de Anatol Terzi | mai 11, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Propunerea PL de a decreta data de 16 mai zi de doliu naţional în Republica Moldova a provoacat disensiuni în Alianţa pentru Integrare Europeană. Deputaţi s-au acuzat reciproc, iar proiectul respectiv nu a acumulat numărul de voturi necesar pentru a fi inclus pe ordinea de zi.
La 16 mai, se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist. Disputa a început după ce liberalii au cerut includerea pe ordinea de zi a şedinţei plenare a proiectului ce prevedea decretarea zilei de 16 mai drept zi de doliu naţional. Propunerea a fost respinsă „din convingeri personale” de preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. Liberalii au insistat şi au solicitat o pauză pentru discuţii.
După 30 minute, timp în care a fost convocată şedinţa AIE, deputaţii PD, liberal-democraţi şi neafiliaţi au votat împotriva proiectului. La finele şedinţei plenare, liderul PD Marian Lupu a spus jurnaliştilor că formaţiunea pe care o conduce nu a susţinut proiectul liberalilor pe motiv că această dată a căpătat o conotaţie politică. „Campania de comemorare a acestui eveniment este condusă de anumite persoane ce susţin că Republica Moldova, ca stat independent, nu are dreptul la existenţă”, a afirmat Lupu. Preşedintele fracţiunii PLDM Valeriu Streleţ a menţionat că nu a susţinut proiectul liberalilor pentru că nu l-a văzut şi studiat înainte de şedinţă.
Drapele in berna doar la Chisinau
Joi, Partidul Liberal a solicitat organizarea unei şedinţe speciale la 16 mai, consacrată comemorării a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de Imperiul Ţarist. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a cerut joi, în cadrul şedinţei Parlamentului, ca ziua de la 16 mai să fie declarată zi de doliu naţional. „Sărăcia şi mizeria de astăzi e cauzată de ocupaţia rusă din 1812, care a creat premise şi pentru ocupaţia sovietică din 1940”, a spus Ghimpu.
Subiectul a generat dispute în sala Legislativului. Deputatul Igor Dodon a calificat propunerea lui Mihai Ghimpu drept o aberaţie. „Vreau ca deputaţii să se pronunţe şi asupra declaraţiilor primarului general Dorin Chirtoacă, care a declarat ziua de 16 mai zi de doliu în capitală”, a opinat Dodon. Liderul fracţiunii PD, Dumitru Diacov, a cerut deputaţilor să se concentreze pe prezent şi să nu scoată din trecut subiecte sensibile. „Avem 21 de ani de independenţă, iată subiectul pe care ar trebui să ne axăm”, a menţionat Diacov.
Primaria Chisinaul a decis ca ziua de 16 mai, data la care se implinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-turc, prin care actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost anexat la Imperiul tarist, sa fie declarat zi de doliu la de Primaria municipiului Chisinau. Potrivit sefului Cabinetului primarului general, Lilian Carp, la 16 mai drapelele vor fi coborate in berna. in acest fel, Primaria a decis sa sustina Consiliul Unirii, care a solicitat anterior autoritatilor sa comemoreze la nivel national aceasta zi. Totodata, Consiliul Unirii si Actiunea 2012 au anuntat luni ca vor organiza pe 13 si pe 16 mai mai multe manifestatii de comemorare a anexarii Basarabiei la fostul Imperiu Rus.
de Anatol Terzi | mai 11, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Angajaţii întreprinderilor de stat şi ai celor cu capital majoritar de stat din Republica Moldova vor fi obligaţi să cunoască limba de stat.
Potrivit unei iniţiative a deputaţilor liberali Valeriu Munteanu, Ion Hadârcă, Corina Fusu şi Ana Guţu de modificare şi completare a Codului Muncii, se va interzice încadrarea în muncă în cadrul întreprinderilor de stat şi întreprinderilor cu capital majoritar de stat a persoanelor care nu posedă limba de stat (limba română). Autorii proiectului de lege consideră inadmisibil faptul ca angajaţii întreprinderilor de stat să nu cunoască limba oficială.
“Necunoaşterea limbii oficiale de către angajaţii întrepriderilor de stat şi a întreprinderilor cu capital majoritar de stat este inadmisibilă într-un stat de drept, bazat pe principii democratice, în care majoritatea absolută a cetăţenilor sunt purtătorii acestei limbi. În contextul societăţii informaţionale, întreprinderile menţionate deseori sunt integrate sau interacţionază cu alte structuri de stat de diferite niveluri, iar pentru a asigura celeritatea şi temeinicia schimbului de informaţii, este obligatorie comunicarea directă în limba de stat. Întreprinderile de stat şi întrepriderile cu capital majoritar de stat reprezintă o verigă importantă în societatea fiecărui stat, ce contribuie în mod direct la promovarea intereselor statului”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului de lege.
