de Anatol Terzi | iun. 10, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Generalul David Petraeus va propune peste aproximativ o săptămână numărul militarilor americani care vor fi retraşi din Afganistan în faza iniţială, luna viitoare, dar între timp dezbaterea în legătură cu retragerea reînvie noi tensiuni între Pentagon şi Casa Albă, care ar putea ridica noi provocări politice preşedintelui Obama. În vreme ce secretarul apărării, Robert Gates i-a asigurat pe aliaţii din NATO că America “nu se va pripi să se retragă“, în audierile de nominalizare pentru poziţia de ambasador al SUA la Kabul, Ryan Crocker, a avertizat comitetul pentru relaţii externe al senatului, că America a mai abandonat Afganistanul o dată, după războiul cu Uniunea Sovietică, în 1989, ceea ce a avut“ consecinţe dezastruoase“, precum intensificarea acţiunilor talibanilor, transmite RRA. Ambasadorul Crocker a recunoscut o serie de probleme pe care le are în faţă Afganistanul, inclusiv corupţia guvernamentală, care ar putea conduce “la o a doua insurgenţă“ dacă va rămâne necontrolată. În acelaşi timp, însă, oficialii de la Casa Albă şi-au pierdut răbdarea în legătură cu strategia în Afganistan şi cer o retragere mai drastică a trupelor, în special după uciderea lui Osama bin Laden şi într-un moment în care creşte furia congresului în legătură cu costul războiului devenit nepopular printre americani. Casa Albă spune că preşedintele trebuie să ia încă decizia finală asupra numărului militarilor dar unele informaţii sugerează că numărul trupelor de luptă care se vor retrage în iulie s-ar putea ridica la 5000 cu încă alţi 5000 de militari care ar putea fi retraşi până la sfârşitul anului. Există în prezent în jur de 100.000 de militari americani în Afganistan, astfel încît retragerea ar putea reprezenta 10 procente dintre aceştia, perspectivă care revoltă deja eşichierul aflat la stânga partidului democrat.
Problema victimelor colaterale
La sfarşitul lunii mai, aproximativ 30 de civili şi 20 de agenţi de poliţie au fost ucişi în ultimele zile în două raiduri aeriene efectuate de NATO în Afganistan, au anunţat atunci autorităţile din provinciile Helmand şi Nuristan. De asemenea, coaliţia internaţională a NATO riscă să se transforme într-o “forţă de ocupaţie” în ochii afganilor, dacă va continua să ucidă civili în cursul operaţiunilor sale, a avertizat marţi preşedintele afgan, Hamid Karzai. În Helmand, elicoptere NATO au intervenit pentru protejarea unui obiectiv care era atacat, în districtul Nawzad. “Din nefericire, 14 civili nevinovaţi – cinci fete, şapte băieţi şi două femei – au fost ucişi, iar şase au fost răniţi – trei copii, o femeie şi doi bărbaţi”, anunţă autorităţile locale. Guvernatorul provoinciei Nuristan a comunicat că 18 civili şi 20 de poliţişti au fost ucişi într-un raid aerian care a avut loc pe 25 mai. “Poliţiştii au fost bombardaţi din greşeală, iar civilii au fost confurndaţi cu talibanii”, afirmă Jamalddin Badar. În localitatea Lashkar Gah (Helmand), un lider al tribului Nawzad a declarat că 12 membri ai familiei sale au fost ucişi în raidurile aeriene NATO. Victimele civile sunt un subiect sensibil în Afganistan, unde opinia publică are sentimente profund antioccidentale după zece ani de prezenţă militară străină. Principalii generali americani din Afganistan şi-au cerut scuze luni dimineaţă pentru o lovitură aeriană care a provocat sâmbătă moartea a 14 civili, în majoritate copii, în sud-vestul Afganistanului. Gen. David Petraeus, comandantul trupelor americane din Afganistan, şi gen. lt. David Rodriguez, şeful Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) din cadrul NATO, au afirmat că principala preocupare a trupelor Alianţei Nord-Atlantice este evitarea victimelor civile şi a precizat că astfel de cazuri sunt luate foarte în serios, transmite Agerpres. Într-o declaraţie comună dată publicităţii luni dimineaţă de generalul maior John Toolan, din cadrul US Marines, se specifică faptul că lovitura