de Vitalie Goncearov | iun. 1, 2012 | R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko, devenita martira a opozitiei de la Kiev
După alegerile parlamentare din toamna acestui an, Ucraina se va alege cu un parlament pestriț și instabil. Analiștii politici ucraineni consideră că una din cauzele instabilității este revenirea la sistemul mixt pentru alegerea membrilor Radei Supreme, când 50% din parlamentari provin din circumscripțiile uninominale, iar alții 50% de pe listele de partid.
Deși acest sistem pare mai eficient decât atunci când parlamentarii sunt aleși doar pe listele de partid, pentru că alegătorii pot influența astfel deciziile Parlamentului și îi pot cere socoteală oricând alesului din circumscripție, analiștii spun că Partidul Regiunilor, care a schimbat legislația electorală recent, a avut alte motive, decât presiunile societății civile.
Parlament santajabil
Președintele Viktor Ianukovici știe că parlamentul care va fi ales în toamnă va fi instabil atât pentru opoziție, cât și pentru putere. Olexandr Palii, analist la Institutul de Politică Externă al Academiei de Diplomaţie din cadrul Ministerului de Externe ucrainean, considera că în aceste condiții Ianukovici își dorește limitarea prerogativelor legislativului și concentrarea puterii în mâinile sale. „Deputații care vor ajunge în Parlament de pe urma alegerilor în circumscripții uninominale vor avea pretenții mari atunci când se va ajunge la vot. Din start ei vor șantaja partidele mari să li se dea beneficii și drepturi. Discuții vor fi și atunci când va fi distribuit bugetul național, care este mic și nu ajunge la toți. Astfel, responsabilitatea Radei Supreme față de procesul bugetar ar putea fi redusă și trecută la atribuțiile președinției”, menționează Palii.
Sistem contestat
De instabilitatea legislativului de la Kiev este sigur și directorul Centrului de cercetări politice „Penta”, Volodymyr Fesenko. „După revenirea la sistemul electoral mixt, nici opoziția, nici puterea nu vor deține majoritatea. Mă refer la o majoritate stabilă și sigură, pentru că o jumătate din deputați vor fi aleși în circumscripții, printre aceștia fiind oameni apolitici sau reprezentanți ai partidelor regionale mici”, a subliniat Fesenko, precizând că viitorul legislativ nu va fi mai puțin conflictual decât cel actual.
Razbunarea lui Timosenko
Alegerile parlamentare din Ucraina vor avea loc pe 30 octombrie 2012. Acum câteva luni, două partide de opoziție – Batkivșcina, condus de Iulia Timoșenko, și Frontul Schimbărilor, în funte cu fostul speaker Arsenii Iațeniuk, și-au unit eforturile. Se presupune că cele două formațiuni vor constitui un bloc electoral, pentru a înlătura Partidul Regiunilor de la guvernare. Potrivit sondajelor, Batkivșcina, Frontul Schimbărilor și partidul boxerului Vitalii Kliciko „Udar” (care nu a aderat la opoziția unită) ar putea învinge Partidul Regiunilor.
Unii analiști însă prevăd un scor bun pentru partidul Batșivșcina, datorită situației în care se află fostul premier, dar și cerințelor neîncetate ale oficialilor europeni către actuala putere ca Iulia Timoșenko să fie eliberată din detenție și să poată candida liber pe lista formațiunii sale la alegerile din toamnă.
de Vitalie Goncearov | iun. 1, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Liderul rus Vladimir Putin a descalecat la Minsk
Federatia Rusa şi Republica Belarus îşi vor apăra interesele comune pe plan internaţional şi vor lupta împreună împotriva sancţiunilor şi restricţiilor impuse de restul lumii, a declarat presedintele rus Vladimir Putin, in timpul primei vizite oficiale din noul sau mandat prezidential. Vladimir Putin a fost întâlnit cu mult fast în capitala Belaruslui, Minsk, care potrivit presei ruse, a fost îmbrăcată la propriu în culorile drapelului rus. La aeroport, liderul de la Moscova a fost întâmpinat de garda de onoare şi de preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko. Cei doi preşedinţi s-au întrecut în laude reciproce.
„Din punctul de vedere al cooperării economice, am făcut foarte multe, fapt ce influenţează pozitiv nu doar economia Belarusului, ci şi a Rusiei. Şi asta deoarece există un nivel mare de cooperare. Desigur şi dialogul politic dintre cele două ţări rămâne la un nivel înalt”, a declarat Putin.
Imprumut strategic
Liderul rus a mai precizat că grupul economic regional al fostelor republici sovietice, EURASEC, a deblocat cea de-a treia tranşă de împrumut pentru Belarus. La rândul său, Aleksandr Lukaşenko a declarat că Belarus va fi întotdeauna cel mai apropiat şi de încredere aliat al Rusiei. „Vladimir Vladimirovici, vă sunt recunoscător pentru această vizită, care este mai importantă decât orice acord economic între Belarus şi Rusia”, a menţionat preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko.
