de Razvan Iorga | iul. 30, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Orasul Khorog din Republica Tadjikistan (Asia Centrala) se afla sub un adevarat asediu de saptamana trecuta, atunci cand generalul-maior Abdullo Nazarov, seful filialei regionale a Comitetului de Stat pentru Securitate Nationala, succesorul KGB-ului sovietic, a fost injunghiat mortal de atacatori necunoscuti. Situat in regiunea indepartata Gorno-Badakshan, in Muntii Pamir de la granita cu Afganistanul, Khorog gazduieste minoritatea etnica Pamiri, care a avut o relatie conflictuala cu guvernul central din capitala Dushanbe, inca din vremea razboiului civil sangeros post-sovietic din anii 1990. Tolib Ayombekov, un dictator militar local din Khorog, este suspectat ca ar fi in spatele asasinatului, iar in conformitate cu guvernul din Tadjikistan, el a refuzat sa se predea si a atacat fortele guvernamentale cand acestea l-au cautat. Orasul este complet rupt de lumea din afara, inclusiv serviciile de telefonie si internet, existand rapoarte ca s-ar purta lupte grele si ca ar exista victime in randul civililor. Rudele oamenilor din Khorog si alti expatriati ingrijorati au inceput sa protesteze in fata ambasadelor tadjice din diferite parti ale lumii, saptamana trecuta. Mai multe proteste au avut loc in ultimele zile in fata Ambasadei Tadjikistanului de la Londra pentru ca aceasta situatie sa inceteze.
de Razvan Iorga | iul. 30, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Un transport ilegal de 2.400 de arme neletale cu aer comprimat a fost descoperit, luni, de catre autoritatile vamale vasluiene in Punctul de Trecere a Frontierei Albita, pustile fiind aduse din Turcia, cu destinatia Ucraina. Potrivit Serviciului Teritorial al Politiei de Frontiera (STPF) Vaslui, cele 2.400 de arme de tir au fost gasite de catre autoritati in timpul controlului asupra unui TIR condus de un barbat de 38 de ani din Republica Moldova, care incerca de scoata pustile din tara prin Vama Albita. Soferul, care, in acte, efectua un transport de utilaje industriale, nu a putut prezenta documentele obligatorii pentru respectivele arme si, in consecinta, politistii de frontiera vasluieni au decis sa le retina pentru continuarea cercetarilor. „in urma verificarilor efectuate, s-a stabilit ca armele fac parte din categoria armelor neletale cu aer comprimat, pentru acestea fiind obligatorie o autorizatie din partea Politiei de Frontiera, document pe care cel in cauza nu il detinea. Cu privire la cele constatate, soferul a marturisit ca transporta armele respective din Turcia in Ucraina si ca nu cunostea faptul ca ii este necesara obtinerea unor autorizatii speciale”, a declarat, luni, purtatorul de cuvant al STPF Vaslui, Irina Mirica. Politistii de frontiera vasluieni au intocmit pe numele barbatului din Republica Moldova dosar penal pentru trafic ilicit de arme si munitii, precum si pentru nerespectarea regimului armelor si munitiilor.
de Razvan Iorga | iul. 30, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cetatenii de peste Prut nu s-au inghesuit sa voteze la referendumul de duminica legat de demiterea presedintelui Traian Basescu. Circa 2.350 de cetateni romani au participat duminica la referendumul privind demiterea presedintelui la cele 14 sectii din Republica Moldova, care s-au inchis la ora locala 23.00 (23:00 ora Romaniei). Majoritatea dintre acestia – peste 1.300 – au votat la cele trei sectii de votare din Chisinau. La Balti au votat 222 de alegatori, la Cahul – 193 si la Ungheni – 104. in celelalte sectii de votare prezenta a fost mai mica de 100 de alegatori. Potrivit presedintilor sectiilor de votare, pe parcursul zilei de duminica nu au fost inregistrate incidente.
de Marcu Viadi | iul. 30, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Secretarul general al OBU, Ban Ki-Moon, da un nou ultimatum Macedoniei
Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a spus parlamentului macedonean că soluţionarea disputei îndelungate cu Grecia cu privire la numele ţării este „imperativă”, relateaza publicatia Southeast European Times, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ambele părţi trebuie să îşi demonstreze angajamentul prin promovarea unei atmosfere pozitive prin acţiunile şi declaraţiile lor publice”, a declarat Ban Ki-Moon intr-un discurs in plenul parlamentului macedonean. Vizita Secretarului General al ONU, Ban Ki-Moon, la Skopie a reînviat speranţele că ONU va ajuta la încheierea disputei îndelungate dintre Macedonia şi ţara cu care se învecinează la sud, Grecia.
