Presedintele Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, candidat pentru al treilea mandat, a votat duminica spunand ca nu are „atatea emotii cat credeau altii ca trebuie” sa aiba. Mircea Cosma a votat duminica la sectia de votare amenajata intr-o scoala situata chiar langa blocul in care locuieste. „Este o zi normala. Nu sunt atatea emotii cat credeau altii ca trebuie sa am. Am dat un vot in favoarea normalizarii Romaniei, un vot pentru tricolor, un vot pentru continuitate in proiecte si un vot pentru Basarabia”, a spus Cosma, care este cunoscut drept un sustinator al unirii dintre Romaniei cu Republica Moldova. Presedintele CJ Prahova a mai spus ca ceea ce a facut astazi „e un lucru cotidian”, respectiv ca si-a exercitat dreptul de vot.
Vladimir Voronin ramane liderul comunistilor din Republica Moldova dupa alegerile din cadrul cel mai recent Congres, acolo unde acesta a obtinut un scor de 463 de delegați din partea a tot atatia participanti la al șaptelea Congres al PCRM. „Ma simt onorat ca partidul mi-a acordat aceasta incredere”, a declarat Voronin, dupa Congres. Reprezentanții PCRM din teritoriu au menționat ca formațiunea „a crescut și s-a maturizat sub conducerea lui Vladimir Voronin, care a depus toate eforturile pentru ca actualmente PCRM sa fie considerata cea mai numeroasa și mai puternica formațiune din Moldova”. „Din aceste considerente, zecile de mii de comuniști din intreaga țara au pledat unanim pentru realegerea lui Voronin la conducerea formațiunii”, anunța serviciul de presa al partidului. PCRM a fost inregistrat oficial pe data de 27 aprilie 1994. Vladimir Voronin a fost liderul formațiunii de la inființare și pana in prezent. De criticile lui Voronin nu au scapat actualul presedinte al PD, Marian Lupu, precum si Igor Dodon, fost candidat al PCRM la Primaria Chisinaului.
Presedintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a criticat actuala stare a justitiei din Republica Moldova, fapt ce a fost amendat recent si in rapoartele UE pe acest segment, in special din cauza neaplicarii reformelor pe zona justitiei. „Situația este deplorabila, ne aflam in noroi și trebuie sa ieșim din aceasta situație. in caz contrar, ne ducem la fund cu totul”, a declarat Poalelungi, intr-un interviul la Radio Moldova. El a mai spus ca aceasta situație este cauzata de lipsa totala a increderii societații in sistemul judiciar și anume pe acest aspect trebuie sa se bazeze reforma in justiție. Poalelungi a vorbit și despre salariile judecatorilor, care vor fi de trei ori mai mari dupa refoma. Deși Poalelungi crede ca nu este corecta abordarea de incepe toate discuțiile cu tema salariilor, totuși președintele CSJ a luat apararea judecatorilor. „Salariul pe care-l primesc acum judecatorii… nici nu știu cum sa-l numesc. Judecatorii nu-și pot permite un trai decent cu salariile actuale”, a spus Poalelungi. Legat de imunitatea judecatorilor, președintele CSJ a menționat ca, in opinia lui, in acest moment este prematur sa se vorbeasca despre ridicarea imunitații. „Nu avem nivelul necesar de educație, cultura, instruire in societate, care sa ne permita ridicarea imunitații judecatorilor”, a adaugat acesta.
