Bulgaria: Explozii la un depozit de munitii

Bulgaria: Explozii la un depozit de munitii

Şapte persoane au fost rănite într-un incendiu izbucnit marţi după-amiază la un depozit de muniţii militare din centrul Bulgariei.
Ministerul Sănătăţii informează că doi dintre răniţi sunt în stare gravă şi sunt transportaţi la spitalul din oraşul Sliven, în timp ce ceilalţi cinci sunt spitalizaţi în oraşul vecin Iambol. Potrivit primelor informaţii incendiul la o societate care se ocupa de utilizarea de armament a dus la explozii în serie care continuă şi acum. Din cauza incidentului a fost închisă intersecţia între drumurile principale Sofia-Burgas şi Kotel-Omurtag. Accesul în zona de doi kilometri în jurul depozitului era blocat de poliţie. Ministrul apărării, Aniu Anghelov, şi cel al internelor, Ţvetan Ţvetanov, s-u deplasat spre locul incidentului.
Conform datelor oficiale, în Bulgaria sunt între 45 şi 50 mii de tone de armament din timpul Tratatului de la Varşovia. Potrivit unor foşti militari însă, cantitatea reală a armamentului vechi este de 3-4 ori mai mare. Ultimul incident similar a avut loc în anul 2008 când au explodat câteva depozite de armament în zona capitaliei Sofia. Incidentul nu s-a soldat cu victime.

Share our work
2800 de locuri in universitati pentru romanii din afara granitelor

2800 de locuri in universitati pentru romanii din afara granitelor

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a aprobat prin ordin de ministru pentru anul universitar 2012-2013 un număr de 2800 de locuri în universităţile de stat din România pentru tineri de origine română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate.
Astfel, potrivit unui comunicat de presă , MECTS a aprobat în acest sens 1910 locuri, dintre care 700 cu bursă, iar 1210 fără bursă. Acestora li se adaugă alte 390 de locuri destinate extensiilor universitare care funcţionează în Republica Moldova (Bălţi şi Cahul) sub coordonarea Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, respectiv a Universităţii ‘Dunărea de Jos’ din Galaţi.
Prin acelaşi ordin, MECTS a alocat, separat, 500 de locuri în universităţile de stat din România pentru tinerii de origine română din Republica Moldova care au obţinut diplomă de bacalaureat în România. Dintre acestea, 300 de locuri sunt cu bursă, iar 200 fără bursă şi fără plata taxelor de şcolarizare.

Share our work
Presa de la Chisinau, mai libera in drumul spre UE

Presa de la Chisinau, mai libera in drumul spre UE

Republica Moldova ramane in grupul tarilor cu un regim hibrid / de tranzitie impreuna cu Albania, Bosnia, Ucraina si Georgia, potrivit datelor din ultimul raport realizat de Freedom House din 2012, intitulat „Statele in stare de tranzitie” (Nations in Transit). Potrivit expertilor Freedom House, unicul capitol la care Republica Moldova se bucura de progres este „mass-media independenta”. Punctajul acordat tarii noastre pentru aceasta categorie s-a imbunatatit de la 5,5 la 5,0. Trebuie de mentionat ca potrivit schemei de calculare a punctajelor, un punct inseamna gradul maxim de libertate, iar sapte puncte – cel mai scazut nivel al libertatii. „Acest an nu a fost fara de succese in spatiul ex-sovietic. In Republica Moldova, spre exemplu, piata mass-media a continuat sa se diversifice, iar radiodifuzorul public a devenit mult mai profesionist”, constata autorii raportului. Ca si anul trecut cel mai prost Republica Moldova sta la capitolul „Coruptie” (cu 6 puncte), iar cel mai bine la capitolul „Societatea civila” (cu 3.25 puncte). Scorul mediu general pentru situatia democratiei in tara noastra s-a imbunatatit nesemnificativ de la 4.96 la 4.89.