aeriană a avut loc după ce un puşcaş marin a fost ucis şi cinci insurgenţi s-au adăpostit într-un imobil şi au continuat să lupte. În imobil, mai precizează comunicatul, se aflau civili. Potrivit gen. Toolan tirul aerian al NATO a provocat moartea a nouă civili. Oficialii afgani susţin însă că 12 copii şi două femei au murit în atac. “Dacă vor continua să bombardeze case afgane în condiţiile în care Guvernul le-a interzis, atunci prezenţa lor nu va mai fi considerată a unei forţe care duce un război contra terorismului, ci a unei forţe de ocupaţie”, a declarat şeful statului afgan, în cadrul unei conferinţe de presă. “Şi istoria Afganistanului a arătat cum se ocupă afganii de forţele de ocupaţie”, a avertizat el, potrivit Mediafax. Karzai a lansat duminică un “ultim avertisment” către forţele NATO, în special cele americane, somându-le să înceteze anumite operaţiuni “unilaterale”, după moartea, potrivit autorităţilor locale, a 14 civili, între care zece copii, într-un atac al elicopterelor asupra a două case din sud.
de Anatol Terzi | iun. 9, 2011 | Alte regiuni, Balcani, Info Militar, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Specialiştii Inspectoratului General de Aviaţie au revenit din misiunea internaţională „Joint Operation Poseidon 2011 Sea”, desfăşurată în Grecia, în perioada 29 martie – 3 iunie a.c., sub egida Agenţiei Europene FRONTEX, având ca scop prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a contrabandei la graniţele maritime ale Uniunii Europene. Echipajele Inspectoratului General de Aviaţie au desfăşurat misiuni de cercetare aeriană a zonelor de graniţă maritimă, în special folosind dispozitivul de tip FLIR (forward looking infrared) de preluare a imaginilor pe timp de noapte – aflat în dotarea elicopterului – fiind în acelaşi timp pregătiţi să participe, la nevoie, la misiuni de căutare-salvare. Piloţii Ministerului Administraţiei şi Internelor au executat 181 misiuni, care au însumat 200 ore de zbor, activitatea în cadrul Operaţiunii Comune Poseidon evidenţiind rolul operaţional important pe care structura de aviaţie îl are în cadrul sistemului integrat de supraveghere a unei frontiere maritime. Costurile operaţionale pe care le implică participarea la această operaţiune sunt suportate în totalitate de Agenţia Europeană FRONTEX. Detaşamentul românesc şi echipajele elicopterului au primit în semn de recunoaştere a efortului deosebit depus în cadrul acestei misiuni internaţionale, Emblema Comandamentului Gărzii de Coastă Elene, oferită de către viceamiralul K. Soulis, comandantul Gărzii de Coastă Elene.
Joint Operation Poseidon 2011 Sea
Misiunile desfăşurate de echipajele Inspectoratului General de Aviaţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor au fost apreciate de coordonatorul Centrului Internaţional de Coordonare FRONTEX din Pireu, locotenent-comandor Stylios Koukoulis, fiind subliniată contribuţia deosebită a piloţilor M.A.I. în cadrul Operaţiunilor Comune la nivel FRONTEX şi importanţa continuării misiunilor comune pentru supravegherea graniţelor maritime. Piloţii Ministerului Administraţiei şi Internelor au reuşit, în cadrul uneia dintre misiunile de zbor desfăşurate în Grecia, să localizeze şi să supravegheze o navă despre care existau date că transporta migranţi ilegali, precum şi mărfuri de contrabandă. Informaţiile furnizate de specialiştii M.A.I. au condus în scurt timp la localizarea navei, ulterior interceptată în portul Salonic, la bordul acesteia fiind descoperită marfă de contrabandă ce totaliza 5 milioane de euro taxe neplătite către U.E., precum şi cinci imigranţi clandestini. Operaţiunea comună „Joint Operation Poseidon 2011 Sea” este o continuare a altor acţiuni asemănătoare desfăşurate în anii precedenţi, specialiştii Inspectoratului General de Aviaţie asigurând participarea la alte două de misiuni internaţionale de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale şi a contrabandei, la graniţele maritime ale Uniunii Europene.