Potrivit deputaţilor liberali, obligativitatea cunoaşterii limbii de stat este deja instituită, prin legi speciale, pentru mai multe categorii de angajaţi, cum ar fi poliţişti, magistraţi sau avocaţi. Totodată, funcţionarii publici trebuie să cunoască limba de stat, indiferent de nivelul unităţii administrative în care sunt angajaţi. Conform datelor statistice, în Republica Moldova sunt înregistrate circa 1.500 de întreprinderi de stat sau municipale care, în majoritate, oferă servicii populaţiei, iar angajaţii acestora interacţionază cu un număr nedefinit de beneficiari.
de Anatol Terzi | mai 11, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Guvernele României şi Republicii Moldova vor declara construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni proiect de interes naţional pentru ambele state. Vlad Filat a declarat joi seară la postul naţional de televiziune Moldova 1 că a convenit aceasta în cadrul întrevederii din ajun la Bucureşti cu Victor Ponta.
‘În ceea ce ţine de gazoduct, am convenit ca la următoarele şedinţe ale guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti să fie declarate ca proiect de interes naţional. Aceasta presupune o cu totul şi cu totul altă atitudine şi implicare’, a declarat Vlad Filat. El a evitat csă spună când ar putea fi finalizată construcţia gazoductului, dar a menţionat că până la sfârşitul lunii urmează să fie elaborat caietul de sarcini care va stabili mai exact care va fi perioada de timp necesară. Anterior, autorităţile de la Chişinău spuneau că gazoductul ar putea fi construit până la sfârşitul anului, dar preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că cel mai probabil va fi finalizat în anul 2014.
De asemenea, el a declarat că a convenit cu premierul român şi în privinţa implementării proiectului de interconectare a reţelelor energetice Iaşi-Ungheni.
Printre subiectele care au fost abordate în cadrul întrevederii premierului Vlad Filat cu omologul Victor Ponta s-au numărat diversificarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale pe multiple planuri, dar şi colaborarea ce vizează parcursul de integrare europeană a Republicii Moldova. Cei doi premieri au făcut miercuri o trecere în revistă a acţiunilor de pe agenda bilaterală realizate până în prezent, menţionând, totodată, că există un mare potenţial pentru dezvoltarea cooperării în continuare.
Filat l-a felicitat pe Victor Ponta cu ocazia învestirii în funcţie, dorindu-i mult succes în activitatea din continuare. Totodată, acesta a menţionat că, în ultimii doi ani, relaţiile moldo-române au cunoscut o ascensiune continuă şi s-a declarat convins că aceeaşi dinamică va fi păstrată şi în continuare. După întrevedere, cei doi premieri au mers pe Arena Naţională din Bucureşti, unde au asistat la finala Ligii Europa, disputată între echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao.
de Anatol Terzi | mai 11, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac, a anunţat vineri, la Chişinău, într-o conferinţă de presă, că va demisiona din această funcţie.
El a evitat să spună ce va face în continuare, dar a precizat că, din moment ce PDL, formaţiunea din care face parte a trecut în opoziţie, i se pare firesc să facă acelaşi lucru. “Chiar dacă nu voi mai fi secretar de stat în perioada imediat apropiată, voi rămâne aproape de românii din Republica Moldova, voi încerca să contribui la tot ceea ce consider că este firesc şi necesar ca românii de pe ambele maluri ale Prutului să se cunoască cât mai bine”.
Eugen Tomac şi-a exprimat speranţa că noul executiv de la Bucureşti va continua proiectele iniţiate în ultimii ani în relaţia cu Republica Moldova. “Sper ca actualul guvern să continue proiectele începute de către guvernele Boc şi Ungureanu, ţinând cont că recent a avut loc şi prima şedinţă ale guvernelor României şi Republicii Moldova. Sper ca proiectele să fie continuate şi nu văd motive de ce ar exista o altă abordare faţă de Republica Moldova. Pentru România relaţia cu Republica Moldova reprezintă o prioritate”, a declarat Eugen Tomac.
În cadrul aceleaşi conferinţe, el a prezentat un raport de activitate a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni 2009-2011 şi a anunţat că în următoarele zile instituţia va veni cu o donaţie de un milion de cărţi în limba română pentru şcolile şi bibliotecile din Republica Moldova, transmiet Agerpres. “Trebuie să refacem acest echilibru şi să dotăm cu carte în limba română, deoarece deficitul de carte este cunoscut iar posibilităţile de cumpărare ale populaţiei sunt mici”, a declarat el.
Cine este Eugen Tomac
Eugen Tomac este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, promoţia 2003. În anul 2005, a absolvit cursul de masterat, specializarea “Mecanisme de deznaţionalizare în URSS”, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti şi în prezent este doctorand în cadrul aceleiaşi facultăţi. În perioada 2000-2004, a fost preşedinte şi membru fondator al Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni. A coordonat, în perioada 2004-2006, programul româno-american “News to Know – introducing democratic media to schools in Romania” implementat cu sprijinul Departamentului de Stat al SUA. Din anul 2007 este director al Centrului pentru Educaţie Democratică, organizaţie neguvernamentală, care promovează drepturile omului şi principiile democraţiei în sud-estul Europei.
