de Anatol Terzi | sept. 14, 2012 | Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Un prim prim grup de experţi americani în problemele apărării antirachetă a sosit miercuri la Tbilisi. Vizita se desfăşoară în formatul prevăzut de Carta pentru parteneriat strategic, semnată în ianuarie 2009 între Tbilisi şi Washington. De fapt, este vorba despre un ajutor acordat de către SUA în crearea forţelor antirachetă ale Georgiei.
Ministrul georgian al apărării, Dmitri Şaşkin, a anunţat că actuala vizită a experţilor americani are un caracter de „familiarizare”: specialiştii vor studia starea în care se află sistemul georgian antirachetă. În a doua etapă, „plecând de la potenţialele pericole”, va fi elaborată doctrina corespunzătoare, iar în a treia etapă va avea loc „implementarea doctrinei, ce va fi detaliată pe acţiuni menite să amelioreze şi să dezvolte în continuare sistemul antirachetă al Georgiei”, scrie presa rusă.
Potrivit lui Şaşkin, Tbilisi se aşteaptă, de asemenea, să primească ajutorul Washingtonului pentru modernizarea parcului de elicoptere militare şi pregătirea de specialişti în acest domeniu, precum şi în domeniul ingineriei militare. Pentru realizarea acestor proiecte, în Georgia vor sosi în viitorul apropiat grupuri de experţi de profil.
Scut împotriva Iranului?
Imediat după sosire, specialiştii americani au început să analizeze posibilităţile şi nevoile Georgiei în asigurarea apărării antirachetă pe întregul său teritoriu, inclusiv dinspre mare. Experţii georgieni subliniază că vizita americanilor este extrem de importantă pentru ţară, deoarece sistemul de apărare antirachetă este „o problemă de o importanţă vitală”. În opinia specialiştilor, securitatea Georgiei trebuie să fie asigurată din trei direcţii: din aer – prin dezvoltarea sistemului antirachetă, dinspre mare – prin realizarea unui control al pazei de coastă şi de pe uscat – prin consolidarea liniilor de demarcaţie.
Decizia SUA de a începe să acorde ajutor forţelor militare georgiene şi de a începe tocmai cu crearea sistemului antirachetă este pusă de unii analişti în legătură inclusiv cu problema iraniană. Tensiunile din jurul Teheranului, chiar dacă s-au redus întrucâtva în ultima vreme, datorită unor declaraţii făcute de o serie de oficiali americani conform cărora Washingtonul nu este adeptul folosirii forţei, continuă totuşi să se menţină, iar dinamica procesului este greu de prognozat. În cazul în care Occidentul va declanşa totuşi acţiuni active la adresa Iranului, nu se poate exclude ca SUA să aibă nevoie de unele servicii din partea Georgiei. În această situaţie, nu trebuie subapreciată ameninţarea deschisă a Teheranului de a ataca pe măsura posibilităţilor orice membru al coaliţiei anti-iraniene.
de Razvan Iorga | sept. 5, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul NATO, Anders Fogh Rasmussen, impreuna cu presedintele Armeniei, Serj Sarkisian
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, va incepe miercuri o vizita oficiala de doua zile la Erevan, in incercarea de a aplana puternicele tensiuni pe care Armenia le are cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate dupa ce Baku a gratiat si promovat un ofiter azer condamnat pe viata in Ungaria pentru uciderea unui militar armean. in cadrul acestei vizite, Rasmussen va fi primit de catre seful statului Serj Sarkisian si va avea convorbiri cu ministrul de externe, Eduard Nalbandian, si cu cel al apararii, Seiran Ohanian, a precizat Ministerul armean de Externe, citat de RIA Novosti. Vizita secretarului general al Aliantei Nord-Atlantice intervine in contextul scandalului legat de locotenentul azer Ramil Safarov, condamnat la inchisoare pe viata pentru uciderea cu brutalitate a unui ofiter armean in 2004 la Budapesta. Safarov a fost extradat la sfarsitul lunii august de catre Ungaria in Azerbaidjan, unde acesta a fost imediat avansat la gradul de maior si gratiat de presedintele azer Ilham Aliev. Aceasta a provocat o reactie puternica din partea Erevanului, presedintele Sarkisian anuntand ulterior la reuniunea anuala cu ambasadorii ruperea relatiilor diplomatice cu Ungaria si suspendarea oricaror relatii oficiale cu statul ungar.
