de Anatol Terzi | iul. 27, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Partidului Liberal din Republica Moldova, Mihai Ghimpu, este împotriva eliminării disciplinei „Istoria Românilor” din programa şcolară.
Mihai Ghimpu sugerează că formaţiunea sa ar putea părăsi Alianţa pentru Integrarea Europeană, dacă va fi luată o decizie în acest sens. „Eu sper că Istoria Românilor va rămâne. În cazul în care se va dori excluderea acesteia din programa şcolară, noi vom analiza foarte minuţios dacă rămânem alături de cei care sunt împotriva adevărului nostru. Eu nu vreau să mă joc cu valorile naţionale”, a declarat liderul liberal la deschiderea şcolii de vară „Gheorghe Ghimpu – Republica Moldova între trecutul comunist şi viitorul european”.
Săptămâna aceasta, a fost demis ministru Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi şi înlocuit cu Maia Sandu. Anterior Şleahtiţchi, a emis un ordin prin care, din septembrie, disciplina şcolară „Istoria” urmează să fie redenumită în „Istoria Românilor”. Noul ministru al Educației, Maia Sandu, a evitat până acum să spună ce decizie va lua în legătură cu disciplina şcolară „Istoria Românilor”. „Trebuie să discut cu echipa. E important conţinutul acestei materii. Trebuie să ne asigurăm că conţinutul acestei materii redă adevărul istoriei”, declarat Maia Sandu.
Preşedintele PL Mihai Ghimpu a participat joi la deschiderea Şcolii de vară pentru tinerii liberali “Gheorghe Ghimpu – Republica Moldova între trecutul comunist şi viitorul european”. Mihai Ghimpu a adresat un mesaj de salut celor peste 70 de tineri, veniţi la Vadul lui Vodă din toate raioanele Republicii Moldova pentru a fi instruiţi în domeniul educaţiei şi culturii politice. Preşedintele PL le-a urat succes şi perseverenţă participanţilor, îndemnându-i „să pună în capul mesei adevărul şi cinstea faţă de înaintaşii lor care s-au jertfit pentru ca tinerii să poată învăţa istoria adevărată, să vorbească limba română, să se poată mândri cu istoria şi cultura noastră”.
de Razvan Iorga | iul. 26, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeana urmeaza sa dea Republicii Moldova o suma de 12 milioane de euro pentru implementarea proiectelor in domeniul aprovizionarii cu apa a populatiei. Banii ce vor fi acordati, reprezinta cea de a doua transa din cadrul proiectului „Programul de Sustinere a Politicilor de Sector in domeniul Apelor”, oferita de Uniunea Europeana. In august 2009, a fost incheiat acordul de Finantare intre Uniunea Europeana si Republica Moldova, care prevede ca UE va contribui la finantarea „Programului de Sustinere a Politicilor de Sector in domeniul Apelor”. Valoarea totala a proiectului a fost estimata la 50 milioane de euro, care vor fi transmisi in trei transe. Când va fi acordata cea de-a treia transa, in valoare de 13 milioane euro, deocamdata nu se stie. Insa, din acesti bani, autoritatile planuiesc sa asigure sisteme de alimentare cu apa a peste 55.000 de locuitori, si sa elaboreze Studiului privind reforma tarifelor la apa.