Ban s-a întâlnit cu parlamentarii macedoneni şi le-a spus acestora că este dedicat soluţionării disputei care împiedică aderarea Macedoniei la NATO şi a obligat-o să accepte denumirea oficială de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” în cadrul ONU şi în cercurile internaţionale. „Ambele părţi trebuie să îşi demonstreze implicarea prin promovarea unei atmosfere pozitive prin acţiunile şi declaraţiile lor publice”, a declarat Ban în faţa parlamentarilor. „Trebuie să aderaţi la UE. Mă angajez să vă ajut”. Şeful ONU a mai declarat că va găsi o soluţie împreună cu Mathew Nimetz, negociatorul acestei dispute.
Actiune ilegala
Preşedintele macedonean, George Ivanov, a cerut şefului ONU să facă presiuni asupra Greciei pentru ca aceasta să respecte acordul interimar din 1995 prin care s-au oficializat relaţiile bilaterale dintre cele două ţări, precum şi decizia luată anul trecut de către Tribunalul de la Haga, care a decis că blocarea aderării Macedoniei la NATO a fost o acţiune ilegală. „Viitorul nostru este blocat de o chestiune ce vine din trecut. Cerem autorităţilor elene să accepte realitatea, a declarat Ivanov.
Aleksandar Gjorgjiev, purtătorul de cuvânt al guvernului macedonean, a prezentat la începutul acestei luni agenda pentru continuarea discuţiilor asupra găsirii unei soluţii la disputa legată de numele ţării. Agenda include de asemenea întâlniri între reprezentanţii de stat şi oficiali, semnarea unei declaraţii de cooperare, organizarea unei comisii mixte educaţional-istorice, crearea unui centru de contact comun pentru miniştrii de interne şi deschiderea unui nou punct de trecere a graniţei în apropiere de Dorjane. Viitoarele întâlniri vor viza îmbunătăţirea dialogului şi consolidarea încrederii reciproce, a afirmat Gjorgjiev.
Psihoza greaca
Potrivit presei elene, Macedonia a prezentat trei scenarii pentru soluţionarea problemei: solicitarea aderării la ONU sub numele său constituţional, iniţierea unui nou caz la Curtea Internaţională de Justiţie şi respingerea acordului interimar.
Bosko Stankowski, doctor în drept internaţional la Universitatea Cambridge, a declarat agenţiei de ştiri Focus în cursul acestei luni că Atena va încerca să fie cu un pas înaintea autorităţilor de la Skopie. „Grecia va încerca să oprească orice iniţiativă din cadrul ONU, explicând că disputa numelui are implicaţii pentru securitate şi ca atare nu poate fi examinată de Adunarea Generală. Este posibil ca Grecia să aibă ceva iniţiativă în negocieri şi să încerce să se prezinte pe sine drept parte constructivă”, a declarat Stankowski.
La randul sau, Kostas Ifantis, profesor asociat de relaţii internaţionale la Universitatea din Atena, a spus că momentul nu este bun pentru soluţionarea disputei numelui Macedonia din cauza crizei economice prin care trece Grecia şi a noului guvern de coaliţie aflat la putere. “Nu sunt optimist, nu există niciun indiciu că ar fi vreo mişcare din vreo parte, nici de la Skopie, nici de la Atena. Nu există niciun progres sau intenţie de a ajunge la un compromis şi guvernul grec nu doreşte deocamdată să se angajeze în negocieri”, a declarat e, citat de mass-media.
de Vitalie Goncearov | iul. 30, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Liderul rus Vladimir Putin a legalizat cenzurarea internetului rus
O lege controversată cu privire la aşa-numitele liste negre cu site-uri internet a intrat în vigoare luni în Rusia, oficial pentru a-i proteja pe minori contra informaţiilor ”periculoase”, dar mulţi observatori se tem că actul normativ are ca obiectiv cenzurarea internetului în Rusia, relateaza mass-media regionala. Promulgată sâmbătă de preşedintele Vladimir Putin, legea a fost publicată în oficiosul rus Rossiiskaia Gazeta, prevăzând înfiinţarea unui registru federal de reglementare a activităţii site-urilor internet conţinând informaţii interzise prin lege şi obligând proprietarii sau furnizorii de acces la acestea să le închidă.
”Crearea, formarea şi gestiunea acestor registre sunt realizate de un organ al puterii executive ce va fi mandatat în acest sens de către guvernul rus”, potrivit documentului, care nu oferă alte precizări. Potrivit RIA Novosti, autoritatea de supraveghere (care este de aşteptat să fie Roskomnadzor) va atribui unei organizaţii non-profit responsabilitatea monitorizării conţinutului site-urilor, care va întreprinde şi demersurile pentru închiderea lor.
Noua era Putin
Aprobată la mijlocul lunii iulie de ambele camere ale parlamentului rus – Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei – legea respectivă vizează site-urile ce difuzează pornografie cu caracter pedofil, promovează consumul de droguri şi dau sfaturi referitoare la comiterea unui act de suicid. Cu toate acestea, mulţi observatori suspectează că autorităţile doresc să cenzureze spaţiul virtual în Rusia, folosit cu precadere de fortele de opozitie pentru organizarea si coordonarea actiunilor indreptate impotriva autoritatilor ruse.
