunea conducătorilor turci, care au contribuit la păstrarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”. Ministrul Economiei a subliniat importanţa investiţiilor turceşti în economia Moldovei şi s-a pronunţat pentru aprofundarea dialogului.

Agendă încărcată

Potrivit vicepremierului, în viitorul apropiat, urmează să sosească în vizită în Republica Moldova ministrul de Externe şi ministrul Comerţului şi Vămilor de la Ankara. Oficialul de la Chişinău a mulţumit Turciei pentru asistenţa în valoare de 25 de milioane de dolari acordată până în prezent de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională din Turcia.
Recent acreditat, ambasadorul turc Mehmet Selim Kartal a avut întâlniri cu mai mulţi oficiali de la Chişinău. Astfel, ratificarea Declaraţiei privind stabilirea unui parteneriat strategic şi realizarea unui schimb de experienţă între forurile legislative de la Chişinău şi Ankara, precum şi continuarea bunelor relaţii de cooperare cu Turcia au fost principalele obiective, pe termen scurt, trasate în cadrul întrevederii de miercuri a prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc, şi Ambasadorului Extraordinar şi Plenipontenţiar al Republicii Turcia în R. Moldova.
Cooperarea bilaterală pe segmentul militar dintre Republica Moldova şi Turcia este foarte avansată, a afirmat, la rândul său, ministrul Vitalie Marinuţa, care consideră că stadiul actual al relaţiilor în domeniul apărării va fi dezvoltat.
De asemenea, la începutul lunii martie, premierul Vlad Filat i-a dorit noului ambasador bun venit şi succes în activitate. În cadrul întrevederii avute, Vlad Filat a menţionat că relaţiile dintre cele două state sunt foarte bune şi există perspectivă de dezvoltare a acestora în continuare.

Share our work
Diplomatia separatista de la Tiraspol: Sevciuk nu are teme comune cu Timofti

Diplomatia separatista de la Tiraspol: Sevciuk nu are teme comune cu Timofti

Liderul separatist transnistrean, Evgheni Sevciuk, si noul presedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, nu au deocamdata teme comune de discutie, a declarat pretinsul ministru transnistrean de Externe, Nina Stanski. Declaratia a fost facuta in cadrul unui discurs tinut la Yalta. Potrivit acesteia nu exista motive pentru a organiza o intrevedere intre cei doi. „Negocierile la cel mai inalt nivel sunt initiate pe un anumit subiect. La ziua de azi, din pacate, acesta din urma nu exista”, a spus Stanski, citata de portalul denr2.ru. „Deocamdata, subliniez, din pacate nu exista”, a mai adaugat ea, remarcand importanta negocierilor in viitor. In discursul sau de presedinte, Nicolae Timofti a subliniat necesitatea solutionarii diferendului transnistrean, calificat drept „una din cele mai grave probleme cu care se confrunta Republica Moldova” si care trebuie solutionat strict pe cale pasnica. Totodata, seful statului a declarat ca isi va folosi toate capacitatile si priceperea pentru a apropia cele doua maluri ale Nistrului, scrie Unimedia.md. Timofti a adaugat ca este gata sa se intalneasca cu administratia de la Tiraspol de cate ori nu ar fi nevoie.

Share our work
Bancher impuscat la Londra, cautat in Republica Moldova

Bancher impuscat la Londra, cautat in Republica Moldova

Fostul bancher Gherman Gorbuntov, aflat in stare critica dupa ce a fost impuscat la Londra, este cautat de autoritatile din Republica Moldova pentru infractiuni financiare, potrivit cotidianului rus Komsomolskaia Pravda. Procurorii de peste Prut au initiat mai multe anchete in cazul lui German Gorbuntov, care a fost proprietarul Universalbank in Republica Moldova, o companie inchisa in februarie. „Putem formula o mie de solicitari, dar Marea Britanie nu il va extrada”, a declarat procurorul Viorel Radetchi. Fostul bancher rus German Gorbuntov, care a fost proprietarul unor societati financiare in Rusia si Republica Moldova, a fost impuscat, in centrul Londrei, fiind in stare critica. German Gorbuntov a fost impuscat cu o arma semiautomata in timp ce intra intr-un bloc din cartierul londonez Isle of Dogs. Politia londoneza considera ca este vorba de o tentativa de asasinat. Autorul atacului nu a fost prins, iar Gorbuntov este in stare critica intr-un salon pazit de politie. Se pare ca atacul a avut loc marti seara, dar politia a anuntat abia vineri identitatea victimei.

