de Razvan Iorga | mart. 27, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Chisinau, Nicolae Timofti a declarat ca vorbeste limba romana, chiar daca in Constitutia Republicii Moldova scrie ca limba de stat este „moldoveneasca”. „Eu vorbesc limba romana. Dar sunt jurist, iar in Constitutie scrie ca e moldoveneasca. Academia de stiinte ne spune noua ce limba vorbim, insa, oficial trebuie sa recunosc ca limba de stat este „moldoveneasca”, a spus presedintele in cadrul unei emisuni la Pro TV. Timofti nu exclude ca articolul din Constitutie, unde este mentionata denumirea limbii de stat, poate fi modificat. insa acest lucru va fi posibil cand politicienii vor ajunge la un consens, scrie Unimedia.md. Totodata, seful statului a afirmat ca problema cu antiromanismul, antirusismul este una artificiala, creata de anumite persoane pentru a obtine dividende politice. El a mai vorbit in cadrul aceleasi emisiuni despre prioritatile mandatului sau prezidential. Cele trei probleme majore le care Timofti vrea sa le rezolve sunt relansarea economiei Republicii Moldova, reformarea justitiei si excluderea coruptiei. „Sustin toate reformele Guvernului de a relansa economia la un nivelul necesar pentru a crea noi locuri de munca, sa fie majorate salariile si pensiile. A doua prioritate este sa ducem pana la bun sfarsit reforma in sistemul judecatoresc, sa formam o justitie independenta in interesul cetatenilor. si a treia – sa excludem coruptia din viata noastra”, a spus Timofti. El a mai afirmat ca a acceptat propunerea AIE pentru ca recunoaste programul de guvernare al acestei aliante, dar si pentru a debloca situtia politica din Republica Moldova. Acesta a mentionat ca liderii Aliantei i-au promis ca va fi sustinut, dar nu si condus.
de Anatol Terzi | mart. 27, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Premierul Republicii Moldova va efectua o vizită la Cartierul General al NATO. Vlad FILAT va avea o întrevedere cu Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen şi va participa la lucrările Reuniunii Consiliului Alianţei Nord-Atlantice + Republica Moldova.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că, recent, 120 de delegaţi din peste 40 de state, membre ale Alianţei Nord-Atlantice, semnatare ale Parteneriatului pentru Pace, Dialogului Mediteranean şi Iniţiativei de la Istanbul, au participat la Chişinău, la Atelierului de Cooperare şi Coordonare Militară „Parteneri cu NATO în viitor”.
În mediul actual de securitate avem nevoie de foarte multă cooperare şi înţelegere pentru a soluţiona problemele comune, a declarat atunci ministrul Apărării din Republica Moldova, Vitalie Marinuţa. Oficialul a afirmat în deschiderea evenimentului că R Moldova este un partener activ în cadrul Programului PfP şi a participat cu succes în diverse activităţi organizate de NATO.
„Cooperarea dintre NATO şi partenerii săi este multidimensională şi reciproc avantajoasă. Cu susţinerea NATO, în R Moldova, au fost realizate până în prezent numeroase proiecte, care s-au dovedit deosebit de importante pentru securitatea cetăţenilor noştri”, a susţinut ministrul. „În mediul actual de securitate avem nevoie de foarte multă cooperare şi înţelegere pentru a soluţiona problemele comune. Totodată, ţin să subliniez că în conformitate cu angajamentele asumate în plan internaţional, R Moldova îşi propune să fie un furnizor de securitate. În acest context, Armata Naţională a depus eforturi considerabile pentru a spori pregătirea subunităţilor operaţionale predestinate pentru misiuni internaţionale”, a mai spus atunci Marinuţa.
Prim-ministrul Vlad Filat va întreprinde, în perioada 27-28 martie 2012, o vizită de lucru la Bruxelles. Agenda vizitei prim-ministrului mai cuprinde, pe lângă vizita la NATO, o serie de întrevederi cu înalţi oficiali ai Parlamentului European şi Comisiei Europene, inclusiv cu Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, vicepreşedintele Comisiei Europene Siim Kallas, Comisar European pentru transport, Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, raportorul pentru Acordul de Asociere Republica Moldova-UE din partea Parlamentului European, Graham Watson şi alţi oficiali. De asemenea, la Bruxelles, Vlad Filat se va întâlni cu Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Wilfred Martens şi cu Preşedintele Grupului PPE în Parlamentul European, Joseph Daul.
de Anatol Terzi | mart. 27, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Dmitri Rogozin a reacţiont ironic la reacţia Chişinăului faţă de recenta sa numire ca reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria, afirmând într-o postare pe Twitter: „Nici nu am deschis gura, şi în coteţ s-a făcut zarvă”.