Cei doi lideri au convenit că Rusia va construi pe teritoriul Belarusului o nouă centrală atomică, proiect care va costa 10 miliarde de euro.
Vizita liderului rus vine pe fondul izolarii internationale tot mai profunde a regimului Lukasenko si a apropierii alegerilor parlamentare din Republica Belarus, programate pentru sfârsitul acestui an.
de Razvan Iorga | mai 31, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Chisinaul şi-ar putea atinge obiectivele de integrare în Uniunea Europeană chiar dacă nu ar reuşi să reîntregească ţara rezolvând dosarul transnistrean. Declaratia ii apartine lui Manfred Grund, membru al Comisiei de politică externă al Bundestag-ului german şi preşedinte al Forului Germania-Moldova de la Berlin, în cadrul Clubul de presă de la Chişinău, relateaaza agentia Info-Prim Neo. Oficialul german susţine că chiar dacă Republica Moldova poate deveni membru UE fără neapărat să reîntregească ţara, autorităţile, totuşi, trebuie să ia toate măsurile necesare ca populaţia de peste Nistru să dorească să fie un tot întreg cu cei de pe malul drept şi să înţeleagă câte beneficii vor primi dacă vor face parte dintr-o ţară membră a UE. Grund spune că regiunea transnistreană este văzută de către partenerii europeni ca un teritoriu unde Rusia şi-a pus cizma militară pentru a-şi împiedica vecinii să realizeze alte opţiuni decât zonă de influenţă a Federaţiei Ruse şi dacă aceasta va bloca soluţionarea conflictului transnistrean, atunci se va admite posibilitatea Moldovei de a adera la UE fără această regiune. Oficialul german a comunicat că atunci când a căzut zidul berlinez prima declaraţie a nemţilor a fost că ei sunt poporul, ei iau deciziile, iar a doua a fost că ei sunt un singur popor. Manfred Grund s-a întrebat dacă nu pot şi moldovenii de pe ambele maluri ale Nistrului să facă o astfel de declaraţie. Potrivit membrul Comisiei de politică externă a Bundestag-ului german, cancelarul Angela Merkel şi fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev au avut o înţelegere în privinţa soluţionării conflictului transnistrean şi germanii chiar doresc să se găsească soluţii viabile pentru finalizarea conflictului, dar ei nu mai sunt siguri că noul preşedinte rus, Vladimir Putin, va dori să moştenească memorandumul ruso-german.
de Anatol Terzi | mai 31, 2012 | Caucaz, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Versiunea completă a gazoductului Nabucco rămâne în continuare o opţiune pentru transportul gaze naturale din regiunea Caspică în Europa, în pofida afirmaţiilor contrare făcute de gigantul petrolier BP, a declarat marţi directorul adjunct de la compania Socar, Elshad Nassirov.
Directorul diviziei de rafinare şi marketing de la BP, Iain Conn, a declarat recent că versiunea completă a Nabucco nu mai este luată în considerare pentru transportul gazelor naturale de partenerii care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz 2 deoarece nu este o opţiune viabilă. „I-am informat pe cei de la BP că nu suntem de acord cu aceste declaraţii. BP şi-a cerut scuze şi a calificat comentariile drept o opinie privată. BP are propriile interese însă nu decide singură care va fi conducta selectată”, a subliniat Elshad Nassirov. „Pentru noi, Nabucco este în continuare o opţiune deoarece alternativa propusă, conducta Trans Anatolian (TANAP), este deocamdată doar un concept”, a adăugat directorul adjunct de la Socar.
Elshad Nassirov şi-a exprimat speranţa că până la finele lunii iunie se va ajunge la un acord cu Turcia cu privire la conducta TANAP. Potrivit lui Nassirov, proiectul TANAP ar fi mai mic şi mai ieftin decât Nabucco, dar ar putea fi extins ulterior dacă va fi nevoie. În situaţia în care proiectul TANAP va primi aprobarea finală, Elshad Nassirov crede că proiectul Nabucco West (o versiune mai scurtă a conductei iniţiale care ar face legătura între Austria şi graniţa Bulgariei cu Turcia) are 50% şanse să fie selectat în cursa cu conducta South East Europe Pipeline (SEEP), susţinută de BP.
Proiectul Nabucco este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş (România), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Gazoductul va transporta gazele extrase din Asia Centrală şi va străbate Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. La mijlocul acestei luni, consorţiul Nabucco a înaintat consorţiului Shah Deniz II o propunere privind construcţia unui gazoduct numit Nabucco Vest, care ar urma să transporte gaze naturale provenind din regiunea caspică, începând de la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia până la Baumgarten (Austria) şi mai departe. Nabucco Vest va beneficia de acelaşi cadru legal existent ca şi conceptul de bază Nabucco, şi anume de Acordul Interguvernamental, Acordurile de Sprijin ale Proiectului şi derogări privind accesul terţilor, şi va avea exact aceeaşi rută ca şi acesta pe teritoriul Uniunii Europene.
de Anatol Terzi | mai 31, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Directorul Executiv al Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului a Republicii Moldova, Denis Jelimalai, a declarat miercuri că suma totală a investiţiilor străine directe atrase în cei 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova este de 3,1 miliarde de dolari.