Eugen Tomac este coordonatorul colecţiei LEX – românii de lângă noi: “Comunităţi româneşti – drepturi şi norme universale”, ghid juridic ce cuprinde legi universale şi europene privind protecţia minorităţilor şi combaterea discriminării pe criteriu etnic şi al volumului “Focus on Romanians”. În perioada 2002 – 2008, a fost redactor al revistei de cultură istorică “Magazin istoric”, iar în perioada 2007-2008 realizator de emisiuni pentru Radio România Cultural. În luna ianuarie 2007, a reprezentat România în cadrul programului “International Visitor Leadership Program”, organizat de către Departamentului de Stat al SUA.
În 2006, a fost numit responsabil pentru relaţiile cu românii de pretutindeni în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, funcţie deţinută până în luna ianuarie 2009. În perioada 2006-2008, a predat istoria românilor cursanţilor şi studenţilor originari din comunităţile româneşti din vecinătate, la Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. În luna noiembrie 2008, a candidat la alegerile parlamentare, în circumscripţia 43 pentru românii din diaspora, colegiul 2, pentru funcţia de deputat în legislativul de la Bucureşti.
În ianuarie 2009, a fost numit secretar de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Ca urmare a înfiinţării Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, instituţie cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al primului-ministru, este numit secretar de stat pentru românii de pretutindeni la data de 26 ianuarie 2010.
de Razvan Iorga | mai 10, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va intreprinde vineri o vizita de lucru la Kiev, in Ucraina, la invitatia presedintelui ucrainean, Victor Ianukovici. Timofti are programate intrevederi cu presedintele Ucrainei, Victor Ianukovici, si cu premierul Nicolai Azarov, potrivit unui comunicat al presedintiei de la Chisinau. Relatiile moldo-ucrainene s-au imbunatatit in ultimii ani, in special dupa rezolvarea problemei unei portiuni de drum de la Palanca, la granita dintre cele doua state, dar pe agenda relatiilor bilaterale mai ramane demarcarea frontierei dintre cele doua state si problema recunoasterii proprietatii Republicii Moldova asupra unor imobile din Ucraina, construite in perioada sovietica. Ucraina este mediator si in negocierile in formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean. Aceasta va fi a treia vizita oficiala in strainatate a presedintelui Republicii Moldova, dupa cele din ultimele doua saptamani de la Bruxelles si Bucuresti. Urmatoarea sa vizita in functia de sef al statului o va efectua la Moscova, la 15 mai, la invitatia presedintelui rus Vladimir Putin, unde va participa la un summit informal al sefilor de stat din cadrul Comunitatii Statelor Independente.
de Razvan Iorga | mai 10, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Legea privind castrarea chimica a pedofililor a ajuns subiect de disputa in coalitia de guvernare de la Chisinau. Liberal-democratii nu mai vor castrare chimica pentru pedofili, asa cum prevede proiectul fractiunii Partidului Liberal, pentru care au votat acum 2 luni. Legea a fost votata unanim de deputatii AIE, dar nu a fost promulgata de presedintele tarii, Nicolae Timofti, pe motiv ca ar incalca prevederile Constitutiei. Recent, deputatii PLDM au inregistat in Parlament un proiect de lege, care prevede o alta pedeapsa pentru violatorii minorilor – inchisoare pe viata. La randul lor, liberalii acuza colegii din PLDM de inconsecventa si spun ca vor insista in continuare pe proiectul lor. Astazi, subiectul a fost discutat in comisia parlamentara juridica. Autorul proiectului care prevede detentiune pe viata pentru violatorii minorilor, deputatul PLDM, Ghenadie Ciobanu, spune ca opiniile expertilor in domeniu sunt diferite. „Unii spun ca metoda castrarii chimice nu e eficienta, altii spun ca recidivile sunt mai agresive, societatea civila spune ca este o metoda inumana. Legislatia trebuie inasprita, dar pe alta cale si am inregistrat in Parlament un proiect care prevede detentiunea pe viata pentru cei care au comis infractiuni de viol asupra minorilor pana la 14 ani. Eu am venit cu aceasta propunere inca in cadrul dezbaterilor. Dar pentru ca atunci s-a discutat cu temperament, am anuntat ca voi veni cu o alta initiativa legislativa, datorita careia se evita si posibilitatea erorii. Mai este un proiect de lege asemanator al deputatei PLDM, Liliana Palihovici. Eu cred ca trebuie sa discutam aparte fiecare proiect si sa ne auzim argumentele pentru a ajunge la o decizie pe care sa o propunem plenului Parlamentului”, a declarat liberal-democratul citat de portalul Unimedia.md. Pe de alta parte, liberalul Valeriu Munteanu spune ca in cadrul Consiliului AIE s-a convenit asupra revotarii proiectului liberalilor, insa, intre timp, liberal-democratii s-au razgandit. „Astazi, pe ordinea de zi a comisiei juridice a fost inclus raportul pe marginea proiectului nostru. Parca am avut acceptul colegilor din AIE, s-a discutat si in cadrul Consiliului Aliantei. Pana la urma, colegii din PLDM s-au razgandit si conditioneaza adoptarea proiectului PL cu coraborarea lui cu proiectul unui grup de deputati liberal-democrati.