Share our work
Colaborare economica peste Nistru

Colaborare economica peste Nistru

Nu mai putin de 40 de companii de pe ambele maluri ale Nistrului au semnat duminica un acord de colaborare in cadrul unui for de afaceri „In rezultatul acestei colaborari va avea de castigat si mediul de afaceri, si clientii. Ca urmare, preturile vor fi mult mai accesibile”, a declarat directorul unei companii de telefonie mobila, Chiril Gaburici, citat de Publika TV. Totodata, reprezentantii mediului de afaceri din Transnistria au remarcat faptul ca noua guvernare a regiunii va contribui la dezvoltarea economica. „Am avut discutii si mai devreme, dar nu s-au realizat. Acum vedem ca rugamintile si cererile noastre au fost auzite de organele executive”, a mentionat directorul unei companii de constructie. Chiar si deputatul consiliului orasenesc Tiraspol Veaceslav Driglov s-a aratat multumit de faptul ca apare un interes deosebit din partea mediului de afaceri din Moldova. Cel mai mare interes il reprezinta relatiile de parteneriat. Nimeni nu doreste sa-si creeze noi concurenti”. Precizam ca Forul a fost Organizat de Asociatia europeana a bussines-ului din Moldova si Agentia de atragere a investitiilor si contributie la dezvoltarea comertului in Transnistria. Urmatoarea intrevedere a oamenilor de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului este planificata pentru luna aprilie.

Share our work
Rogozin, indezirabil la Chisinau pentru a fi trimisul Rusiei pentru Transnistria

Rogozin, indezirabil la Chisinau pentru a fi trimisul Rusiei pentru Transnistria

Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene (MAEIE) si-a exprimat anumite rezerve referitoare la numirea lui Dmitrii Rogozin in calitate de „reprezentant special al presedintelui Federatiei Ruse pentru Transnistria” si va cere explicatii partii ruse. „Am luat act cu surprindere de aceasta decizie a autoritatilor Federatiei Ruse. Pe de o parte, decizia data ar putea confirma importanta pe care o acorda Federatia Rusa procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Pe de alta parte, constatam ca aceasta evolutie nu a fost discutata in prealabil cu autoritatile moldovenesti”, se arata in comentariul MAEIE. Potrivit ministerului de Externe, Chisinaul va intreprinde actiunile corespunzatoare prin canale diplomatice pentru a obtine clarificarile de rigoare pe marginea acestei decizii care vizeaza direct o parte componenta a Republicii Moldova. „Consideram ca actiunile autoritatilor de la Moscova intreprinse in contextul reglementarii conflictului transnistrean trebuie sa se mentina in albia pozitiei oficiale a Federatiei Ruse si cadrului normativ bilateral si multilateral bazat pe respectarea principiilor suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova si bunelor relatii existente intre tarile noastre”, se mai arata in declaratie.

Share our work
Nicolae Timofti: Cu Romania avem multe in comun

Nicolae Timofti: Cu Romania avem multe in comun

Preşedintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat într-un interviu radiofonic că relaţiile cu România trebuie să fie apropiate deoarece „la rădăcina relaţiilor noastre stau o istorie aparte, o cultură comună, avem multe în comun”.
Potrivit lui Nicolae Timofti, iniţiativele de cooperare politică, economică, culturală care s-au lansat de la Chişinău şi Bucureşti vor fi susţinute în mandatul său. Primul preşedinte care l-a felicitat pentru alegerea sa în fruntea statului a fost Traian Băsescu, a mai amintit Nicolae Timofti în cadrul interviului de la Radio Chişinău. Preşedintele Republicii Moldova a declarat că prima vizită oficială externă doreşte să o facă la Bruxelles.
“Desigur. Nu văd altă cale. Printre altele, vreau să spun, primul care m-a felicitat a fost domnul Băsescu. Apoi a fost colegul din Ucraina, domnul Ianukovic, şi din Ungaria domnul prim-ministru Viktor Orbán. De la Şaakaşvili am primit o felicitare, n-am vorbit direct. Dar eu sunt convins că conducătorii popoarelor, ei doresc mai ales cu vecinii să trăiască în pace şi în linişte şi să apropie cât mai mult în plan politic, economic, social, cultural şi eu o să fac tot posibilul ca noi să ne apropiem. Chiar, iată, la întrebarea prevedentă, eu vreau ca fiecare cetăţean din Republica Moldova, de orice origine, să-şi cunoască originile în primul rând, să-i dăm posibilitatea ca el să-şi cunoască limba, istoria propriului popor şi noi, ca băştinaşi, în primul rând trebuie să ne cunoaştem, trebuie să ne respectăm, să trăim cu demnitate că avem o provenienţă, avem o cultură şi să nu diminuăm cumva dreptul altor popoare. Şi în această armonie noi vom făuri împreună, dar la baza statalităţii noastre în ziua de astăzi trebuie să fie recunoaşterea propriei cetăţeniei, să pornească de la faptul că omul este cetăţean al Republicii Moldova şi el lucrează pentru Republica Moldova, indiferent că este rus, ucrainean, găgăuz, bulgar. Nu importă originea, importă că este cetăţean şi el trăieşte în acest stat şi trebuie să se mândrească cu faptul că trăieşte în Republica Moldova şi o reprezintă”, a declarat Nicolae Timofti.

