de Anatol Terzi | iun. 3, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Ţările coaliţiei occidentale au început practic derularea operaţiunii terestre în Libia împotriva regimului condus de colonelul Muammar Gaddafi, a declarat joi reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin. „Unele ţări membre ale NATO au depăşit demult limitele impuse de Rezoluţia 1973 a Consiliului de Securitate al ONU şi au început să lovească ţinte la sol, să adopte poziţia unei singure părţi implicate în conflictul civil, trimiţând consilieri în teren. Aceasta reprezintă parţial o operaţiune terestră”, a opinat ambasadorul rus la NATO, fără a face nominalizări sau trimiteri directe la vreo ţară. Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a instituit la 17 martie a.c. o zonă de interdicţie aeriană deasupra Libiei. Pentru aplicarea acestei interdicţii, precum şi a embargoului asupra armelor şi pentru protecţia populaţiei civile, o coaliţie a ţărilor occidentale a început la 19 martie o operaţiune militară în Libia, a cărei conducere a fost preluată la scurt timp de NATO, aminteşte RIA Novosti.
Decizie NATO
Alianţa Nord-Atlantică a decis la 1 iunie prelungirea operaţiunii sale din Libia până la sfîrşitul lunii septembrie, adaugă agenţia de presă citată. „NATO şi partenerii săi au decis prelungirea misiunii în Libia încă 90 de zile”, a declarat Anders Fogh Rasmussen. „Această decizie transmite un mesaj clar regimului Muammar Gaddafi: suntem hotărâţi să continuăm operaţiunile pentru protejarea poporului libian”, adaugă Rassmussen. „Vom continua eforturile pentru a îndeplini mandatul Naţiunilor Unite. Vom menţine presiunile”, a dat asigurări secretarul general NATO. „Decizia noastră trimite un mesaj clar poporului libian: NATO, partenerii noştri şi comunitatea internaţională sunt de partea voastră. Suntem uniţi pentru a vă asigura că vă puteţi construi propriul viitor. Iar această zi se apropie”, a spus Rasmussen.
Raport ONU
ONU a acuzat miercuri regimul libian de crime împotriva umanităţii, comise în timpul reprimării revoltei populare din februarie, care s-a transformat în „război civil”. Într-un raport publicat pe Internet, comisia însărcinată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului cu anchetarea faptelor comise în Libia denunţă de asemenea „crime de război” comise de opoziţie, deşi acestea sunt mai puţine decât cele ale forţelor loiale liderului libian Muammar Gaddafi. „Pe baza informaţiilor primite în timpul vizitelor pe teren (…), Comisia (…) a conchis că crime împotriva umanităţii şi crime de război au fost comise de forţele Guvernului libian”, se arată în raport. Experţii săi, care s-au deplasat în Libia, Egipt şi Tunisia, au constatat că „crime, detenţii şi alte forme de privare gravă de libertate”, dar şi cazuri de „tortură, persecuţii, dispariţii forţate şi abuzuri sexuale au fost comise de forţele guvernamentale în cadrul unui atac generalizat (…) împotriva populaţiei civile”. „Astfel de acte se încadrează în denumirea de crime împotriva umanităţii”, explică experţii. „Avem suficiente dovezi pentru a sugera că forţele guvernamentale au recurs excesiv la forţă împotriva manifestanţilor, cel puţin în primele zile ale manifestaţiilor, antrenând un număr important de morţi şi răniţi”, continuă raportul. Acesta afirmă de asemenea că forţele guvernamentale „au deţinut arbitrar un număr important de persoane în numeroase oraşe”. Experţii denunţă între altele dispariţii forţate, precum şi obstacole în accesul la îngrijiri medicale din partea autorităţilor de la Tripoli.
de Razvan Iorga | iun. 2, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Aviatia rusa si cea a NATO vor participa, saptamana viitoare, la manevre comune inedite vizand evitarea unor atentate teroriste ca cele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, a anuntat miercuri biroul de presa al Aliantei. Exercitiul poarta numele „Vigilant Skies 2011” si este prevazut sa dureze patru zile incepand de luni, cu zboruri comune deasupra Poloniei si Marii Negre. Scenariul de manevre prevede ca avioanele poloneze F-16 incerce sa intercepteze, marti, un avion „renegat” care a decolat de la Cracovia, in Polonia, dupa care predau stafeta avioanelor rusesti Suhoi, ce au misiunea sa conduca avionul pe aeroportul polonez Malbork, din nordul tarii, potrivit NATO.