Share our work
Fule: Cetatenii Republicii Moldova vor putea calatori in UE fara vize

Fule: Cetatenii Republicii Moldova vor putea calatori in UE fara vize

Stefan Fule, comisarul european pentru Extindere, a declarat marti ca cetatenii Republicii Moldova ar putea calatori fara vize in statele Uniunii Europene intr-o perioada scurta de timp, dar ca decizia depinde de statele membre, relateaza postul Europa Libera. Fule a facut aceasta declaratie la Chisinau, unde a participat marti la o reuniune informala a Parteneriatului Estic (PaE). El a spus ca, dintre fostele republici sovietice incluse in parteneriat, Republica Moldova este lider si ar putea incheia negocierile de asociere cu Uniunea Europeana anul viitor. Potrivit paginii electronice a agentiei Moldpres, Stefan Fule a mai declarat ca negocierile pe tema Acordului de Asociere cu UE ar putea fi finalizate catre anul 2013. „Negocierile pe marginea Acordului de Asociere si a Acordului de liber schimb ar putea fi finalizate catre anul 2013. si la capitolul liberalizarea regimului de vize, Republica Moldova este intr-o pozitie buna. Ea ar putea beneficia de acesta intr-o perioada scurta de timp. Termenul de acordare a acestui regim liberalizat depinde de statele membre ale UE dar si modul de implementare a reformelor de catre Moldova”, a apreciat Fule. Comisarul a adaugat ca nu intamplator a fost ales Chisinaul pentru prima reuniune a Dialogului Informal in cadrul Parteneriatului Estic, R. Moldova fiind lider in acest parteneriat. in cadrul discutiilor informale care au avut loc marti, oficialii europeni dar si reprezentantii diplomatiei din tarile PaE au facut o evaluare a rezultatelor reformelor intreprinse in statele partenere dupa summitul PaE de la Varsovia, au discutat despre modul de implementare a Foii de Parcurs pentru Parteneriatul Estic, au identificat noi oportunitati de cooperare si consolidare a dialogului pentru perioada de pana la urmatorul summit al PaE, din 2013.

Share our work
Manifestantii rusi, „reprimati” prin legi usturatoare

Manifestantii rusi, „reprimati” prin legi usturatoare

Camera inferioara a parlamentului rus (Duma -n.red.) a aprobat in cursul noptii de marti spre miercuri in a doua si a treia lectura o lege care prevede amenzi considerabile pentru participantii si organizatorii actiunilor de protest ce incalca legea privind manifestatiile. in a doua lectura, 239 de deputati au votat in favoarea initiativei legislative, 207 impotriva, iar unul s-a abtinut. Cea de-a treia lectura, si ultima, a avut loc imediat dupa aceea si a fost adoptata cu 241 de voturi pentru si 147 impotriva. Ea urmeaza sa fie adoptata de Camera superioara a parlamentului, Consiliul Federatiei, si apoi sa fie ratificata de presedintele rus, Vladimir Putin. Propusa de partidul aflat la putere, Rusia Unita, legea prevede amenzi considerabile pentru participantii si organizatorii adunarilor neautorizate sau in caz de tulburare a ordinii publice in cursul manifestatiilor ce au primit acordul autoritatilor. Potrivit agentiilor ruse de presa, proiectul prevede amenzi de pana la 300.000 de ruble (7.300 de euro) pentru persoanele fizice, de pana la 600.000 de ruble (14.500 de euro) pentru responsabilii oficiali si de pana la un milion de ruble (peste 25.000 de euro) pentru persoanele juridice. Opozitia parlamentara a denuntat acest proiect, sustinand ca este vorba despre o incalcare flagranta a Constitutiei ruse.