de Anatol Terzi | iun. 9, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Guvernul indian a aprobat luni un contract în valoare de peste 4 miliarde dolari destinat achiziţionării de avioane de transport militar tip Boeing, acesta fiind cel mai valoros contract în domeniul apărării semnat de New Delhi cu un grup american, a anunţat o sursă guvernamentală locală, citată de AFP. Cumpărarea de avioane C-17 Globemaster III, folosite la transportul echipamentului greu, a fost aprobată cu ocazia unei reuniuni a Comitetului guvernamental de securitate, conform aceleiaşi surse. Contactat de AFP, Ministerul Apărării indian a refuzat orice comentariu pe această temă, însă aceeaşi sursă a precizat că executivul şi-a dat acordul pentru achiziţionarea de către guvernul indian a 10 aparate C-17, în cadrul unui contract semnat la nivel guvernamental, transmite Agerpres. Avionul Boeing tip C-17 este conceput pentru a transporta la orice destinaţie material militar, trupe, sau ajutoare umanitare. Acesta este cel mai mare contract militar semnat de India cu un grup american, după ce în 2008 îşi dăduse acordul pentru achiziţionarea a şase aparate Hercules C-130J (962 milioane dolari), iar în ianuarie 2009 a semnat, tot cu Boeing, un contract de 2,1 miliarde dolari pentru cumpărarea a şase aparate de supraveghere maritimă.
Paguba pentru industria rusa de aparare
Ministerul indian al Apărării a anunţat recent că va achiziţiona 126 de avioane multirol modelul Eurofighter sau Rafale, pentru aviaţia militară. “Se confirmă faptul că avioanele Eurofighter şi Rafale au fost selectate pentru lista scurtă, celelalte patru fiind excluse”, a fost anunţul indienilor. Ofertele excluse au fost cele ale americanilor de la Boeing şi Lockeed Martin, ale ruşilor de la MiG şi ale suedezilor de la SAAB. Contractul era în valoare de aproximativ 10 miliarde de dolari. Astfel, Rusia a pierdut cea mai mare licitatie din acest secol in domeniul militar, ea oderind MiG-35. Pentru Rusia, infrangerea este critica: ea inseamna, practic, ca aceste avioane nu vor mai ajunge nici in dotarea aviatei rusesti si scad considerabil sansele de a le vinde oricui altcuiva in lume, scrie Kommersant. Si asta pentru ca Rusia avea nevoie de aceste fonduri pentru a continua cercetarea si dezvoltarea avionului. In lipsa fondurilor, producatorul rus se vede in imposibilitatea de a continua dezvoltarea modelului MIG-35, scrie HotNews. Recent, Ministerul rus al apararii si-a exprimat intentia de a cumpara un lot de avioane MiG-35. Daca s-ar fi obtinut contractul cu India, cheltuielile de productie s-ar fi simplificat considerabil. Acum insa oportunitatea dezvoltarii productiei pentru o comanda destul de mica din partea aviatiei militare ruse devine foarte indoielnica si, dupa toate probabilitatile, se va renunta la aceste planuri. In plus, esecul din India loveste eforturile demarate de promovare a avionului pe alte piete – latino-americana si din Orientul Mijlociu. Acolo unde Rusia propune acelasi model potentialilor cumparatori. Ziarul mentioneaza, in context, ca la inceputul anului, cu cateva luni inainte ca rezultatul licitatiei sa fie anuntat, MiG-35, spre deosebire de concurentii lui, nici macar nu a ajuns la principalul salon aviatic al tarii – Aero India-2011. Cu toate ca reprezentantii Indiei au incercat oficial, prin intermediul ambasadorului la Moscova, sa afle motivele acestei absente si sa convinga Rusia ca avionul trebuie sa participe la expozitie, totul a fost in zadar.
