de Razvan Iorga | apr. 26, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Vladimir Voronin insista ca Rusia a acordat Republicii Moldova un ajutor de 20 de milioane de dolari pentru reconstructia cladirii Presedintiei. Liderul comunist sustine ca ii va solicita lui Vladimir Putin sa confirme spusele sale, relateaza Jurnal.md. „Inainte de a depune mandatul, am fost la Moscova sa-mi iau ramas bun. Atunci el i-a ordonat ministrului Finantelor sa transfere 20 de milioane de dolari pentru reconstructia cladirii Presedintiei”, a povestit astazi Voronin. Miercuri, premierul Vlad Filat a negat informatiile lansate de liderul comunist. „Ceea ce am auzit ma face sa cred ca minciuna pentru comunistii nostrii nu are limita. Vreau sa le amintesc ca au lasat tara cu o gaura de 8 miliarde de lei in buget”, a spus Filat. Ministerul Finantelor a anuntat ca nici Rusia, nicio o alta tara, dar si nici un cetatean strain, nu a contribuit cu bani la reconstructia cladirii Presedintiei.
de Razvan Iorga | apr. 26, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Scutul antiracheta creat de Statele Unite in Europa ar putea destabiliza regiunea in cinci sau sase ani si constituie o amenintare pentru Rusia, a declarat miercuri seara generalul Nikolai Makarov, seful statului major general al fortelor armate rusesti, citat de agentia semi-oficiala RIA Novosti. „Scutul antiracheta ar putea pana in 2017 sau 2018 sa perturbe stabilitatea Europei si sa ameninte securitatea Rusiei”, a declarat generalul, in marja conferintei Rusia – Nato, la Bruxelles. Potrivit acestuia, Moscova si NATO au inca timp sa adopte decizii coordonate asupra acestui subiect care constituie „cheia de bolta a relatiilor dintre Rusia si Alianta”. „Dar nu putem astepta si este necesara (pentru Moscova) definirea contra-masurilor care trebuie luate”, a aduagat Makarov, notand ca partea rusa a notificat deja NATO in privinta acestui lucru. La summitul NATO de la Lisabona, din 2010, Moscova si Washington au convenit sa coopereze in domeniul apararii antiracheta din Europa. Totusi, cele doua parti nu au reusit sa se inteleaga asupra arhitecturii viitorului scut. Rusia cere garantii scrise din partea NATO ca acest scut nu va fi indreptat impotriva fortelor strategice rusesti, refuzate insa de Alianta. Pericolul pe care il reprezinta Iranul si Coreea de Nord a constituit una din explicatiile date de SUA pentru instalarea scutului antiracheta in Europa si care a generat nemultumire la Moscova. intr-un interviu recent, generalul Nikolai Makarov amintea ca Moscova nu a reusit pana in prezent sa ajunga la o intelegere cu Washingtonul in aceasta problema, reiterand ca acest scut reprezinta un pericol pentru securitatea Rusiei, transmite Agerpres. “Daca se construieste acest sistem de aparare antiracheta, atunci sa-l construim impreuna. Acolo, unde acesta nu este necesar, nu trebuie construit”, a subliniat general rus criticat Iranul si Coreea de Nord. Pana acum, Ministerul rus al Apararii a declarat in repetate randuri ca un pericol nuclear pentru Europa si Rusia din partea Iranului si a Coreii de Nord nu exista, intrucat cele doua tari nu detin potentialul necesar pentru crearea de armament nuclear.
de Razvan Iorga | apr. 26, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Primul tren marfar care circula din Republica Moldova prin regiunea transnistreana dupa sase ani a pornit joi din Rabnita spre Ucraina, la eveniment fiind prezenti premierul moldovean si liderul transnistrean, potrivit Jurnal de Chisinau. La evenimentul de joi au fost prezenti premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, si liderul regiunii separatiste transnistrene, Evgheni sevciuk. in cadrul intrevederii, Vlad Filat a declarat ca vor fi implementate in continuare proiecte comune, inclusiv in domeniul sanatatii. Acesta a precizat ca in viitorul apropiat se va intalni din nou cu Evgheni sevciuk pentru a conveni asupra reluarii legaturilor telefonice fixe, dar si mobile, intre cele doua maluri ale Nistrului. Reluarea traficului feroviar prin regiunea transnistreana a fost convenita la sfarsitul lui martie. Deocamdata, va fi reluata doar circulatia trenurilor marfare, iar in viitorul apropiat vor avea loc discutii privind circulatia trenurilor pentru pasageri. Circulatia trenurilor prin sectorul transnistrean, pe o distanta de 40 de kilometri, a fost sistata in martie 2006, dupa ce autoritatile nerecunoscute de la Tiraspol au capturat un tren diesel, care apartinea Cailor Ferate din Moldova.