Amenintari de razboi
Armenia a avertizat luni ca este pregatita de „razboi”, iar ministrul apararii Eduard Nalbandian si seful Statului Major al armatei armene Iuri Haceaturov au dispus cresterea gradului de alerta la nivelul fortelor armatei nationale. Armenii intentioneaza sa-l intampine pe Rasmussen cu actiuni de protest la sosirea sa, miercuri, la Erevan. Potrivit expertilor, secretarul general al NATO va trebui sa raspunda pentru actiunile Ungariei, stat membru al Aliantei, iar pozitia lui Rasmussen se asteapta sa reflecte si pozitia Uniunii Europene. Cooperarea intre Armenia si Alianta Nord-Atlantica se desfasoara in prezent in conformitate cu Planul Individual de Parteneriat (Individual Partnership Action Plan – IPAP) semnat in decembrie 2005. Armenia si Azerbaidjanul isi disputa de mai mult timp controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, care si-a declarat independenta, nerecunoscuta de comunitatea internationala, dupa un razboi soldat cu circa 30.000 de morti si sute de mii de refugiati intre 1988 si 1994. O incetare a focului a fost semnata in 1994, dar Baku si Erevan nu au reusit inca sa se puna de acord asupra statutului regiunii.
de Razvan Iorga | sept. 4, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Delegatiile companiilor Exxon Mobil International Limited si OMV-Petrom au fost primite, marti, la Cotroceni de catre presedintele Traian Basescu iar discutiile s-au axat pe mentinerea intentiilor acestor companii de explorare si exploatare a resurselor energetice de la Marea Neagra. „Sunt bucuros ca v-ati intors. Dupa vestile bune pe care le-am primit anul trecut, acum ma bucur sa vad ca mentineti intentiile privind explorarile si exploatarile la Marea Neagra”, le-a spus presedintele Basescu membrilor delegatiei celor doua companii. El a amintit de vizita sa din luna martie pe nava de foraj marin Deepwater Champion a companiei Exxon Mobil, care a forat pe blocul Neptun de la Marea Neagra. „inca mai am echipamentele de la vizita de atunci”, le-a spus Basescu reprezentantilor Exxon Mobil – Kevin Biddle, vicepresedinte responsabil cu explorarile si Jon A.Fischer, manager de tara pentru Romania al companiei. Acestia i-au spus presedintelui ca au venit la Palatul Cotroceni ca sa il informeze despre „un update” al acestui proiect de explorare si exploatare la Marea Neagra dezvoltat impreuna cu OMV-Petrom. La intalnire au fost prezenti si oficiali ai OMV-Petrom, CEO Mariana Gheorghe si Johann Pleininger, membru al board-ului companiei responsabil cu explorarile. „Peste tot vad Petrom. Eu cand vad Petrom…”, a spus Basescu, cand s-a apropiat de reprezentantii OMV-Petrom, apoi a ras puternic. Si premierul Victor Ponta a discutat, marti, la Palatul Victoria, peste o ora, cu conducerile companiilor Exxon Mobil si OMV-Petrom. Printre subiectele de interes ale intalnirii erau explorarile de gaze ale celor doua companii in Marea Neagra sau privatizarea Oltchim. intalnirea cu reprezentantii Exxon Mobil si OMV-Petrom nu a fost anuntata pe agenda publica a premierului Ponta, iar Guvernul nu a dorit sa dea detalii despre discutii.
Perimentru recuperat la Haga
Presedintele Basescu declara in luna februarie ca blocul Neptun in care foreaza Exxon Mobil si Petrom este situat pe teritoriul recuperat acum doi ani de la Ucraina, de la sud-est de Insula serpilor. Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited (EEPRL), o filiala a companiei Exxon Mobil, impreuna cu Petrom, au inceput in decembrie 2011 forajul de explorare la sonda Domino1, prima sonda de explorare in ape de mare adancime din sectorul romanesc al Marii Negre. OMV Petrom si Exxon Mobil Exploration and Production Romania au anuntat pe 22 februarie ca au facut o descoperire semnificativa la exploatarile din Marea Neagra, estimarile preliminare plasand zacamantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei. La inceputul lunii martie, dupa vizita pe nava de foraj marin, Basescu declara ca undeva in 2015-2017 va incepe exploatarea zacamantului de gaze naturale gasit de Petrom si ExxonMobil, iar Romania va deveni independenta energetic. „S-a descoperit un zacamant in perimetrul Neptun, de circa o suta de miliarde de metri cubi si perspective similare sunt pentru alte cateva depozite care vor fi prospectate in perioada urmatoare. Romania are un consum anual aproximativ de 14 miliarde de metri cubi, intre 14,2 si 14,8 cat se estimeaza pentru 2012. in 2011, Romania a consumat 14,2 miliarde metri cubi gaze, 11,4 miliarde productie interna si import 3 miliarde.Faceti socoteala cati ani ne-ar ajunge depozitul gasit pentru a nu mai importa gaze. Romania are perspectiva independentei energetice totale. Daca si celelate patru-cinci zacaminte din perimetrul Neptun care vor fi prospectate, vor indica o cantitate similara, Romania poate fi o sursa de gaze nu doar pentru ea, ci si pentru alte tari din Europa”, a declarat Basescu in martie.