India se inarmeaza
Piata comertului mondial cu armament a inregistrat un nou varf prin care India, putere emergenta care lupta pentru suprematie in Asia, a devenit statul care s-a inarmat cel mai mult in ultimii patru ani (2006-2010). Principalul furnizor de armament pentru India este Federatia Rusa, informeaza de Institutul de cercetari pentru pace (SIPRI). India a fost beneficiarul a “9 la suta din volumul international de transferuri de armament”, iar Rusia a furnizat 82 la suta dintre armele achizitionate de autoritatile indiene. Numai anul trecut, in luna martie, Rusia si India au semnat un contract urias pentru achizitionarea a 29 de avioane de vanatoare rusesti MIG-29K, pentru o suma de 1,5 miliarde de dolari. In urma vizitei premierului Vladimir Putin de anul trecut in India au fost semnate circa 15 contracte de armament cu valoare de peste 10 miliarde de dolari.
Armament american si israelian
Reamintim ca Federatia Rusa, care are relatii militare apropiate cu India din anii 1950, furnizeaza peste 70% din echipamentul militar al acestei tari, in pofida reorientarii autoritatilor indiene catre alte state pentru a cumpara armament, in special catre Israel si SUA. In 2010, o importanta delegatie militara indiana a vizitat Israelul, pentru a discuta posibilitatea achizitionarii de catre India a unor nave militare si alte categorii de armament naval, inclusiv rachete anti-nava, de productie israeliana. Firme israeliene au mai fost implicate in procesul de modernizare a aviatiei militare de transport indiene, pe fondul intensificarii relatiilor bilaterale dintre cele New Delhi si Ierusalim.
Import de tehnologie
Siemon Wezeman, analist la SIPRI, afirma ca importurile indiene sunt determinate de “rivalitatea cu Pakistanul si China, dar si de problemele de securitate interna”, adaugând ca India “solicita transferuri de tehnologie, pentru a-si dezvolta propria sa industrie de armament”. Conform raportului SIPRI, si Emiratele Arabe Unite, Egiptul, Algeria si Israelul au efectuat achizitii importante in perioada 2006 – 2010, in timp ce importurile Marocului si Arabiei Saudite vor inregistra cresteri semnificative in urmatorii ani, tinând cont de comenzile existente si de planurile de achizitii ale celor doua tari. Infiintat in 1966, SIPRI este un institut independent cu sediul la Stockholm, finantat in proportie de 50 la suta de autoritatile suedeze si specializat in analiza conflictelor, tranzactiilor cu armament, controlului armelor si dezarmarii.
de Razvan Iorga | iun. 7, 2011 | Alte regiuni, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania si SUA au parafat, luni seara, la Washington, acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice in Romania. Documentul a fost parafat de catre Bogdan Aurescu si Ellen Tauscher, sefii celor doua echipe de negociatori, informeaza MAE de la Bucuresti. In intalnirile cu cei doi oficiali americani, seful si, respectiv, adjunctul sefului echipei americane care a negociat documentul, au fost discutate etapele ramase pana la semnarea acordului si inceperea procesului de ratificare. Cele doua parti au procedat la realizarea ultimelor corecturi tehnice ale acordului, respectiv la compararea textelor in cele doua limbi (romana si engleza).Institutia mai precizeaza ca precizeaza ca secretarul de stat Bogdan Aurescu, aflat intr-o vizita in SUA, a avut intalniri cu Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala, si Frank Rose, asistentul adjunctului secretarului de stat pentru politica de aparare si operatiuni de verificare, discutiile fiind axate pe discutarea problematicii conexe incheierii Acordului pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice in Romania. Textul Acordului a fost finalizat la nivel de experti la cea de-a saptea runda de negociere, desfasurata la 4 mai 2011, la Bucuresti.