În mai puţin de trei luni de când a revenit la Kremlin, Vladimir Putin a întărit controlul asupra societăţii civile ruse în contextul unei mişcări inedite de contestare a sa, odată cu adoptarea unei serii de legi calificate ca represive de către opoziţie. În primul rând, este vorba de legea care cataloghează drept ‘agenţi străini’ organizaţiile neguvernamentale ce primesc finanţare din străinătate şi plasează sub o supraveghere strictă aceste ONG-uri, precum şi ‘activitatea lor politică’. O altă lege controversată prevede amenzi grele pentru organizatorii manifestaţiilor neautorizate.
de Isac Mihai | iul. 30, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Centrala nucleara de la Kozlodui, obiectiv strategic pentru Sofia
Construcţia unei noi unităţi, Unitatea 7, la Centrala Nucleară de la Kozlodui ar urma să fie finalizată în 2020, a anunţat preşedintele Consiliului de Administraţie al singurei centrale nucleare bulgare Valentin Nikolov citat de agenţia bulgară de ştiri Novinite, preluata de mass-media regionala. Kozloduiul se află la 424 de kilometri de capitala României, fapt care provoaca ingrijorarea societatii civile si a autoritatilor romane, precum si in unele cancelarii occidentale.
Nikolov le-a declarat jurnaliştilor, la Sofia, că 2020 este „o previziune optimistă” pentru finalizarea construirii noii unităţi cu o capacitate de 1.000 de megawaţi. „Totul depinde de negocierile cu partea rusă despre lucrurile care ţin de reactorul nuclear”, a precizat el, referindu-se la faptul că Guvernul lui Boiko Borisov a decis construirea acestei unităţi după ce a renunţat, în martie 2012, la construirea unei a doua centrale nucleare în ţară.
Guvernul a decis să instaleze reactorul de 1.000 de megawaţi, deja produs pentru Belene de către contractorul rus Atomstroyexport – o filială a Rosatom, la centrala de la Kozlodui, precizează Novinite.com.
Nikolov a anunţat totodată că cinci companii au depus oferte pentru efectuarea studiului preliminar în vederea construirii celui de al şaptelea reactor la Kozlodui şi că Guvernul va selecta una dintre ele până la sfârşitul săptămânii viitoare, fără să ofere numele acestor firme.
Notificare diplomatica
Autorităţile bulgare în domeniul nuclear şi conducerea Centralei Nucleare de la Kozlodui au notificat Ministerul bulgar al Mediului, dar şi Guvernele României şi Serbiei despre intenţia construirii acestui nou reactor, a adăugat Nikolov.
În prezent sunt operaţionale doar Unităţile 5 şi 6, cu o capacitate de 1.000 de megawaţi, ale centralei de la Kozlodui, după ce Sofia a fost de acord să închidă unităţile 1-4, cu o capacitate de 440 de megawaţi, în 2002 şi 2006, în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE), sub presiunea Bruxelles-ului. Guvernul bulgar a iniţiat, de asemenea, un program în vederea extinderii duratelor de viaţă ale Unităţilor 5 şi 6 de la Kozlodui cu cel puţin încă 20 de ani, în condiţiile în care acestea erau prevăzute până în 2017 şi, respectiv, 2019.
Orasul Khorog din Republica Tadjikistan (Asia Centrala) se afla sub un adevarat asediu de saptamana trecuta, atunci cand generalul-maior Abdullo Nazarov, seful filialei regionale a Comitetului de Stat pentru Securitate Nationala, succesorul KGB-ului sovietic, a fost injunghiat mortal de atacatori necunoscuti. Situat in regiunea indepartata Gorno-Badakshan, in Muntii Pamir de la granita cu Afganistanul, Khorog gazduieste minoritatea etnica Pamiri, care a avut o relatie conflictuala cu guvernul central din capitala Dushanbe, inca din vremea razboiului civil sangeros post-sovietic din anii 1990. Tolib Ayombekov, un dictator militar local din Khorog, este suspectat ca ar fi in spatele asasinatului, iar in conformitate cu guvernul din Tadjikistan, el a refuzat sa se predea si a atacat fortele guvernamentale cand acestea l-au cautat. Orasul este complet rupt de lumea din afara, inclusiv serviciile de telefonie si internet, existand rapoarte ca s-ar purta lupte grele si ca ar exista victime in randul civililor. Rudele oamenilor din Khorog si alti expatriati ingrijorati au inceput sa protesteze in fata ambasadelor tadjice din diferite parti ale lumii, saptamana trecuta. Mai multe proteste au avut loc in ultimele zile in fata Ambasadei Tadjikistanului de la Londra pentru ca aceasta situatie sa inceteze.