Revedenta modificata
Petrom si Exxon au incheiat in 2008 o intelegere referitoare la explorarea in comun a potentialului de hidrocarburi a zonei de mare adancime din perimetrul Neptun. Presedintele Basescu declara in luna martie a.c. si ca Petrom trebuie sa se astepte ca in anul 2014, cand va fi rediscutata redeventa pe care o plateste statului roman pentru extractiile de resurse petroliere, aceasta sa nu fie mai mica decat in statele arabe. „Ce astept eu, si cred ca este momentul potrivit, este anul 2014, cand trebuie rediscutata redeventa. si atunci Petrom trebuie sa stie ca redeventele in Romania nu vor fi mai mici decat in statele arabe”, a spus Basescu. Presedintele a amintit atunci si ca a fost aplicata o amenda de 300 de milioane de euro de catre Consiliul Concurentei companiilor petroliere. De asemenea, anterior, Basescu afirmase ca a rupt orice legatura cu Petrom ca semn de protest fata de profitul pe care l-a obtinut pe timp de criza, el adaugand ca politica acestei companii este „incorecta”. „Eu sunt cel care a rupt orice legatura cu Petromul ca semn de protest pentru excesul de profit pe care l-a obtinut intr-o perioada de criza”, declarase presedintele.
de Razvan Iorga | sept. 4, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Liderul de la Cotroceni Traian Basescu a declarat, marti, ca piata Federatiei Ruse este deschisa firmelor romanesti, pentru care nu exista restrictii din punct de vedere politic in privinta exporturilor sau investitiilor, adresand un apel catre comunitatea de afaceri din tara noastra sa nu mai evite aceasta tara. „Piata Federatiei Ruse, o piata care ne este deschisa si din punct de vedere politic nu exista restrictii pentru oamenii de afaceri romani sa exporte in Federatia Rusa sau sa faca investitii in Federatia Rusa. Problema este sa avem si indrazneala sa o facem si fac un apel din acest punct de vedere la comunitatea de afaceri din Romania sa nu mai evite Federatia Rusa”, a declarat Basescu, la intalnirea cu ambasadorii romani.
Caucazul ca prioritate energetica
in alta ordine de idei, el a aratat ca parteneriatul strategic incheiat de Romania in 2009 cu Azerbaidjan merge foarte bine, iar Romania se va concentra pe misiunea de a fi o punte de legatura intre statele din UE si cele din zona caspica si Asia Centrala. Basescu a aratat ca Romania este implicata in negocierile tripartite Azerbaidjan-Turkmenistan-Comisia Europeana privind realizarea conductei transcaspice care sa garanteze viabilitatea proiectului Nabucco. „Politica noastra externa se va concentra in continuare pe misiunea pe care ne-am asumat-o de a fi o punte de legatura intre statele din UE si cele din zona caspica si Asia Centrala. Aici, as atentiona in mod deosebit ambasadorii din Azerbaidjan si Turkmenistan, ca ne-am asumat o contributie importanta, in baza relatiilor bilaterale pe care le avem cu cele doua tari, in reusita negocierilor tripartite Azerbaidjan-Turkmenistan-Comisia Europeana pentru realizarea conductei transcaspice ca solutie de garantare a viabilitatii proiectului Nabucco. Desi nu avem un parteneriat strategic cu Turkmenistanul asa cum avem cu Azerbaidjanul, dar relatia bilaterala ne permite sa sprijinim negocierile tripartite cu Azerbaidjan-Turkmenistan-Uniunea Europeana”, a declarat Basescu.
de Anatol Terzi | sept. 4, 2012 | Caucaz, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea luni după graţierea acordată de preşedintele azer unui ofiţer condamnat pentru uciderea unui militar armean şi a făcut apel la cele două părţi să dea dovadă de reţinere.