F-16 deasupra litoralului
In ziua urmatoare, deasupra Marii Negre, trei avioane F-16 turcesti si doua Suhoi urmeaza sa intercepteze un nou avion care a deviat de la planul de zbor initial si a pierdut mijloacele de comunicare. Potrivit Aliantei Nord-Atlantice, fortele aeriene rusesti nu au participat pana in prezent la manevre comune cu NATO. Exercitiul aerian intra in cadrul unui proiect ruso-atlantic pus in aplicare pentru a impiedica repetarea unor atentate de tipul celor de la 11 septembrie din Statele Unite, „NATO-Russia Council Cooperative Airspace Initiative (CAI)”. Acesta vizeaza „schimbul de informatii privind miscarile din spatiile aeriene ale NATO si Rusia si coordonarea interceptarii avioanelor” suspectate ca ar fi folosite la comiterea unui atentat, potrivit unui comunicat al Aliantei. Initiativa va permite „ameliorarea securitatii a mii de pasageri care folosesc zilnic zborurile internationale ce traverseaza spatiile aeriene ale NATO si Rusiei si a milioane de persoane de la sol”, a precizat comunicatul. Manevrele vor fi coordonate de la doua centre de control, de la Varsovia si, respectiv, Moscova. In ultima vreme relatii dintre Moscova si Washinton s-au racit pe fondul dorintei SUA de a amplasa elemente ale scutului antiracheta in Romania si Polonia. Rusia a reactionat dur, amenintand cu rupere noului tratat START semnat de Obama si Medvedev.
Avioane americane pentru Romania si Bulgaria
In privinta unul eventual contract intre Romania si SUA privind achizitionare de avioane multirol F-16 de catre tara noastra, nici Guvernul român si nici cel american nu sunt dispuse sa se ocupe in acest moment de un aranjament financiar cu privire la achizitionarea de avioane F-16, a declarat joi ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, care a precizat insa ca exista mai multe variante in privinta acestui contract. Intrebat, intr-o conferinta de presa, daca are noutati in legatura cu contractul privind achizitionarea de avioane F-16, ambasadorul Mark Gitenstein a afirmat ca este o negociere foarte complicata pentru ca la un moment dat va fi nevoie de anumite aranjamente de ordin financiar. „Sincer, cred ca niciunul dintre cele doua guverne nu este foarte dispus la ora actuala sa intre, sa se ocupe de un asemenea aranjament financiar”, a declarat Gitenstein. El a admis ca este posibil un aranjament de cumparare la pachet al unor astfel de aparate de catre Romania, Bulgaria, Turcia si Croatia.
de Razvan Iorga | iun. 2, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
MAE-MApN va forma o delegatie condusa de secretarul de stat Bogdan Aurescu care se va deplasa la Washington in perioada 3-6 iunie, informeaza MAE. Scopul acestei deplasari este stabilirea pasilor care trebuie urmati pentru amplasarea pe teritoriul Romaniei a unor componente ale scutului antiracheta. Programul vizitei va cuprinde intalniri cu oficiali de rang inalt din cadrul Departamentului de Stat, Congresului SUA si Departamentului Apararii. La nivelul Departamentului de Stat, Bogdan Aurescu va discuta cu Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor si securitate interna]ionala, Nancy McEldowney, prim-adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene si euro-asiatice, Pamela Quanrud, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene si euro-asiatice, si Frank Rose, asistentul adjunctului secretarului de stat pentru politica de aparare si opera]iuni de verificare. Programul deplasarii la Washington include si o intrevedere la Departamentul Apararii, cu James Townsend, adjunct al asistentului secretarului apararii pentru Europa si NATO. De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu se va intalni cu Michael Turner, presedinte al subcomitetului pentru for]e strategice din cadrul Comisiei pentru for]ele armate a Camerei Reprezentan]ilor, si Loretta Sanchez, vicepresedinte al subcomitetului pentru for]e strategice din cadrul Comisiei pentru for]ele armate a Camerei Reprezentan]ilor. Agenda de discu]ii in aceste intalniri va fi cuprinzatoare si va include subiecte din portofoliul gestionat de oficialul roman aflate in actualitatea interna]ionala, regionala si bilaterala, precizeaza MAE.