Rusia ar putea plati pentru construirea sectiunii bulgare din South Stream, potrivit unor surse citate de portalul Lenta.ru. Gazprom ar putea recurge la aceasta solutie ca urmare a faptului ca autoritatile de la Sofia si-au exprimat temerea ca nu vor putea plati pentru construirea sectiunii bulgare a gazoductului. Potrivit surselor Lenta.ru, gigantul rus este dispus sa plateasca si in conditiile in care Bulgaria gaseste resursele financiare necesare. Ministrul bulgar al economiei si energiei, Delian Dobrev, a precizat ca exista o serie de chestiuni nerezolvate cu Rusia in ceea ce priveste South Stream. Bulgaria incearca sa obtina o reducere de 11% la pretul gazelor importate din Rusia. Moscova conditioneaza aceasta reducere de pret de semnarea unui acord privind construirea South Stream. Constructia gazoductului South Stream va incepe pana la sfarsitul acestui an, a declarat, saptamana aceasta, presedintele Vladimir Putin. Gazoductul ar trebui sa devina operational pana in 2015. In urma cu cateva zile, mass-media moscovita avansa ideea inlocuirii Bulgariei din acest proiect cu Romania din cauza faptului ca autoritatile de la Sofia s-au aratat deranjate de taxele de transport fixate de Rusia. „Daca tarile nu ajung la un acord, Bulgaria ar putea fi inlocuita de Romania. Dar o astfel de masura ar creste costurile proiectului”, a scris Kommersant. Delian Dobrev, a anuntat la inceputul acestei saptamani ca Sofia ar putea refuza sa semneze acordul pentru South Stream pana la 15 noiembrie – termenul fixat de presedintele rus Vladimir Putin. Cu o capacitate de 63 miliarde metri cubi de gaz, South Stream va lega Rusia de Europa Centrala si de Est pe sub Marea Neagra. Gazoductul va costa 15,5 miliarde de euro, dar intampina unele dificultati si unii observatori sunt de parere ca lansarea sa a fost o incercare de contracarare a proiectului european Nabucco.
Grupul social-democraţilor din Parlamentul European, parteneri ai Partidului Regiunilor din Ucraina, ia în calcul posibilitatea aplicării de sancţiuni împotriva statului ucrainean şi a liderilor de la Kiev, informează ediţia ucraineană a ziarului Kommersant, citată de KARADENIZ PRESS. Disponibilitatea UE de a recurge la acţiuni dure împotriva Ucrainei a fost confirmată în timpul unei conferinţe organizate de Parlamentul European şi Comisia Europeană, în cadrul căreia a fost dezbătută situaţia privind libertatea de exprimare şi a democraţiei în ţările estice din vecinătatea UE. Co-preşedintele Adunării Parlamentare Euronest, forum ce reuneşte Parlamentul European şi parlamentele ţărilor membre ale Parteneriatului Estic, socialistul bulgar Christian Vigenin, a declarat că UE are tot mai mult în vedere posibilitatea aplicării de sancţiuni împotriva Kievului. „Electoratul din UE nu înţelege de ce ne mişcăm atât de încet în ceea ce priveşte problema exercitării de presiuni asupra Ucrainei. Oamenii consideră că ar trebui să aplicăm sancţiuni împotriva Kievului”, a subliniat Vigenin.
Fara Acord de Asociere
Europarlamentarul a mai remarcat faptul că UE nu este încă pregătită să recurgă la măsuri extreme de influenţă la adresa Ucrainei. „Am făcut deja destule demersuri. De exemplu, nu am semnat Acordul de asociere, deşi am fi putut face acest lucru. Acesta a fost un semnal politic destul de puternic”, a explicat socialistul bulgar. Potrivit deputatului european, momentul cheie pentru viitoarele decizii ale Bruxellesului în relaţia cu Ucraina îl vor reprezenta alegerile parlamentare din octombrie. „În cazul în care fostul premier Iulia Timoşenko şi fostul ministru de Interne Iurii Luţenko nu vor putea să participe la alegeri, va fi prea târziu pentru a discuta doar despre o ‘preocupare’ a UE în ceea ce priveşte Ucraina. Acest lucru va fi un motiv suficient pentru ca UE, Consiliul Europei şi OSCE să declare că alegerile nu s-au desfăşurat în mod liber şi corect. Un număr mare de state membre ale UE nu vor recunoaşte alegerile dacă Timoşenko va rămâne în spatele gratiilor”, a precizat Christian Vigenin.