Într-un comunicat, şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton şi comisarul însărcinat cu politica europeană de vecinătate Stefan Fule şi-au exprimat „îngrijorarea” în urma acestei informaţii, adăugând că responsabilii UE se află „în contact cu autorităţile competente şi urmăresc situaţia îndeaproape”. „În interesul stabilităţii regionale şi al eforturilor de reconciliere”, dna Ashton şi domnul Fule „îşi reînnoiesc apelul la reţinere pe lângă Azerbaidjan şi Armenia, atât pe teren, cât şi în declaraţiile publice, în vederea evitării unei escaladări”.
Erevanul a avertizat luni că este pregătită de război, pe fondul puternicelor tensiuni cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate după ce Baku l-a graţiat şi promovat pe ofiţerul azer condamnat pe viaţă în Ungaria pentru decapitarea unui militar armean. “Nu dorim războiul, însă dacă suntem constrânşi, ne vom bate şi vom câştiga”, a declarat preşedintele Serj Sarkisian, într-un comunicat difuzat luni.
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean, Serj Sarkisian.
Sute de armeni au manifestat, sâmbătă, în faţa consulatului ungar din Erevan, incendiind un drapel al Ungariei pentru a protesta faţă de decizia Budapestei. Protestatarii au aruncat cu ouă şi roşii spre clădirea consulatului, acuzând Ungaria că a încheiat cu Azerbaidjanul un acord prin care profită de resursele energetice. „Ungurii şi-au vândut onoarea şi conştiinţele Azerbaidjanului precum o prostituată”, a strigat un manifestant, Armen Makarcian.
Ramil Safarov, avansat în grad
Preşedintele azer Ilham Aliev l-a graţiat pe Ramil Safarov la revenirea acestuia în ţară vineri, după extrădarea din Ungaria, unde îşi ispăşea pedeapsa pentru crima comisă în 2004, în timpul unui stagiu organizat de NATO la Budapesta pentru militari din fosta URSS. Primit ca un erou, Safarov a fost promovat la rangul de maior, a primit o locuinţă şi plata soldei pe cei 8 ani petrecuţi în închisoare. Şeful statului armean a denunţat Azerbaidjanul drept „un stat în care se ordonă ilegal punerea în libertate şi unde este glorificat public orice ticălos care a omorât oameni numai pentru faptul că sunt armeni”.
Erevanul a anunţat vineri că rupe relaţiile diplomatice cu Budapesta, deşi aceasta a declarat că a respectat toate prevederile internaţionale în materie şi că primise asigurări din partea Azerbaidjanului că ofiţerul îşi va ispăşi restul pedepsei în ţara sa.
La 20 februarie 2004, locotenentul Gurghen Margarian din cadrul armatei armene, trimis la Budapesta pentru a urma cursuri de limbă engleză în cadrul programului NATO „Parteneriatul pentru pace”, a fost ucis cu lovituri de topor de către ofiţerul azer Ramil Safarov, participant la aceleaşi cursuri. La 13 aprilie 2006, un tribunal din Budapesta l-a condamnat pe cel din urmă la închisoare pe viaţă. Vineri, ofiţerul în cauză a ajuns în Azerbaidjan, unde a fost graţiat imediat de preşedintele Ilham Aliev.
Mass-media din Armenia au făcut cunoscut joi, citând presa ungară, că Azerbaidjanul intenţionează să cumpere obligaţii guvernamentale ale Budapestei în valoare de două-trei miliarde de euro. Potrivit experţilor de la Erevan, autorităţile de la Baku s-au folosit de această tranzacţie pentru a reclama repatrierea lui Safarov, a menţionat News-Armenia. „Trebuie să reacţionăm după acest gest, pentru că este vorba despre o crimă pe criterii etnice al cărei autor a fost disculpat de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un semnal foarte prost”, a mai afirmat şeful statului armean.
Nagorno-Karabah stă să explodeze
Erevan şi Baku îşi dispută de mulţi ani controlul asupra enclavei armene Nagorno-Karabah, alipită la Azerbaidjan în epoca sovietică. Regiunea şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, la capătul unui război care a provocat 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, între 1988 şi 1994. În pofida armistiţiului semnat în 1994, Armenia şi Azerbaidjan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.