de Razvan Iorga | apr. 26, 2012 | Asia Centrală, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul chinez a anuntat joi la Varsovia deschiderea de catre China a unei linii de credite de 10 miliarde de dolari pentru proiecte de cooperare cu statele din Europa Centrala si de Est, potrivit agentiei Xinhua. „In vederea aprofundarii cooperarii intre tarile si regiunile noastre, guvernul chinez a decis deschiderea unei linii de credite speciala in valoare de 10 miliarde de dolari, destinata sprijinirii proiectelor de cooperare din domeniile infrastructurilor, noilor tehnologii si economiei verzi’, a declarat el la un forum economic regional. Cele doua parti ar trebui sa isi extinda nivelul de cooperare, sa perfecteze mecanismul de cooperare si sa asigure un fundament solid pentru cooperare, a subliniat Wen, care a anuntat totodata crearea unui fond sino-central-european pentru promovarea investitiilor. „China va crea de asemenea un fond sino-central-european pentru cooperarea in domeniul investitiilor. Obiectivul nostru este de a colecta intr-o prima etapa 500 de milioane de dolari”, a precizat seful executivului chinez. „China isi va invita companiile sa creeze zone tehnologice si economice in tarile dumneavoastra in urmatorii cinci ani”, a mai spus el. Pe de alta parte, vorbind despre situatia economica internationala, Wen a remarcat ca ea s-a imbunatatit de la inceputul acestui an, dar ca baza pentru relansarea economica ramane fragila si nesigura. Este in interesul fundamental al Chinei si Europei Centrale si de Est sa trecem impreuna peste provocari, a subliniat el. Forumul de la Varsovia reuneste saisprezece premieri din Europa Centrala si de Est, 450 de companii din regiune si 300 sosite din China impreuna cu Wen Jiabao.
de Anatol Terzi | apr. 26, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Olanda nu va aproba probabil aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen înaintea alegerilor anticipate care vor fi organizate în această toamnă, după demisia de luni a Guvernului olandez condus de premierul Mark Rutte, a apreciat un expert olandez.
Partidele-cheie pentru schimbarea poziţiei Olandei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen au opinii solide pe această temă, potrivit lui Adriaan Schout, director adjunct al Institutului Olandez pentru Relaţii Internaţionale, citat de presa bulgară. O evoluţie pozitivă a demersurilor celor două state membre ale Uniunii Europene de aderare la Schengen este improbabilă în cazul formării unui Cabinet interimar în Olanda, a declarat Schout pentru agenţia bulgară de presă BTA.
Expertul consideră că Parlamentul olandez ar putea aproba aderarea României şi Bulgariei la Schengen dacă vede un raport pozitiv în iulie referitor la cele două ţări, în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Premierul olandez Mark Rutte a demisionat luni după eşecul negocierilor cu Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders pe tema unor reduceri suplimentare ale cheltuielilor, în valoare de miliarde de euro, transmite Mediafax.Unii politicieni bulgari şi români au acuzat că eşecul aderării ţărilor lor la spaţiul Schengen se datorează dependenţei Guvernului olandez de PVV. Olanda este în prezent singurul stat membru UE care se mai opune integrării celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie.
Regina vrea dizolvarea parlamentului
Regina Beatrix a cerut guvernului demisionar olandez condus de premierul Mark Rutte să dizolve Camera Comunelor în vederea organizării de alegeri la 12 septembrie, a anunţat Serviciul de informaţii al guvernului olandez RVD. Anunţul a survenit după ce Mark Rutte a avut convorbiri cu regina Beatrix timp de o oră marţi seara. Potrivit procedurilor tradiţionale, regina s-a consultat cu consilierii, cu vicepreşedintele Consiliului de Stat Piet Hein Donner şi cu preşedinţii celor două camere ale parlamentului, Fred de Graaf şi Gerdi Verbeet.
