Secretarul de stat american Hillary Clinton a anunţat luni că Statele Unite scutesc şapte noi ţări, printre care India, Turcia şi Africa de Sud, de sancţiunile economice ce vizează instituţiile care importă petrol iranian. În afară de India, Turcia şi Africa de Sud, Malayezia, Coreea de Sud, Sri Lanka şi Taiwanul şi-au redus în mod semnificativ importurile de ţiţei iranian, a subliniat Clinton într-un comunicat, citat de presa internaşională. Toate aceste ţări se alătură acum altor 11 state, dintre care Franţa, Germania sau Japonia, exceptate deja în martie de la aceste sancţiuni. China, un mare importator de petrol iranian, nu se numără printre ţările exceptate de la sancţiuni. Un responsabil american a declarat că Washingtonul este încă în discuţii cu Beijingul cu privire la aceste sancţiuni. În virtutea unei legi adoptate în 2011, Statele Unite sancţionează din 28 iunie instituţiile financiare ce fac afaceri cu banca centrală iraniană, care gestionează exporturile de petrol ale ţării. „Anunţul de astăzi ilustrează succesul punerii în aplicare a programului nostru de sancţiuni”, a salutat Hillary Clinton. Prin „aceste reduceri de importuri de petrol iranian, trimitem un mesaj puternic liderilor acestei ţări: dacă nu aplică acţiuni proprii pentru a răspunde la preocupările comunităţii internaţionale, vor continua să se confrunte cu creşterea izolării şi presiunii”, a adăugat ea. Chiar dacă Teheranul neagă, Israelul şi mai multe ţări occidentale suspectează Iranul că încearcă să obţină arma atomică sub acoperirea unui program nuclear civil, ceea ce a făcut ca Republica islamică să fie obiectul mai multor serii de sancţiuni internaţionale. În luna martie, Statele Unite au scutit deja de sancţiuni Germania, Belgia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, Japonia, Olanda, Polonia şi Republica Cehă. În total, 23 de ţări din lume importă petrol iranian, a reamintit atunci un înalt responsabil american, exprimându-se sub acoperirea anonimatului.
Secretarul de stat în MAE Luminiţa Odobescu a condus delegaţia României la reuniunea Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe ai Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, care s-a desfăşurat luni la Belgrad, ocazie cu care a subliniat importanţa consolidării cooperării UE – OCEMN de o manieră flexibilă. Luminiţa Odobescu a subliniat aprecierea faţă de continuitatea proiectelor promovate de ultimele trei preşedinţii în exerciţiu ale OCEMN (România, Rusia, Serbia), care au condus la finalizarea procesului de redactare a noii „Agende Economice pentru Viitor a OCEMN” – document de orientare strategică pentru cooperarea economică regională pentru următorul deceniu. Demnitarul român a accentuat totodată importanţa consolidării cooperării UE-OCEMN de o manieră flexibilă, astfel încât UE să devină un interlocutor constant pentru Organizaţie, contribuind inclusiv la creşterea profilului regional al OCEMN. Mesajul României a indicat „necesitatea substanţierii parteneriatului UE – OCEMN, bazată pe evaluarea pragmatică a resurselor existente şi cu luarea în considerare a noilor realităţi regionale, respectiv a politicilor şi instrumentelor pe care Uniunea le are în raport cu regiunea”. De asemenea, Luminiţa Odobescu a arătat că noua echipă de conducere a secretariatului Organizaţiei, aleasă recent, va avea un partener solid în România în vederea creşterii performanţelor şi a obţinerii de rezultate concrete în relaţia cu UE. Reuniunea Consiliului, organizată sub preşedinţia în exerciţiu a Serbiei a reprezentat un moment de bilanţ al proiectelor lansate de preşedinţiile OCEMN anterioare, respectiv România, în primul semestru al anului 2011 şi Federaţia Rusă, în cel de-al doilea semestru al aceluiaşi an, în pregătirea lucrărilor Summit-ului de aniversare a 20 de ani de existenţă a OCEMN, care se va desfăşura la 26 iunie 2012, la Istanbul. Conform MAE, Consiliul ministerial a adoptat o serie de decizii şi recomandări importante în contextul aniversar, printre care se numără „Agenda Economică pentru Viitor a OCEMN” şi Strategia de Comunicare Publică a Organizaţiei, cele două documente fiind propuse în 2011 de preşedinţia română a OCEMN, iar deciziile ministeriale privind modalităţile lor de pregătire fiind adoptate la reuniunea ministerială de la Bucureşti.
Ministrul de interne Bujar Nishani a fost ales preşedinte al Albaniei de către parlament. Candidatul în vârstă de 45 de ani a fost ales în cadrul unui al patrulea vot, după ce convorbirile între coaliţia aflată la guvernare şi opoziţie nu au dus la identificarea unui candidat al consensului. Nishani, ministru de interne, a fost ales cu o majoritate simplă asigurată de coaliţia aflată la putere condusă de democraţi, în ciuda presiunilor UE ca guvernul şi opoziţia să se pună de acord asupra unui candidat pentru funcţia în mare parte ceremonială. „Bujar Nishani este noul preşedinte al republicii”, a anunţat preşedintele parlamentului albanez, Jozefina Topalli, la încheierea scrutinului. Bujar Nishani estre succesorul lui Bamir Topi pentru un mandat de cinci ani. El a obţinut 73 din cele 76 de voturi exprimate, a adăugat Jozefina Topalli. Pentru a fi ales, Bujar Nishani avea nevoie de o majoritatea simplă din cele 140 de voturi ale parlamentului. UE a cerut forţelor politice albaneze să aleagă un şef de stat în contextul în care ţara se confruntă de peste trei ani cu o criză politică deoarece opoziţia socialistă nu a recunoscut rezultatele alegerilor legislative din iunie 2009.