Recordul investiţiilor străine directe a fost stabilit în anul 2008 – peste 700 de milioane de dolari, după care acestea au scăzut drastic odată cu criza economică mondială şi criza politică de la Chişinău, dar sunt în creştere de la an la an. În anul 2011 în Republica Moldova au venit investiţii de 217 milioane de dolari, cu 40% mai mult decât în 2010. Republica Moldova are un potenţial bun de atragere a investiţiilor străine datorită acordurilor de liber schimb cu spaţiul CSI şi cu Uniunea Europeană, dar o condiţie pentru investitorii străini este şi stabilitatea macroeconomică, precum şi cea politică, a declarat Jelimalai, precizând că autorităţile întreprind măsurile necesare pentru a îmbunătăţi situaţia în acest sens.
În aceste zile la Chişinău se desfăşoară un forum investiţional internaţional cu participarea statelor membre ale CEFTA (Central European Free Trade Agreement). Relaţiile comerciale şi investiţiile din aceste state sunt foarte mici, iar Republica Moldova a prezentat domeniile cele mai atractive, a menţionat Denis Jelimalai. Directorul executiv al Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului (MIEPO), Denis Jelimalai, a făcut miercuri primele constatări cu referire la Forumul investiţional internaţional „Moldova – CEFTA – UE: Dialog, Comerţ, Investiţii”, care se desfăşoară în perioada 29-30 mai la Chişinău. Denis Jelimalai a considerat drept un succes al organizatorilor faptul că la forum au venit circa 200 de reprezentanţi atât din ţările-membre ale Acordului de Comerţ Liber în Europa Centrală, cât şi din Rusia, Ucraina şi Orientul Apropiat.
Denis Jelimalai a declarat jurnaliştilor la un briefing de presă că R Moldova exportă în ţările CEFTA 0,3 la sută din total şi importă 0,4%. Cei mai importanţi parteneri al Moldovei în cadrul acestui acord sunt Serbia la nivel de schimburi comerciale şi Croaţia la nivel de investiţii. Autorităţile moldovene au decis să organizeze forumul investiţional internaţional pentru a promova oportunităţile de afaceri oferite de R. Moldova.
de Anatol Terzi | mai 31, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Premierul rus Dmitri Medvedev a avut miercuri, în Turkemenistan, o întâlnire cu omologul său din Republica Moldova, Vlad Filat. De asemenea, premierul de la Chişinău s-a întâlnit şi cu preşedintele turkmen, Gurbangulî Berdîmuhamedov.
Filat şi Medvedev s-au întâlnit în marja Reuniunii şefilor de Guvern din Comunitatea Statelor Independente (CSI), care are loc în capitala Turkmenistanului, Aşhabad. „Mă bucur că am avut posibilitatea realizării unui schimb de opinii cu privire la problemele noastre regionale în cadrul Reuniunii şefilor de guvern din statele membre ale CSI”, i-a spus Medvedev lui Filat, punctând că aceasta este prima lor întâlnire în calitate de premieri. Medvedev a preluat atribuţiile de prim-ministru pe 8 mai, după expirarea mandatului său de şef de stat.
Dmitri Medvedev şi-a exprimat speranţa construirii unor relaţii de lucru eficiente şi prieteneşti cu Chişinăul. El a apreciat că aceasta „ar fi, fără îndoială, un lucru util pentru dezvoltarea relaţiilor multilaterale de bună vecinătate dintre Rusia şi Republica Moldova. La rândul său, Vlad Filat l-a felicitat pe Medvedev cu ocazia numirii acestuia în funcţia de şef al guvernului rus. Premierul Republicii Moldova a menţionat că în 2012 s-au împlinit 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă şi zece ani de la semnarea Tratatului de prietenie şi cooperare. „A fost o perioadă complicată, dar am reuşit să stabilim relaţii bune”, a spus Vlad Filat, declarându-se optimist cu privire la viitorul relaţiilor dintre cele două state.
În cadrul întrevederii, cu Gurbangulî Berdîmuhamedov, Preşedinte al Turkmenistanului, a fost examinat un spectru larg de subiecte ce vizează relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi Turkmenistan, dar şi aspecte privind cooperarea internaţională. În mod special a fost discutată perspectiva colaborării în domeniile energetic şi agricultură, fiind exprimat interesul reciproc pentru diversificarea şi aprofundarea ei. De asemenea, s-a discutat despre necesitatea impulsionării cooperării în domeniul turistic. Cei doi oficiali au convenit asupra creării Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, ce va avea în sarcină elaborarea şi implementarea mecanismelor de valorificare a potenţialului economic.
Principalele direcţii de activitate ale Comisiei vor viza domeniile: energetic, agricultura, investiţii, construcţii etc. Prima şedinţă a comisiei interguvernamentale moldo-turkmene pentru cooperare economică va avea loc pînă la finele anului în curs. În anul 2012, se împlinesc 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Moldova şi Turkmenistan.