de Razvan Iorga | iul. 26, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Intr-un material publicat de publicatia ruse de limba engleza The Moscow Times, analistul Anders Aslund, senior fellow la Institutul Peterson pentru Economie Internationala, opineaza ca Republica Moldova si regiunea sa separatista pro-rusa Transnistria ilustreaza politica externa disfunctionala din spatiul post-sovietic, fapt pentru care Chisinaul incearca sa isi cladeasca in viitorul indreptat spre UE. R.Moldova a ajuns cea mai saraca tara din Europa din cauza unei tranzitii dificile si a protectionismului UE, Rusiei si Ucrainei. Fiind dominata de agricultura, a fost mai vulnerabila decat oricare alta tara post-comunista. in timp ce UE a fost protectionista la inceput, acum Rusia este principala vinovata. Ponderea UE in exporturile R.Moldova a crescut de la 35% in 2000 la 51% in 2011, in timp ce cota Rusiei a scazut de la 45% la 20%. Potrivit ”Freedom House”, R.Moldova este cea mai libera si mai democratica tara post-sovietica. Comunistii au condus timp de multi ani, dar guvernul actual este o coalitie de centru-dreapta democratica. R.Moldova are nevoie de cateva lucruri in plus pentru a prospera. intai de toate, de un acces adecvat pe piata pentru a-si extinde exporturile. Daca acest lucru se va intampla, investitiile straine directe vor putea creste. Prin cresterea exporturilor si investitiilor straine, guvernanta mediocra ar trebui sa se amelioreze, facand tara si mai atractiva. in contextul in care valorile terenurilor cresc, fragmentarea excesiva a terenurilor agricole va inceta iar agricultura si industria alimentara se vor dezvolta odata cu industria manufacturiera pe baza fortei de munca ieftina si calificata. Mai mult, unii dintre numerosii imigranti ai R. Moldova in Rusia si Europa de Sud se vor intoarce acasa.
Mai multa atentie de la Bruxelles
UE a inceput in sfarsit sa acorde atentie R.Moldova, deoarece dintre cele sase tari din programul Parteneriatului Estic al UE – Belarus, Ucraina, R.Moldova, Armenia, Azerbaidjan si Georgia – R.Moldova este cea mai democratica. La sfarsitul lunii iunie, premierul tarii, Vlad Filat, a realizat tot ceea ce ar fi putut spera la Bruxelles. in special, a semnat un acord privind facilitarea regimului de vize. UE a acordat, de asemenea, un grant de 28 de milioane de euro (34 milioane dolari) pentru acest an. Cel mai important, a lansat negocierile privind un acord de asociere, inclusiv un acord de liber schimb profund si cuprinzator. Ambele parti spera sa finalizeze acest acord important pana in iunie 2013. Acest lucru ar putea reprezenta realizarea majora pentru R.Moldova, potrivit semnatarului articolului. intre timp, Rusia nu face nimic bun pentru niciuna din tari, considera autorul analizei. Politica sa privind R.Moldova poate fi descrisa ca un atac cu sase componente ostile, care consta in discriminare comerciala, presiune pentru aderare la Uniunea Vamala, agresiune Gazprom, sprijin pentru Transnistria, obstructie prin Biserica Ortodoxa Rusa si o partinire clara in favoarea Partidului Comunistilor.
Relatie conflictuala
Rusia a urmarit, in general, o politica comerciala capricioasa si neprietenoasa fata de R. Moldova. in 2006, a interzis brusc importul de vinuri din R.Moldova, reducand la jumatate exporturile tarii in Rusia. Piesa centrala actuala a politicii Rusiei privind RMoldova este cererea sa ca Chisinaul sa se alature Uniunii Vamale cu Belarus si Kazahstan. Din cauza ca acest lucru va perturba expansiunea comerciala vitala a R.Moldova spre UE si va bloca posibilitatea unui acord de liber schimb benefic cu UE, niciun guvern responsabil al R.Moldova nu va putea face acest lucru, mai ales ca Uniunea Vamala nu ofera nicio garantie impotriva masurilor protectioniste frecvente ale Rusiei. Desi R.Moldova a cedat controlul si dreptul de proprietate al gazoductelor sale Gazpromului, nu a primit nimic in schimb. Gazprom cere in continuare preturi exorbitant de ridicate la gaze de peste 400 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, mult mai mult decat percepe clientilor din UE. Lectia evidenta este ca orice concesie facuta Rusiei va fi pedepsita de Moscova cu cereri suplimentare, potrivit autorului analizei.