Comisarul european pentru Extindere, Stefan Fule, a reafirmat luni că ameliorarea relaţiilor cu Kosovo este principala condiţie de îndeplinit pentru ca Serbia să poată deschide negocierile de aderare la UE. „Principalul punct ce separă Serbia de deschiderea negocierilor de aderare (…) este ameliorarea vizibilă şi durabilă a relaţiilor cu Kosovo”, a declarat Stefan Fule în cursul unei conferinţe de presă comune cu noul preşedinte sârb, naţionalistul populist Tomislav Nikolic. Comisarul european s-a declarat „foarte încurajat de discuţia” pe care a avut-o cu noul preşedinte sârb. Serbia, care nu recunoaşte independenţa Kosovo proclamată în 2008 de majoritatea albaneză din teritoriu, a obţinut statutul de candidat la aderarea la UE în martie. La rândul său, Tomislav Nikolic şi-a exprimat speranţa că problema Kosovo va fi soluţionată în cadrul acestui dialog cu Pristina „într-o manieră acceptabilă pentru toate părţile implicate”. După alegerea sa la 20 mai, Tomislav Nikolic a asigurat că susţine integrarea europeană a ţării sale, fără să abandoneze Kosovo.
Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) organizează un concurs de eseuri cu tema „Proiect România”. Nu vrem să ne pierdem în limite, detalii, sau regulamente stufoase, ci dorim ca participanţii să arate că au imaginaţie şi să ne trimită materiale originale cu o gamă variată de abordări despre situaţia românilor din interiorul, dar şi din afara graniţelor.
Concursul este adresat tinerilor până în 35 ani. Participanţii pot trimite materialele lor din România sau din orice comunitate românească de peste hotare. Cei care doresc să se înscrie sunt rugaţi să trimită pentru concurs un singur material. Articolele trebuie să conţină peste 2.000 de semne. Participanţii pot face o descriere a satului românesc, pot face eseuri despre situaţia românilor din zonele istorice ale României şi nu numai, pot aborda subiecte de actualitate privind comunităţile de români. Materialele trebuie să fie originale, incisive, controversate care să poată naşte dezbateri.
Înscrierile se pot face în perioada 9.06.2012 – 31.07.2012, urmând ca la începutul lunii august să fie anunţaţi câştigătorii.
Trei eseuri vor fi premiate în cadrul concursului „Proiect România”. Premiile pentru cele mai bune materiale sunt:
– Locul I – 500 de euro, – Locul II – 300 euro, – Locul III – 200 de euro.
Juriul concursului va fi compus din jurnaliştii care fac parte din conducerea FIJR, dar şi oameni de cultură din comunităţile româneşti din jurul graniţelor. În ecuaţia jurizării se vor lua în calcul şi „like-urile” şi numărul de comentarii pentru fiecare material în parte. Nu în ultimul rând, câştigătorii vor primi automat o invitaţie la congresul FIJR din această toamnă. Materialele vor fi publicate pe Facebook în cadrul grupului deja format intitulat „Forumul Jurnaliștilor Români de Pretutindeni”, unde îi invităm să adere pe toți participanții și pe cei interesați de acest concurs pentru a putea citi materialele. Mult succes!
Eseurile pot fi trimise pe următoarele adrese de e-mail: mad_vdo@yahoo.com şi sergiudan@ymail.com
Un cutremul cu magnitudinea 6 produs duminica in largul coastei de sud-vest a Turciei a provocat ranirea a aproximativ 60 de persoane, potrivit agentiei de presa Anatolia. Cutremurul s-a produs la ora 12.44 GMT (15.44, ora Romaniei) in largul statiunii balneare Oludeniz, frecventata de turisti britanici, situata in provincia Mugla, potrivit centrului seismologic din Kandilli (Istanbul). Centrul de gestionare a situatiilor de criza, AFAD, a anuntat ca nu s-au inregistrat morti in urma seismului. seful Directiei de Sanatate din provincia Mugla, Cihan Teklin, a mentionat la randul sau ca aproximativ 60 de persoane au fost ranite. „Conform informatiilor stranse, 59 dintre cetatenii nostri s-au prezentat la spitale dupa cutremur, dintre care 54 la Fethiye”, orasul cel mai apropiat de Oludeniz, a declarat Tekin, citat de Anatolia. „Dintre ele, doua au venit pentru o criza cardiaca”, a adaugat el. O persoana s-a ranit grav la cap dupa ce a sarit pe fereastra, de frica, a precizat Tekin. „O parte dintre persoanele internate in spital au venit pentru fracturi sau lovituri. Dar majoritatea au venit mai mult pentru tulburari psihice”, a subliniat el. Conform USGS, seismul a avut o magnitudine de 5,8, iar epicentrul a fost la 60 de kilometri est de Rhodos (Grecia), la 100 de kilometri de sud-est de Mugla (Turcia) si la 150 de kilometri sud de Denizli (Turcia).
Secretarul de stat american Hillary Clinton a anunţat luni că Statele Unite scutesc şapte noi ţări, printre care India, Turcia şi Africa de Sud, de sancţiunile economice ce vizează instituţiile care importă petrol iranian.