Demnitarul rus a inserat şi un link al unui articol publicat luni în Nezavisimaia Gazeta, intitulat „Rogozin a aruncat în aer formatul transnistrean”, în care este relevată nemulţumirea Chişinăului faţă de noile împuterniciri ale vicepremierului rus. Diplomaţia de la Chişinău s-a declarat surprinsă de desemnarea vicepremierului rus Dmitri Rogozin ca reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria. Chişinăul a subliniat că întreprinde acţiunile corespunzătoare prin canale diplomatice pentru a obţine clarificările de rigoare pe marginea acestei decizii care vizează direct o parte componentă a Republicii Moldova.
Conducerea Rusiei l-a desemnat pe vicepremierul Dmitri Rogozin în funcţiile de preşedinte al părţii ruse în Comisia interguvernamentală de cooperare economică cu Republica Moldova şi de reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria, întrucât acordă o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor cu Chişinăul, a explicat luni Ministerul rus al Afacerilor Externe.
Moscova încearcă să ducă de nas Chişinăul
„Acordând o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor multilaterale cu Republica Moldova, conducerea rusă a decis să-l numească pe vicepremierul Dmitri Rogozin preşedinte al părţii ruse în Comisia interguvernamentală pentru cooperare economică dintre Rusia şi Republica Moldova şi reprezentat al preşedintelui rus pentru Transnistria”, se arată într-un comunicat de presă al MAE rus.
Diplomaţia rusă îşi exprimă convingerea că „ridicarea nivelului de reprezentare a părţii ruse va conferi o dinamică dezvoltării dialogului politic, va contribui la descoperire mai profundă a potenţialului cooperării bilaterale în domeniile economic, comercial şi umanitar”.
Anterior, copreşedintele Comisiei interguvernamentale era, din partea Rusiei, ministrul educaţiei Andrei Fursenko. Potrivit unor supoziţii apărute în presă, el nu va mai face parte din viitorul guvern rus, care va fi condus de Dmitri Medvedev. Diplomaţia de la Moscova afirmă că intenţionează să acorde o atenţie deosebită reglementării transnistrene. În acest context, subliniază MAE rus, trebuie soluţionată o gamă largă de probleme, menite să consolideze legăturile multilaterale dintre Transnistria şi subiecţii Federaţiei Ruse, apărarea drepturilor şi a intereselor cetăţenilor ruşi care locuiesc în regiune.
„Principala misiune este dictată de scopurile stabilizării stării socio-economice a Transnistriei, de asigurarea unui nivel de trai demn populaţiei din regiune, aspect considerat de partea rusă una din principalele premise în identificarea unei formule viabile pentru soluţionarea conflictului de la Nistru”.
de Natalia Ciobanu | mart. 27, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Conflictul identitar moldo-roman afecteaza calitatea invatamantului din sudul Ucrainei
Scolile cu predare în limba română din Ucraina sunt pe cale de disparitie. Despre acest fenomen vorbesc atât oamenii, cât si statisticile. Metodele sovietice de dezbinare a etnicilor români din Ucraina între „români” si „moldoveni”, folosite intens în perioada sovietică (1944-1941) au fost preluate si imbunatatite de noul stat ucrainean, indepenedent de la începutul anilor 90. Din 18 scoli cu predare în limba română, care au existat în primii ani de independentă ai Ucrainei, astăzi mai sunt doar 6 cu predare în limba „moldovenească”. La începutul anilor 90 limba de predare din aceste scoli era numită firesc română. Termenul de limbă „moldovenească” a fost impus de autoritătile ucrainene la începutul anilor 2000, si după aceasta data, elevii si profesorii din scolile „moldovenesti” din Odesa au început să trăiască în lumi paralele cu cei din regiunile Cernăuti si Transcarpatia, unde limba de predare mereu a fost si este româna.
Profesorii de română
În această situatie, profesorii de limbă română din regiunea Odesa sunt nevoiti să se descurce de unii singuri, pentru a le vorbi adevărul elevilor la orele de limbă si literatură, dar si pentru a se tine cu strictete de curriculumul din noile manuale de limba „moldovenească”. „Toate dosarele de zi cu zi le scriem în limba „moldovenească”, pentru că asta ni se cere, copiilor însă le spunem că limba noastră este româna. Uneori mai înlocuim cu „limba noastră” sau „limba maternă”, numai ca să nu repetăm deseori termenul de „moldovenească”, au declarat surse locale.
Îi salvează internetul
Cea mai grea încercare pentru profesori este de a preda orele de „Literatură integrată”, un amestec de literatură română (numită „moldovenească”) cu cea universală. „Din clasicii literaturii române au mai rămas Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu. Se pune accent pe studierea operelor scriitorilor autohtoni, numiti moldoveni, precum Emilian Bucov, Nicolae Costenco, Victor Teleucă si altii”, mentionează profesoara.