de Razvan Iorga | iun. 6, 2011 | Alte regiuni, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Polonia vrea ca in mandatul ei la conducerea UE sa accelereze drumul Turciei spre aderare la structurile acestei entitati politico-economice. Polonia spera sa accelereze drumul Turciei catre aderarea la UE, dupa ce Varsovia va prelua presedintia prin rotatie a Uniunii, la 1 iulie, a spus luni presedintele Bronislaw Komorowski, la o intalnire cu omologul turc. „Polonia sustine aspiratiile Turciei de a adera la UE”, a spus liderul polonez, precizand ca tara sa ar putea convinge si alte state ca includerea Turciei ar fi in beneficiul UE. Turcia a inceput negocierile de aderare in 2005, dar Franta si Germania nu sunt de acord cu aderarea si vor un „parteneriat privilegiat”. Abdullah Gul si-a exprimat speranta, la Varsovia, ca sub presedintia poloneza negocierile vor avea „un alt tempo”. De asemenea, le- a multumit polonezilor pentru sustinere, notand ca circa 80% dintre ei favorizeaza aderarea Turciei. In 2006, UE a suspendat negocierile pe opt capitole, pentru ca Turcia refuza sa-si deschida porturile si aeroporturile pentru Cipru deoarece Ankara nu recunoaste Ciprul, stat membru ale UE.
de Anatol Terzi | iun. 6, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
În timp ce la Chişinau se fac jocuri murdare de schimbare a rezultatului alegerilor în favoarea comuniştilor sprijiniţi de Moscova, Federaţia Rusă vrea să prezinte o variantă proprie de reconfigurare a scutului antirachetă în Europa, pe care va încerca să o promoveze săptămâna aceasta. Deşi nu se cunosc prea multe detalii, proiectul propus de Rusia implică restricţii care vor fi cel mai probabil respinse de Washington, scrie presa rusă. Varianta Moscovei prevede reducerea numărului de rachete şi instalarea acestora în locuri care ar fi inaccesibile rachetelor balistice ruseşti. În plus, planul rusesc prevede şi restricţii de viteză a rachetelor care vor fi incluse în sistemul antibalistic preconizat în Europa, scrie Moldpres. În ciuda scepticismului exprimat de comunitatea experţilor militari, preşedintele rus Dmitri Medvedev mai crede că există o şansă de a se ajunge la un acord cu SUA şi statele occidentale în această privinţă. Vineri, preşedintele rus i-a dat ordine clare în acest sens reprezentantului permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, dându-i mână liberă pentru discuţii directe cu liderii ţărilor occidentale, relatează Kommersant. Rogozin ar urma să efectueze în iunie vizite în Franţa, Marea Britanie, iar în luna iulie să se deplaseze în SUA pentru a discuta cu privire la implementarea scutului antibalistic american în Europa. Ulterior, el va călători în acelaşi scop şi în Italia, Olanda şi Turcia. La rândul său, ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov va încerca – în cadrul Consiliului Rusia-NATO, prevăzut pentru miercuri la Bruxelles, la nivel de şefi ai instituţiilor de apărare – să justifice necesitatea adoptării de către Vest a proiectului rusesc privind apărarea antirachetă în Europa.
Abandonare imediata a proiectului?
Konstantin Kosacev a cerut marţea trecută Statelor Unite să “abandoneze imediat” proiectul de scut antirachetă din Europa de Est, pe motiv că “subminează” consolidarea încrederii între Moscova şi Washington, precum şi între Rusia şi NATO. “Este necesar să fie abandonat imediat proiectul de creare pe viitor a unor sisteme de apărare antirachetă” americane în Europa, a declarat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera inferioară a Parlamentului rus, Konstantin Kosacev, citat de aenţia Itar-Tass. “Aceste sisteme nu ameninţă Rusia, pentru că sunt concepute pentru a face faţă armelor specifice, rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, pe care Rusia nu le posedă”, a explicat Kosacev, potrivit Mediafax. “Dar unele iniţiative ca acestea subminează procesul de consolidare a încrederii între Rusia şi Statele Unite şi între Rusia şi NATO”, a adăugat el. Statele Unite şi Varşovia au semnat în