Intarirea parteneriatul strategic la Marea Neagra
Ministerul Afacerilor Externe mai anunta ca vor fi analizate stadiul si perspectivele de dezvoltare in continuare a rela]iei de Parteneriat Strategic intre Romania si SUA, inclusiv in ceea ce priveste pasii de urmat in vederea intrarii in vigoare a Acordului privind amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor componente terestre ale sistemului american de aparare antiracheta in Europa, care a fost finalizat la nivelul delega]iilor de negociere la runda a 7-a, din 4 mai 2011. Subiectul apararii antiracheta va fi abordat si din punctul de vedere al dezvoltarilor la nivelul NATO. Un alt subiect discutat va fi cel al rela]iei NATO-Rusia in contextul deciziilor adoptate la Summit-ul NATO de la Lisabona, printre care cea de cooperare in domeniul apararii antiracheta ocupa un loc aparte. Va fi trecuta in revista cooperarea romano-americana in teatrele de opera]ii. Tot pe plan politico-opera]ional, va fi discutata rela]ia SUA-UE in contextul semnarii recente a Acordului de cooperare in domeniul gestionarii crizelor. De asemenea, vor fi avute in vedere evolu]iile recente din vecinatatea Alian]ei Nord-Atlantice, cu accent special asupra celor din regiunea Marii Negre.
de Anatol Terzi | iun. 2, 2011 | Alte regiuni, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Moscova se agita din ce in ce mai mult, deranjata de aspiratiile romanilor de pe ambele maluri ale Prutului, asa ca incearca cu orice pret sa-si manifeste prezenta in Republica Moldova. Numai ca Statele Unite ale Americii sustin, prin vocea ambasadorului Mark Gitenstein, ca sunt decise sa fie alaturi de Romania. “Armata americană oferă, de asemenea, instruire pentru a spori capacităţile forţelor armate române. Am furnizat cursuri de scurtă durată pentru dezvoltarea anumitor aptitudini, iar sute de reprezentaţi ai armatei române au urmat cursuri de instrucţie generală pentru ofiţeri. Aceştia au fost în SUA în peste o mie de programe de schimb de experienţă în ultimii 20 de ani. Statele Unite sunt profund recunoscătoare pentru ajutorul dat de armata română în Irak şi Afganistan. Dorim ca românii care luptă cot la cot cu noi să fie cât se poate de bine pregătiţi şi apăraţi”, a declarat diplomatul american, cu ocazia prezentării proiectului privind prezenţa SUA în România. De asemenea, Gitenstein a ţinut să precizeze că preşedintele Barack Obama şi-a exprimat la reuniunea de la Varşovia sprijinul său pentru modificarea legislaţiei referitoare la programul Visa Waiver, astfel încât criteriul de bază pentru includerea în program să nu mai fie rata naţională de refuzuri a vizelor, ci proporţia de persoane care depăşesc şederea legală în SUA, iar participarea României la program ar putea fi astfel facilitată.
Prezenta militara
Din 1993 şi până în prezent, prin programele Biroului de cooperare în domeniul apărării au fost cheltuiţi 340 de milioane de dolari.
–Finanţare militară străină (FMF): 203 milioane de dolari din 1996 până în prezent. FMF este programul prin care Guvernul SUA finanţează, prin subvenţii sau împrumuturi, achiziţionarea de articole militare, servicii şi programe de formare americane în vederea susţinerii obiectivelor SUA de asigurare a stabilităţii şi pentru a permite prietenilor şi aliaţilor să-şi asigure capacităţi de apărare sporite. În România, programul FMF a început în 1996. Se alocă fonduri doar Ministerului Apărării Naţionale (MAPN). Cu ajutorul ODC, MAPN distribuie fondurile primite prin FMF pentru comunicaţii tactice, achiziţii de C-130 şi service pentru acestea, Centrul Operaţional de Sprijin Aerian, sisteme sigure de management al datelor, simulări comune ale unor conflicte şi ale unor activităţi tactice, consultanţi pentru programe de formare şi transformare şi echipament militar pentru soldaţi. Fondurile alocate României prin FMF în anul 2010 au o valoare de 13 milioane de dolari.
–Programul Internaţional de Formare Militară şi Educaţională (IMET): 19,8 milioane de dolari din 1996 până în prezent. Programul IMET permite ofiţerilor şi personalului angajat pe bază de contract să participe la cursuri la unul dintre colegiile de război americane pentru studii aprofundate şi studii de securitate ori pentru cursuri de specializare profesională de durată mai scurtă. România a început să participe la acest program în anul 1996. În 2010 s-au cheltuit 1,8 milioane de dolari, iar pentru anul 2011 s-au alocat fonduri în valoare de 1,8 milioane de dolari.