La orele de literatură profesorii au mai mult spatiu de manevră. Pe lângă operele mentionate în curricula scolară, ei le prezintă elevilor si alte romane scrise de autori, pentru a le dezvolta limba prin lectură. „Ne salvează internetul, de unde putem prelua orice operă, ca să le-o prezentăm copiilor. Nu avem suficiente cărti cu grafie latină în biblioteca scolară”, au mai declarat sursele citate.
Profesorii mai recunosc că situatia s-ar putea schimba dacă profesorii de limbă română ar avea o pregătire mai bună. „Noi stim că nivelul nostru nu este la fel cu cel al profesorilor din România sau chiar din Republica Moldova. Foarte rar apare vreo ocazie să mergem la cursuri de perfectionare în România”, au adaugat sursele citate.
Statistici ingrijoratoare
Un alt fenomen îngrijorător pentru comunitatea românească este ucrainizarea si rusificarea scolilor. De câtiva ani, de când predarea unor discipline de bază, precum istoria si geografia, se face în limba de stat (prin ordin al Ministerului Educatiei de la Kiev), în scolile românesti au apărut si clase în care predarea se face doar în rusă sau ucraineană. Părintii copiilor etnici români sunt cei care insistă pe aparitia acestor clase, pentru că îsi doresc „un viitor mai sigur si mai bun” pentru copiii lor în Ucraina. Astfel, copiii vorbesc acasă limba română, la scoală, în pauză iarăsi vorbesc româna, iar odată intrati la orele de clasă vorbesc ucraineana sau rusa. În clasele de limbă ucraineană sau rusă limba „moldovenească” (română) se predă doar de două ori pe săptămână, iar literatura nu se mai predă deloc.
Sursele citate considera că reducerea ariei de funcţionare a limbii române în şcolile de cultură generală, mai devreme sau mai târziu, face ca acelaşi lucru să se întâmple în familii, în localităţi aparte, apoi în teritorii mai largi. Potrivit datelor statistice oficiale din Ucraina, în perioada anilor 1989-2001, numărul moldovenilor în regiunea Odesa a scăzut cu 20 783 de persoane (peste 14 la sută). În 2001, din totalul de 123 751 de moldoveni doar 73,3% au recunoscut drept maternă limba etniei (moldovenească, precum obişnuiesc să-i spună).
Nu vor cenzură
La sfârsitul anului 2003, intelectualii din sudul Basarabiei, au semnat o scrisoare deschisă, adresată factorilor de decizie de la Kiev si Odesa. Autorii scrisorii protestau împotriva izgonirii limbii române din scoli si a falsificării adevărului stiintific despre limba română în regiunea Odesa. „Limba noastră maternă în scolile de cultură generală din regiunea Odesa, ca si în regiunile Cernăuti si Transcarpatică, să fie studiată cu statut oficial de limbă română, acesta fiind numele ei corect, recunoscut de stiinta filologică contemporană. În scolile de cultură generală din regiunea Odesa studierea limbii si a literaturii române să se facă după aceleasi manuale, programe si materiale didactice ca si în regiunile Cernăuti si Transcarpatică din Ucraina. Să se pună capăt persecutărilor pentru folosirea glotonimului „limba română” si cenzurii asupra literaturii în limba română în regiunea Odesa”, se mentiona în scrisoare.
Si astăzi obiectivul principal al comunităţii româneşti din regiunea Odesa îl consituie uniformizarea şi unificarea programului de învăţământ pentru românii şi moldovenii din Ucraina.
de Razvan Iorga | mart. 26, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presa rusa comenteaza, luni, numirea lui Dmitri Rogozin, fost reprezentant al Rusiei la NATO, in noua postura de trimis al Moscovei in Republica Moldova pentru dosarul transnistrean. Totodata, seful diplomatiei dla Chisinau, scrie Nevazisimaia Gazeta, l-a sfatuit pe presedintele Rusiei sa convina cu autoritatile molodovene deciziile luate in legatura cu nerecunoscuta republica, iar ajutorul umanitar destinat regimului de la Tiraspol sa fie trimis nu direct, ci prin Chisinau. „Rogozin este o figura puternica, iar desemnarea lui ca reprezentant special al Rusiei pentru Transnistria a fost pentru Chisinau o senzatie. Ce poate insemna asta? Va sustine in continuare Rusia acelasi statut pentru Transnistria sau va permite dezlegarea acestui nod, obligand Chisinaul la un acord in conditiile Moscovei? Mai degraba a doua varianta. In caz contrar, putea fi numit in aceasta pozitie oricine altcineva. Dar Rogozin, care s-a evidentiat deja la Bruxelles, poate inclina balanta negocierilor in format 5+1 in interesul Rusiei. Astfel ca tratativele pot deveni platforma de negociere nu atat pentru aceasta regiune, cat pentru Siria, spre exemplu, pentru sitemele de aparare aeriana in Europa etc”, a comentat pentru NG directorul Institutului pentru politica sociala, Arcadie Barbarosie. „Pentru noi, numirea lui Rogozin a fost o surpriza totala. Pe de o parte, aceasta decizie poate confirma importanta acordata de Federatia Rusa procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Pe de alta, acest pas nu a fost convenit in prealabil cu autoritatile moldovene”, se subliniaza in documentul MAE de la Chisinau citat de Nezavisimaia gazeta.