Problema transnistreana
Transnistria este adesea descrisa ca ”un parc tematic” sovietic, dar conducatorii ei incearca sa justifice semi-autonomia teritoriului lor ca pe o ”oda” pentru armata imperiala rusa. Transnistria ramane in afara jurisdictiei Chisinaului, din cauza prezentei a 1.000 de soldati rusi, pe care Kremlinul ii clasifica drept forte de mentinere a pacii, la fel ca in Abhazia si Osetia de Sud. Transnistria nu plateste pentru gazul sau, pe care il obtine efectiv gratuit de la Gazprom. Transnistria nu a pastrat sistemul economic sovietic sau proprietatea de stat. Dimpotriva, arata ca un capitalism monopolist intr-o singura familie. Totul pare sa apartina companiei numita sugestiv ‘Sheriff’. Aceasta detine supermagazine, benzinarii precum si marea fabrica de coniac si vin, in timp ce a construit un impresionant palat al sporturilor pentru locuitorii din Tiraspol. Se spune ca fiul fostului lider transnistrean Igor Smirnov controleaza Sheriff. R. Moldova este doar un exemplu al politicii auto-distructive a Rusiei in spatiul post-sovietic. Uniunea Vamala nu aduce beneficii Rusiei ci ii instraineaza pe toti. Drept consecinta, doar opt tari care fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI) au semnat acordul recent multilateral de liber schimb si numai Rusia si Belarus l-au ratificat. Dupa cererile dure adresate de Putin la Taskent, ca Uzbekistanul sa semneze noul acord de liber schimb, presedintele uzbek Islam Karimov a decis sa scoata tara sa din Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva. Politica Rusiei in spatiul post-sovietic este costisitoare pentru toti, dar mai ales pentru Rusia, deoarece face ca tarile din CSI sa nu aiba de ales decat sa intoarca spatele Rusiei. Nu este surprinzator ca R.Moldova face tot ce poate pentru a ajunge mai aproape de UE, conchide analistul.
de Razvan Iorga | iul. 26, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Doi jurnalisti romani sunt mediatizati pe blogul de fotografie al cotidianului american New York Times pentru o aventura jurnalistica in jurul Marii Negre. Proiectul lui Petrut Calinescu si stefan Candea poarta numele de „Around the Black Sea” si a constat in prezentarea culturilor si povestilor oamenilor din jurul Marii Negre. „Pentru ca a crescut in Constanta, un oras din Romania, pe coasta Marii Negre, Petrut Calinescu a transformat acest spatiu in locul lui de joaca. Isi petrecea dupa-amiezele cu prietenii, cauta buncare germane si crea tot felul de jocuri. isi aminteste ca era foarte atras de apa”, incepe articolul de pe blogul the New York Times. „Odata ce te uiti la mare, vei vrea sa afli ce este de partea cealalta”, spune Petrut Calinescu. „Dar in cea mai mare parte a vietii, nu a ajuns pe alte maluri ale Marii Negre. Asa ca proiectul «Around the Black Sea», pornit impreuna cu prietenii sai, jurnalistii stefan Candea si Ioana Hodoiu, s-a nascut din nostalgia unui loc pe care, de fapt, nu l-a vazut niciodata”, scrie lens.blogs.nytimes.com. Cei trei au obtinut un grant din partea German Marshall Fund din Statele Unite ale Americii si au incepput sa exploreze niste tari cu care romanii sunt foarte putin familiari. Acestia au calatorit peste 14.500 de kilometri in 80 de zile si s-au documentat calatoria pe un blog. Unele dintre cele mai bune fotografii ale lui Petrut Calinescu au fost facute sub apa. Calatoria a inceput in Romania, trecand prin Bulgaria si Turcia, Armenia si Azerbaidjan (care, desi nu au port la Marea Neagra, fac parte din regiunea economica a Marii Negre). Au ajuns in Rusia, Republica Moldova si Ucraina si au calatorit apoi in republicile separatiste din zona. Calinescu, ale carui fotografii ilustreaza articolul The New York Times, a spus ca s-a simtit acasa, fata in fata cu „estetica” comunista pe care a regasit-o, in diverse forme, in aceste tari. Fotograful a fost uimit si de frumusetea stranie a regiunii separatiste Abkhazia care este, pe de o parte, un loc prielnic pentru nasterea unor miscari teroriste. „Era visul oricarui cetatean sovietic sa isi faca aici concediul”, spune Calinescu.