Prima vizită la Bruxelles, a doua, la Bucureşti

“Discutând cu colegii din Alianţă, doresc să fac prima vizită la Bruxelles, apoi cred că va fi România, Ucraina, Rusia. Aici, de acum, ne-am înţeles, independenţa, ce posibilităţi au; invitaţii verbale, cum spusesem, le am din partea României şi Ucrainei şi dacă au venit primii de la România, cred că /…/ la România, dacă va fi Ucraina a doua, următoarea va fi Ucraina – dacă luăm consecutivitatea invitaţilor. De la Rusia încă nu am primit, în afară… Dar sper că o să avem contactele respective şi sper ca noi să menţinem relaţiile bune pe care le avem, în limitele tratatului cu Rusia, fiindcă este un partener strategic, economic, puternic şi avem tradiţia noastră de relaţii cu Rusia, nu trebuie să respingem din start, să avem o poziţie antagonistă, ci o poziţie de prietenie, de recunoaştere reciprocă şi să discutăm la acelaş nivel, că suntem parteneri egali, ţări egale, cu drepturi egale, respectăm normele dreptului internaţional”, a mai spus preşedintele ales al Rpublcii Moldova.
Referindu-se la integrarea europeană a Republicii Moldova, Nicolae Timofti a spus că numai în comun parlamentul, guvernul şi preşedintele ţării vor putea convinge cetăţenii că este calea corectă. „De aceea sunt convins că noi vom reuşi, nu eu singur. Şi am mai spus-o, că în Republica Moldova, unde este o republică parlamentară, conduc ţara trei puteri: parlamentul, guvernul şi preşedintele ţării. Şi numai în comun vom lucra în această direcţie, să convingem cetăţenii că drumul aleasă este cea mai corectă la moment şi pe viitor”, a declarat Nicoale Timofti.

Unirea cu România şi limba română

“Când sunt întrebat despre statalitate, explic că trebuie să respectăm Constituţia. Iar unirea nu este stipulată nici în Legea Fundamentală, nici în programul nostru de guvernare proeuropean. Însă viitorul acestei ţări (n.red. – R Moldova) aparţine urmaşilor noştri. Şi ei, dacă vor vrea să se unească cu România, ce-o să le putem face? Dacă vor vrea să se unească cu Ucraina sau cu Rusia, noi nu vom mai fi atunci în viaţă şi vor decide ei. Dar noi nu putem să ne pregătim copiii să gândească într-un fel anume, ci să fie liberi în gândire şi alegere”, a declarat Nicolae Timofti într-un alt interviu, acordat de această dată ziarului Timpul de la Chişinău.
În ceea ce priveşte obligativitatea cetăţenilor Republicii Moldova de a cunoaşte limba română, Nicolae Timofti a spus: “Nu înţeleg cum un elev termină o şcoală din RM cu note de 10 la limba de stat şi la engleză, dar el cunoaşte numai engleza. Mătuşa Ileana, când se duce la medic, vorbeşte în limba mamei sau în engleză? Totul porneşte de la atitudinea Ministerului Educaţiei faţă de această problemă. Dacă eliberarea diplomelor pentru cei care nu doresc să ne înveţe limba ar fi interzisă, situaţia se va schimba. Orice persoană publică trebuie obligată să cunoască limba de stat. Dacă mamele noastre se duc la o instituţie de stat şi secretara le spune „Говорите на нормальном языке” (n.red. – “Vorbiti in limba normala” – expresie folosită de ruşii din R Moldova când se referă la limba lor) este o încălcare de lege”, a mai spus preşedintele ales al Republicii Moldova.
Întrebat fiind de jurnalistul de la Timpul de ce, atunci când se referă la limba de stat, nu o numeşte limba română, Nicolae Timofti a răspuns: “Că-i română, că-i moldovenească, nu e cazul să vorbim. Noi trebuie s-o învăţăm şi nimeni n-are dreptul să mă acuze că vorbesc româna, şi nu moldoveneasca. Când se vor linişti spiritele, vom decide şi cum s-o numim. Eu cred în legile vieţii, care determină cursul lucrurilor şi, în cele din urmă, conduc la adevăr. Noi o să ajungem la adevăr, după cum a spus şi poetul: „Nebiruit e omul ce luptă cu credinţă / El ştie că pe lume nimic zadarnic nu-i / Că dincolo de truda şi jertfa clipei lui / În taină, vremea ţese la sfânta biruinţă”.

Share our work