de Razvan Iorga | sept. 3, 2012 | Caucaz, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlatean, a semnat impreuna cu omologul sau georgian Grigol Vashadze un memorandum de intelegere privind comunicatiile si sectorul IT si au convenit asupra activarii liniei maritime comerciale Constanta-Batumi. Corlatean a afirmat ca nivelul relatiilor economice dintre Romania si Georgia trebuie sa fie pe masura nivelului relatiilor politice excelente dintre cele doua tari, aratand ca diversificarea si amplificarea schimburilor comerciale bilaterale constituie mai degraba un obiectiv pe termen mediu. El a punctat ca volumul schimburilor comerciale cu Georgiaa inregistrat deja o tendinta pozitiva. „Pe langa aspectele economice nu trebuie sa neglijam importanta noilor tehnologii, precum si comunicatiile si sectorul IT. De altfel, astazi am semnat un Memorandum de intelegere intre ministerele competente din cele doua guverne – in cazul Romaniei Ministerul Comunicatiilor si Societatii informationale si Ministerul Economiei si Dezvoltarii sustenabile din Georgia. Documentul ne va permite sa dezvoltam cooperarea in acest sector extrem de dynamic”, a declarat Corlatean.
Feribot intre porturile de la Marea Neagra
Ministrul roman de Externe a aratat ca a convenit cu omologul sau georgian asupra activarii liniei maritime comerciale dintre porturile Constanta si Batumi. ”Georgia este un vecin direct al Romaniei pe care o desparte doar Marea Neagra. Pana nu demult am avut peste mare o conexiune de feribot care opera intre portul Constanta si porturile georgiene Batumi si Poti. Am cazut de acord ca pentru a restabili si a revitaliza aceasta legatura directa intre Romania si Georgia se impun niste pasi comuni mai energici, ea ar putea sa faca mai mult decat sa faciliteze schimburile comerciale bilaterale, ar putea atrage importante fluxuri de marfuri care sa circule intre Europa, Caucaz, Orientul Mijlociu si Asia Centrala, astfel Constanta ar putea deveni pe partea romaneasca un nod de transport important in zona si am avut deja discutii extinse pe aceasta tema si sper ca in viitorul apropiat sa avem si rezultate concrete, sunt semnale pozitive in acest sens”, a spus acesta. Corlatean a subliniat ca Romania asteapta rezultatele studiului de fezabilitate in ceea ce priveste interconectorul pentru gaz lichefiat cu Azerbaidjan, Georgiasi Ungaria si ca este pregatita sa sprijine acest proiect. in plus, ministrul a precizat ca Romania sprijina aspiratiile Georgiei privind aderarea la NATO si UE. De asemenea, Corlatean a aratat ca in discutiile cu omologul sau georgian a abordat si problematica rezolvarii conflictelor prelungite din Georgia. “Aceste conflicte continua sa afecteze securitatea regionala de o maniera complexa ce depaseste dimensiunea securitatii militare. L-am asigurat pe dl ministru ca Romania va continua sa sprijine eforturile privind reglementarea pasnica a acestor conflicte regionale in baza principiilor teritoriale si suveranitatii’, a spus Corlatean, punctand ca Georgiareprezinta o prioritate pentru Romania in materie de asistenta in dezvoltare. El a precizat ca Romania este, in prezent, principalul contributor la activitatea misiunii civile a UE din Georgia – EU, participand cu 35 de persoane care sunt dislocate in teren pentru a monitoriza implementarea acordului de incetare a focului incheiat in august 2008. Astfel, in cadrul discutiilor a subliniat importanta asigurarii accesului monitorilor EU in regiunile separatiste Abhazia si Osetia de Sud. Corlatean a punctat ca a avut discutii de substanta cu oficialul georgian, caruia i-a multumit pentru ca a acceptat invitatia de a participa la Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane, care se desfasoara la Palatul Parlamentului. La randul sau, ministrul georgian de Externe a multumit pentru sprijinul acordat de Romania tarii sale si pentru invitatia de a participa la Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane
Eforturi pentru dezvoltarea relatiilor comerciale
Grigol Vashadze a subliniat ca in discutiile cu oficialul roman a constatat ca relatiile economice si comerciale romano-georgiene nu sunt la nivelul celor politice si ca potentialul acestora este departe de a fi valorificat. “Asa ca fiecare institutie din tarile noastre ar trebui sa lucreze intens pentru a promova comertul si cooperarea economica in domenii ca turismul, agricultura, transportul energiei, pentru ca Romania si Georgia reprezinta alternative foarte convenabile de transport al resurselor energetice din zona Marii Caspice. in domeniul turismului, fiecare avem ceva deosebit de oferit”, a spus ministrul georgian, care a multumit pentru sprijinul acordat de Romania pentru integrarea euro-atlantica a Georgiei, potrivit Agerpres.