de Razvan Iorga | iul. 26, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Fiecare al 33-lea cetatean al Serbiei detine o arma de foc in casa, aceasta tara balcanica situandu-se printre primele locuri in lume in ceea ce priveste posesia de arme de foc de catre populatie, a declarat joi, la postul de televiziune RTS inspectorul sef al politiei pentru securitatea publica Ivan Tsvijovic. Dupa numarul de arme pe cap de locuitor, Serbia, potrivit acestuia, este depasita doar de SUA si Yemen. El a remarcat ca aceste date statistice ii includ deopotriva pe proprietarii legali si ilegali de arme de foc. ‘Poporul sarb iubeste traditional armele si din cauza conflictelor armate din anii 1990 in regiune s-a ajuns la o concentrare atat de mare a armelor de foc in mainile populatiei’, a spus Ivan Tsvijovic, adaugand ca nu de putine ori un cetatean sarb inregistreaza oficial o arma, dar mai achizitioneaza in mod ilegal alte doua
de Razvan Iorga | iul. 26, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Ankara sunt gata sa actioneze militar in zonele in care se refugiaza combatantii PKK din Siria. Seful Executivului turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat regimul de la Damasc ca a „incredintat” mai multe zone din nordul Siriei PKK si a avertizat ca Turcia ar putea sa isi exercite dreptul de a-i urmari pe teritoriul Siriei pe acesti rebeli kurzi din tara sa. „in acest moment, regimul (presedintelui sirian Bashar) al-Assad este regrupat la Damasc, este blocat acolo, insa, partial, si in regiunea Latakia (nord-vest). In nord el a incredintat cinci provincii kurzilor, organizatiei teroriste” PKK, a declarat miercuri seara Erdogan, pentru postul Kanal 24. „Acestia incearca in prezent sa creeze un context favorabil intereselor lor, afisand portrete al sefului organizatiei teroriste separatiste”, a adaugat oficialul turc, referindu-se la rebelii din cadrul Partidului Munictorilor din Kurdistan (PKK), in lupta impotriva regimului de la Ankara, din 1984. intrebat despre eventualitatea ca Turcia sa uzeze de dreptul sau de a-i urmari pe rebeli dincolo de frontiera siriana in urma unei actiuni a acestora in teritoriu, Erdogan a raspuns: „Acest lucru nici nu se discuta, este evident. Ceea ce trebuie sa facem este sa ne indeplinim misiunea”.
Raiduri dupa modelul din Irak
„Restul face parte din modificarea regulilor privind angajamentele” armatei turce fata de Siria, a adaugat acesta. Turcia a anuntat ca a modificat aceste reguli dupa caderea, la 22 iunie, a unuia dintre avioanele sale de lupta in largul Siriei, doborat de apararea antiaeriana. „De altfel, asta am facut si continuam sa facem si in Irak. Daca lansam din cand in cand raiduri aeriene impotriva zonelor dominate de teroristi, o facem in baza masurilor luate din considerente de securitate”, a precizat acesta. Erdogan a subliniat ca Ankara considera instalarea PKK sau a filialei sale siriene, Partidul Uniunii Democratice (PYD), de catre Damasc, in apropierea frontirei cu Turcia, drept un gest „indreptat impotriva” Turciei. „in mod obligatoriu va exista si un raspuns din partea noastra fata de aceasta atitudine”, a insistat el.