Gerdi Verbeet i-a comunicat reginei Beatrix intenţia Camerei Comunelor de a organiza alegeri la 12 septembrie. Guvernul demisionar urmează să decidă vineri asupra datei finale a alegerilor. Premierul olandez a prezentat demisia guvernului său reginei Beatrix după eşecul negocierilor de sâmbătă asupra reducerii deficitului public.
Herman Van Rompuy este optimist
Preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a declarat miercuri la Sofia că este convins că un acord privind aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen va fi încheiat cel mai târziu în luna septembrie. „Sunt profund convins că în septembrie vom putea să găsim o soluţie pentru aderarea României şi Bulgariei. Înainte de căderea guvernului olandez, eram deja optimist în această privinţă”, a afirmat el. Demisia guvernului de la Haga „nu a schimbat această percepţie, ba din contră”, a adăugat el în cursul unei conferinţe de presă, desfăşurată la finalul întrevederii avute cu premierul bulgar, conservatorul Boiko Borisov.
De asemeena, Herman Van Rompuy a reamintit că ţările membre ale spaţiului Schengen, cu excepţia Olandei, au acceptat deja o propunere franco-germană de aderare în etape a Sofiei şi Bucureştiului la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, începând cu deschiderea frontierelor aeriene. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat, miercuri, în Parlamentul României, că apreciază măsurile luate de România în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, condiţii în care ţara noastră „devine un punct de intrare sigur” în spaţiul de liberă circulaţie. El a arătat că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu pe marginea intrării Românei în zona Schengen şi a precizat că la reuniunea Consiliului European din martie toţi liderii europeni au subliniat că ţara noastră a îndeplinit condiţiile legale pentru accederea la acest spaţiu.
„Discutând cu miniştrii de interne s-a pus problema accederii României şi Bulgariei în septembrie şi mă bucur că România are încredere şi ia măsuri în problemele de graniţă şi de coordonare a poliţiei de graniţă. În aceste condiţii, România devine un punct de intrare sigur în Schengen. Sunt convins că în ceea ce priveşte controlul frontalier este o problemă care pune şi probleme bugetare, dar aceste opţiuni sunt necesare pentru a se ajunge la standardele şi pentru a ne asuma responsabilitatea ca membri ai UE”, a afirmat Herman Van Rompuy, în discursul susţinut în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului
de Anatol Terzi | apr. 26, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Miercuri, 25 aprilie, s-au aniversat zece ani de la semnarea, la Kiev, de către miniştrii de Externe din cele şase state riverane la Marea Neagră – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina – a Documentului privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii în domeniul naval la Marea Neagră, Documentul CSBM naval la Marea Neagră.
Implementarea Documentului CSBM naval a început cu 1 ianuarie 2003. Documentul naval la Marea Neagră exprimă angajamentul statelor participante de a creşte, în continuare, încrederea şi securitatea în regiune, precum şi convingerea acestora că aranjamentele regionale de securitate reprezintă o contribuţie semnificativă la stabilitatea generală în Europa.
România acordă o importanţa deosebită Documentului CSBM naval la Marea Neagră, un aranjament regional funcţional, ţara noastră participând, alături de celelalte state, la exerciţiile navale organizate sub această egidă. Potrivit MAE, cel mai recent, România a deţinut preşedinţia statelor participante la Documentul CSBM naval la Marea Neagră în 2010 şi a organizat în 2011 vizita la baza navală din portul Constanţa şi exerciţiul militar RELIANCE 2011.
Documentul CSBM conţine un set de măsuri în legătură cu forţele şi activităţile navale ale statelor participante în Marea Neagră şi reglementări privind activităţile similare ale statelor participante desfăşurate cu terţe state. Măsurile privind stabilitatea şi cooperarea în domeniul naval la Marea Neagră sunt măsuri de creştere a încrederii şi securităţii şi sunt concepute pentru a promova încrederea reciprocă şi pentru a risipi îngrijorarea cu privire la activităţile militare, prin încurajarea transparenţei.
Anual au loc reuniuni de evaluare a implementării Documentului CSBM naval la Marea Neagră, organizate de statul care deţine preşedinţia aranjamentului. În 2012, aceasta este exercitată de Turcia. Cea mai importantă realizare a preşedinţiei române (2010) a fost adoptarea deciziei privind folosirea reţelei de comunicare a OSCE pentru transmiterea notificărilor, în urma unui proces care a durat aproximativ patru ani.