Avertizări de peste ocean
În același timp, și Statele Unite ale Americii dau semnale clare că vor fi cu ochii pe scrutinul parlamentar ucrainean. Fostul ambasador american la Kiev, Steven Pfeiffer, a declarat că Ucraina riscă să fie sancționată, în cazul în care va derapa grav de la normele democratice. Diplomatul a precizat că SUA au alocat mai mult de 3 milioane de dolari pentru asigurarea unui număr cât mai mare de observatori la alegerile parlamentare din octombrie. Diplomatul a precizat că autoritățile americane observă discrepanța foarte mare dintre promisiunile Revoluției portocalii din 2004 și starea actuală a democrației în Ucraina. Totodată, Pfaifer a subliniat că sancțiunile vor fi aplicate doar în cazul în care alegerile nu vor fi desfășurate liber și corect. Fostul ambasador la Kiev a mai remarcat că poziția SUA referitor la situația din Ucraina este similară cu cea a Uniunii Europene. Potrivit lui, acest fapt este confirmat și de scrisoarea comună a Secretarului de Stat al SUA, Hillary Clinton, și a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE, Catheryne Ashton, în care se face trimitere la justiția selectivă în cazul procesului Iuliei Timoșenko.
Kievul rămâne optimist
Chiar și în aceste condiții tensionate, când toți partenerii externi condiționează susținerea Ucrainei în funcție de rezultatul scrutinului din toamnă, oficialii ucraineni speră la semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina şi UE. Astfel, ministrul ucrainean al dezvoltării economice şi turismului, Petro Poroşenko, susţine că Acordul de asociere, care prevede şi înfiinţarea zonei de liber schimb între cele două părţi, ar putea fi semnat după alegerile parlamentare din octombrie. Poroşenko a mai menţionat că reprezentantul Guvernului ucrainean pentru integrare europeană, Valeri Piatniţki, urmează să transmită Bruxellesului ultimele documente necesare pentru semnarea Acordului de asociere.
Ministrul turc al afacerilor externe a declarat joi că atunci când Ciprul îşi va asuma preşedinţia Uniunii Europene în luna iulie, ţara sa va continua să colaboreze cu UE, dar nu va participa la niciun eveniment prezidat de Nicosia. Turcia nu recunoaşte ţara din insula divizată ca naţiune suverană şi s-a opus preşedinţiei Ciprului înaintea unei soluţii. Ahmet Davutoglu a făcut declaraţia într-o conferinţă de presă comună cu şeful UE pentru politică externă, Catherine Ashton, şi comisarul pentru extindere Stefan Fule. Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate. UE pledase înainte pentru reunificarea insulei într-un singur stat, care urma să devină o confederaţie între grecii şi turcii locali. Autorităţile de la Ankara acceptaseră la vremea respectivă crearea unui stat comun după aşa-numitul “plan Annan”. Conform acestui plan, un referendum urma să decidă soarta viitorului statut al insulei. Partea turcă a insulei a reacţionat pozitiv la posibilitatea creării unui stat comun. Astfel, 60% dintre etnicii turci din nordul insulei s-au pronunţat în favoarea înfiinţării unei confederaţii cu etnicii greci. În schimb, partea greacă a insulei divizate a respins ideea confederaţiei şi “planul Annan” a eşuat. UE a primit în rândurile sale doar Republica Cipru, ca stat unitar insular.
Presedintele Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, candidat pentru al treilea mandat, a votat duminica spunand ca nu are „atatea emotii cat credeau altii ca trebuie” sa aiba. Mircea Cosma a votat duminica la sectia de votare amenajata intr-o scoala situata chiar langa blocul in care locuieste. „Este o zi normala. Nu sunt atatea emotii cat credeau altii ca trebuie sa am. Am dat un vot in favoarea normalizarii Romaniei, un vot pentru tricolor, un vot pentru continuitate in proiecte si un vot pentru Basarabia”, a spus Cosma, care este cunoscut drept un sustinator al unirii dintre Romaniei cu Republica Moldova. Presedintele CJ Prahova a mai spus ca ceea ce a facut astazi „e un lucru cotidian”, respectiv ca si-a exercitat dreptul de vot.