Rusia vorbeste prin gura Tiraspolului
Institutia precizeaza ca va incerca prin canale diplomatice sa obtina explicatii corespunzatoare in legatura cu o hotarare care „afecteaza in mod direct o parte componenta a Moldovei”. In acest context, seful diplomatiei de la Chisinau, Iurie Leanca, a afirmat ca ajutorul financiar acordat Transnistriei de Rusia trebuie sa ajunga la destinatie prin Chisinau. Ministrul a mentionat ca aceasta pozitie a Moldovei a fost adusa la cunostina Moscovei. Chisinaul a primit raspuns, dar nu din partea Moscovei, ci a Tiraspolului. MAE transnistrean a afirmat ca decizia legata de Rogozin corespunde in totalitate pozitiei oficiale a Rusiei ca participant la procesul de reglementare a conflictului si menit sa apere interesele a peste 60.000 de cetateni ai Federatiei ruse care traiesc in regiune. Analistii politici de peste Prut sunt de parere ca numirea lui Rogozin in Republica Moldova arata faptul ca Rusia doreste sa desfasoara viitoarele discutii din dosarul transnistrean de pe o pozitie de forta.
de Anatol Terzi | mart. 26, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
O manifestaţie prounionistă organizată duminică la Chişinău a fost afectată de altercaţii între organizatori şi reprezentanţii organizaţiei Patrioţii Moldovei, în chiar centrul Chişinăului, iar poliţia a intervenit în forţă pentru a preveni violenţele.
Tradiţionalul marş cu ocazia aniversării Unirii Basarabiei cu România de la 27 martie 1918 a fost organizat de Coaliţia civică „Acţiunea 2012” şi Consiliul Unirii. Aproximativ două mii de manifestanţi, cu mult mai mulţi decât în anii trecuţi, cu drapele tricolore şi pancarte cu mesaje prounioniste au mers în coloană pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul Chişinăului, cerând unirea cu România. Aceştia au scandat „Unire”, „Jos hotarul de la Prut”, „Basarabia e România”.
În centrul Chişinăului, în faţa primăriei aceştia erau însă aşteptaţi de un grup de câteva zeci de persoane, adepţi ai Partidului Patrioţii Moldovei, formaţiune care a acumulat mai puţin de 0,1% la ultimele alegeri parlamentare, dar care este cunoscută pentru mesajele sale antiromâneşti, transmite Agerpres. Cu drapele ale Ţării Moldovei şi chiar ale fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti din perioada sovietică, aceştia au blocat strada, cerându-le manifestaţilor să se ducă „în ţara lor, România”. Deşi cordoane de poliţişti au blocat ambele tabere de manifestanţi, altercaţii separate şi înjurăturile dintre aceştia nu au fost evitate.
Au vrut sa blocheze marsul
Manifestanţii au rupt drapele şi pancarte şi chiar au trecut la pumni, iar poliţia a fost nevoită să aplice forţa pentru a debloca strada. Reprezentanţii Partidului Patrioţii Moldovei au continuat însă contramanifestaţia de pe trotuar, iar ulterior poliţia a fost nevoită din nou să intervină în forţă pentru a-i opri. Manifestanţii prounionişti şi-au continuat însă marşul, iar mai apoi au organizat un concert şi Hora Unirii în scuarul Teatrului de Operă şi Balet.
Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918 este o dată controversată în Republica Moldova – pentru unii sărbătoare, pentru alţii zi a cotropirii teritoriului actualei Republici Moldova de către România. Această zi a fost marcată de scandaluri şi incidente timp de mai mulţi ani la rând, în timpul guvernării comuniste (2001-2009), când mai multe persoane, inclusiv cetăţeni români şi politicieni, au fost arestaţi. Data de 27 martie a fost însă marcată cu mai mult fast după 2010, odată cu venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană şi mai ales în acest an, când se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei la fostul Imperiu Rus.