iulie 2010 un protocol care concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american din Europa, care nemulţumeşte Moscova. O nouă etapă a fost atinsă la 3 mai, cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România, pentru desfăşurarea unor elemente ale viitorului scut antirachetă în această ţară. Moscova, care cere ca Washingtonul să o implice în acest proiect, a solicitat cel puţin garanţii potrivit cărora aceste instalaţii nu constituie o ameninţare pentru potenţialul său de disuasiune nucleară. Statele Unite au anulat în septembrie 2009 un prim proiect de scut antirachetă, pus la punct de administraţia George W. Bush, care a generat nemulţumirea Rusiei, şi au anunţat o nouă versiune, mai puţin controversată, dar numeroase dezacorduri continuă să existe. Ca metoda de contramasura la instalarea in Romania a scutului american in apropierea braului de securitate al Rusiei, Moscova intentioneaza sa amplaseze pe teritoriul belarus sisteme de racheta de tip S-400, sustine secretarul de Stat al Uniunii Rusia-Belarus, Pavel Borodin, citat de Russia Today. Decizia de furnizare a unor sisteme antiaeriene S-400 Belarusului deja a fost luata, a precizat Pavel Borodin. “Sistemele vor fi amplasate in Rusia si Belarus. Avem un teritoriu comun, nu avem frontiere”, explica Borodin, prezent la un targ de tehnologie militara organizat la Minsk. Rusia a criticat dur decizia Statelor Unite de amplasare a unor elemente antiracheta in Romania si un plan pentru montarea de instalatii similare in Polonia, considerand ca scutul american antiracheta reprezinta o amenintare pentru interesele ruse. Moscova a amenintat chiar ca ar putea sa se retraga din noul Tratat START, care prevede limitarea capacitatilor strategice. Sistemele antiaeriene ruse S-400 (SA-21 Growler, conform terminologiei NATO) pot intercepta si distruge avioane militare, rachete de croaziera si rachete balistice. Presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama vor discuta despre scutul antiracheta si aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) in cadrul summitului G8 de la Deauville, a anuntat marti consilierul presedintelui rus, Arkadi Dvorkovici.
Generalul David Petraeus va propune peste aproximativ o săptămână numărul militarilor americani care vor fi retraşi din Afganistan în faza iniţială, luna viitoare, dar între timp dezbaterea în legătură cu retragerea reînvie noi tensiuni între Pentagon şi Casa Albă, care ar putea ridica noi provocări politice preşedintelui Obama. În vreme ce secretarul apărării, Robert Gates i-a asigurat pe aliaţii din NATO că America “nu se va pripi să se retragă“, în audierile de nominalizare pentru poziţia de ambasador al SUA la Kabul, Ryan Crocker, a avertizat comitetul pentru relaţii externe al senatului, că America a mai abandonat Afganistanul o dată, după războiul cu Uniunea Sovietică, în 1989, ceea ce a avut“ consecinţe dezastruoase“, precum intensificarea acţiunilor talibanilor, transmite RRA. Ambasadorul Crocker a recunoscut o serie de probleme pe care le are în faţă Afganistanul, inclusiv corupţia guvernamentală, care ar putea conduce “la o a doua insurgenţă“ dacă va rămâne necontrolată. În acelaşi timp, însă, oficialii de la Casa Albă şi-au pierdut răbdarea în legătură cu strategia în Afganistan şi cer o retragere mai drastică a trupelor, în special după uciderea lui Osama bin Laden şi într-un moment în care creşte furia congresului în legătură cu costul războiului devenit nepopular printre americani. Casa Albă spune că preşedintele trebuie să ia încă decizia finală asupra numărului militarilor dar unele informaţii sugerează că numărul trupelor de luptă care se vor retrage în iulie s-ar putea ridica la 5000 cu încă alţi 5000 de militari care ar putea fi retraşi până la sfârşitul anului. Există în prezent în jur de 100.000 de militari americani în Afganistan, astfel încît retragerea ar putea reprezenta 10 procente dintre aceştia, perspectivă care revoltă deja eşichierul aflat la stânga partidului democrat.