Share our work
Statutul limbilor minoritare sfasie Ucraina

Statutul limbilor minoritare sfasie Ucraina

Rada Suprema de la Kiev arunca in aer Ucraina

Rada Supremă de la Kiev a adoptat, marţi, în prima lectură, controversatul proiect de lege care prevede statutul limbilor în Ucraina, elaborat de deputaţii Partidului Regiunilor. Proiectul, contestat din start de opoziţie, a fost adoptat cu voturile a 234 de deputaţi, din 250, înregistraţi în sala de şedinţe a Parlamentului. Noul document prevede că limba de stat în Ucraina este ucraineana, iar conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în categoria limbilor regionale sau minoritare intră următoarele 18 limbi: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătaro-crimeeana, moldoveneasca, germana, greaca, poloneza, rromani (ţigăneasca), româna, slovaca, maghiara, ruteana şi dialectele karaim şi crâmceac.
Documentul prevede că măsurile privind utilizarea limbilor minoritare, la nivel regional, pot fi aplicate în cazul în care reprezentanţii vorbitori ai unei limbi minoritare constituie nu mai puţin de 10% din populaţia teritoriului. Astfel de măsuri pot fi aplicate şi în cazul grupurilor etnice vorbitoare ale unei limbi minoritare, care nu depăşesc 10% din totalul populaţiei unui teritoriu, însă, doar printr-o decizie a consiliului local. Se preconizează că limba regională sau minoritară va putea fi folosită în teritoriu în activitatea autorităţilor publice locale, precum şi în instituţiile de învăţământ şi în alte domenii din viața publică, în limitele stabilite de lege.

Limba rusa, avantajata

Astfel, potrivit noilor prevederi toate actele organelor supreme ale statului vor fi adoptate în limba ucraineană şi publicate oficial în limba de stat şi limba rusă, precum şi în alte limbi regionale sau minoritare. La înscrierea unei persoane într-o instituţie de învăţământ, necesitatea studierii în limba minoritară sau regională este stabilită în mod obligatoriu în urma unei cereri formulate în acest sens de persoana în cauză sau de părinţii acesteia. Totodată, instituţiile de învăţământ vor putea înfiinţa clase separate, grupe în care materiile vor fi studiate într-o altă limbă decât cea utilizată de majoritatea elevilor, însă doar în cazul existenţei unui număr suficient de cereri în acest sens. De asemenea, subiectele pentru examenele de evaluare naţională a calităţii educaţiei vor fi emise în limba ucraineană, precum şi într-o limbă minoritară sau regională, dacă există cereri în acest sens (cu excepţia examenelor de limba şi literatura ucraineană).

Opoziţia declanşează proteste

Opoziţia ucraineană a votat împotriva acestui proiect, susţinând că acesta este unul antinațional, deoarece prin sporirea drepturilor de utilizare oficială a limbilor minoritare, se doreşte, de fapt, ca limbii ruse să i se acorde statut de a doua limbă de stat.
Vicepreşedintele partidului „Batkivşcina”, Aleksandr Turcinov, a declarat că opoziția va organiza proteste în masă împotriva proiectului. „Protestele se vor desfăşura în toată Ucraina pe o perioadă nedeterminată”, a subliniat Turcinov.

Protestatari dispersați

Imediat după adoptarea controversatului proiect în prima lectură, mai mulți protestatari nemulțumiți de sporirea statutului limbilor regionale, au încercat să pătrundă în incinta Radei Supreme pentru a-și arăta indignarea. Aceștia însă au fost dispersați de reprezentanţii trupelor speciale „Berkut”, care au folosit gaze lacrimogene. Agenţia de presă UNIAN, citată de KARADENIZ PRESS, a relatat că înainte de intervenţia trupelor speciale cu gaze lacrimogene, participanţii la protest au aruncat cu sticle înspre forţele de ordine. Demonstranţii au ameninţat că vor organiza proteste şi în timpul Campionatului European de Fotbal, care urmează să înceapă pe data de 8 iunie 2012.
Pe lângă acţiunea de protest a celor care nu sunt de acord cu adoptarea proiectului de lege privind statutul limbilor minoritare, la Kiev, s-a desfăşurat şi un miting al simpatizanţilor puterii, aceştia pronunţându-se în favoarea acestei legi.

Share our work