Specialiştii Inspectoratului General de Aviaţie au revenit din misiunea internaţională „Joint Operation Poseidon 2011 Sea”, desfăşurată în Grecia, în perioada 29 martie – 3 iunie a.c., sub egida Agenţiei Europene FRONTEX, având ca scop prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a contrabandei la graniţele maritime ale Uniunii Europene. Echipajele Inspectoratului General de Aviaţie au desfăşurat misiuni de cercetare aeriană a zonelor de graniţă maritimă, în special folosind dispozitivul de tip FLIR (forward looking infrared) de preluare a imaginilor pe timp de noapte – aflat în dotarea elicopterului – fiind în acelaşi timp pregătiţi să participe, la nevoie, la misiuni de căutare-salvare. Piloţii Ministerului Administraţiei şi Internelor au executat 181 misiuni, care au însumat 200 ore de zbor, activitatea în cadrul Operaţiunii Comune Poseidon evidenţiind rolul operaţional important pe care structura de aviaţie îl are în cadrul sistemului integrat de supraveghere a unei frontiere maritime. Costurile operaţionale pe care le implică participarea la această operaţiune sunt suportate în totalitate de Agenţia Europeană FRONTEX. Detaşamentul românesc şi echipajele elicopterului au primit în semn de recunoaştere a efortului deosebit depus în cadrul acestei misiuni internaţionale, Emblema Comandamentului Gărzii de Coastă Elene, oferită de către viceamiralul K. Soulis, comandantul Gărzii de Coastă Elene.
Guvernul indian a aprobat luni un contract în valoare de peste 4 miliarde dolari destinat achiziţionării de avioane de transport militar tip Boeing, acesta fiind cel mai valoros contract în domeniul apărării semnat de New Delhi cu un grup american, a anunţat o sursă guvernamentală locală, citată de AFP. Cumpărarea de avioane C-17 Globemaster III, folosite la transportul echipamentului greu, a fost aprobată cu ocazia unei reuniuni a Comitetului guvernamental de securitate, conform aceleiaşi surse. Contactat de AFP, Ministerul Apărării indian a refuzat orice comentariu pe această temă, însă aceeaşi sursă a precizat că executivul şi-a dat acordul pentru achiziţionarea de către guvernul indian a 10 aparate C-17, în cadrul unui contract semnat la nivel guvernamental, transmite Agerpres. Avionul Boeing tip C-17 este conceput pentru a transporta la orice destinaţie material militar, trupe, sau ajutoare umanitare. Acesta este cel mai mare contract militar semnat de India cu un grup american, după ce în 2008 îşi dăduse acordul pentru achiziţionarea a şase aparate Hercules C-130J (962 milioane dolari), iar în ianuarie 2009 a semnat, tot cu Boeing, un contract de 2,1 miliarde dolari pentru cumpărarea a şase aparate de supraveghere maritimă.
În timp ce la Chişinau se fac jocuri murdare de schimbare a rezultatului alegerilor în favoarea comuniştilor sprijiniţi de Moscova, Federaţia Rusă vrea să prezinte o variantă proprie de reconfigurare a scutului antirachetă în Europa, pe care va încerca să o promoveze săptămâna aceasta. Deşi nu se cunosc prea multe detalii, proiectul propus de Rusia implică restricţii care vor fi cel mai probabil respinse de Washington, scrie presa rusă. Varianta Moscovei prevede reducerea numărului de rachete şi instalarea acestora în locuri care ar fi inaccesibile rachetelor balistice ruseşti. În plus, planul rusesc prevede şi restricţii de viteză a rachetelor care vor fi incluse în sistemul antibalistic preconizat în Europa, scrie Moldpres. În ciuda scepticismului exprimat de comunitatea experţilor militari, preşedintele rus Dmitri Medvedev mai crede că există o şansă de a se ajunge la un acord cu SUA şi statele occidentale în această privinţă. Vineri, preşedintele rus i-a dat ordine clare în acest sens reprezentantului permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, dându-i mână liberă pentru discuţii directe cu liderii ţărilor occidentale, relatează Kommersant. Rogozin ar urma să efectueze în iunie vizite în Franţa, Marea Britanie, iar în luna iulie să se deplaseze în SUA pentru a discuta cu privire la implementarea scutului antibalistic american în Europa. Ulterior, el va călători în acelaşi scop şi în Italia, Olanda şi Turcia. La rândul său, ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov va încerca – în cadrul Consiliului Rusia-NATO, prevăzut pentru miercuri la Bruxelles, la nivel de şefi ai instituţiilor de apărare – să justifice necesitatea adoptării de către Vest a proiectului rusesc privind apărarea antirachetă în Europa.