–Mil-to-Mil: Din 1993 până în prezent, au avut loc peste 1.000 de evenimente ce au presupus programe de formare şi schimburi de personal. (Costurile estimate: 40 de milioane de dolari). Programul presupune interacţiuni între forţele armate americane şi cele române, precum echipe de contact, vizite de familiarizare, conferinţe, elaborarea de studii, misiuni de evaluare şi vizite ale unor oficialităţi militare şi civile de rang înalt. În plus, Garda Naţională a Statului Alabama a organizat 145 de eveniment ca parte a programului State Partnership. Valoarea bugetului pentru anul 2011 este de aproximativ 650.000 de dolari.
–Asistenţă umanitară: 6,5 milioane de dolari din 1996 până în prezent. Programul de asistenţă umanitară finanţat de către Departamentul Apărării al SUA a fost iniţiat în anul 1996. Guvernul SUA a renovat grădiniţe, şcoli şi spitale din cele mai dezavantajate zone din România. Printre proiectele realizate se numără: renovarea Grădiniţei nr. 3 din Năvodari, judeţul Constanţa, renovarea spitalului orăşenesc din Babadag, renovarea unui dispensar din localitatea Maliuc şi renovarea centrului de plasament „Cristian” pentru copiii cu handicap neuropsihic şi fizic (toate din judeţul Tulcea). Bugetul anual are o valoare de aproximativ 850.000 de dolari. Pentru anul 2011 au fost deja aprobate 11 proiecte.
–Centrul Marshall: 446 de absolvenţi români din 1994 până în prezent (nu există estimări ale costurilor programului). Centrul Marshall, inaugurat în 1993 şi situat în localitatea Garmisch-Partenkirchen, din Germania, este un program comun al Guvernului SUA şi al Guvernului Germaniei. Participarea României a început în anul 1994. Reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ai Ministerului Apărării Naţionale, precum şi parlamentari participă la Centrul Marshall la cursuri de studii de securitate, relaţii civil-militare, operaţii de stabilizare post-conflict, luptă împotriva terorismului, luptă împotriva corupţiei şi la cursuri de limbă engleză. În jur de 38 de români participă la cursuri anual şi alţi 40 participă la conferinţele anuale. România ocupă locul doi ca număr de membri ai Asociaţiei de Absolvenţi ai Centrului Marshall din regiunea Eurasia, cu peste 460 de absolvenţi.
–Fonduri 1206: 11,1 milioane de dolari din 2010 până în prezent. Aceste fonduri sunt utilizate pentru pregătirea şi dotarea cu echipament a forţelor militare străine în vederea operaţiunilor militare şi de stabilizare post-conflict la care participă SUA. În anul fiscal 2010, România a primit 11,1 milioane de dolari pentru achiziţionarea de echipament destinat forţelor pentru operaţiuni speciale care participă la programele de antrenament ale Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) şi la programele de neutralizare a dispozitivelor explozive improvizate, destinate unităţilor ce urmează a fi desfăşurate în Afganistan. În Germania s-a oferit de asemenea instruire pentru personalul care urmează să conducă vehiculele blindate rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor (MRAP) oferite de Guvernul SUA forţelor armate româneşti din Afganistan. Fondurile sunt folosite şi pentru aducerea în România a unor echipe de pregătire din SUA care să-i antreneze şi să-i pregătească pe soldaţi pentru operaţiunile de luptă din Afganistan.
–Exerciţii: Toate cele patru categorii de forţe armate, ca şi Fortele pentru Operaţiuni Speciale, efectuează exerciţii şi activitati de antrenament/instrucţie (etc.) în România. De exemplu, Forţele Aeriene ale SUA efectuează de obicei un exerciţiu de transport aerian şi două exercitii cu aparate de vânătoare în fiecare an. De exemplu, Forţele Aeriene ale SUA din Europa au adus o escadrilă de avioane F-16 la Câmpia Turzii în octombrie 2010 pentru un exerciţiu de antrenament de două săptămâni împreună cu o escadrilă română de vânătoare. Marina Militară a SUA planifică de obicei una sau două vizite ale navelor sale militare în fiecare an. Corpul de Infanterie Marină dislocă aproximativ 160 de infanterişti marini în cadrul Task Force East la Constanţa pentru şase luni de pregătire în comun cu România şi alte 12 ţări din zonă. Forţele Terestre ale SUA au efectuat exerciţii de antrenament la nivel de batalion împreună cu Forţele Terestre Române în cadrul Task Force East, ca şi patru Exerciţii de Misiune Reală la Centrul Român de Pregătire de Luptă de la Cincu pentru batalioanele care se pregăteau să fie dislocate pentru misiune în Afganistan. În afara de acestea, Forţele pentru Operaţiuni Speciale (SOF) ale SUA efectuează multiple exerciţii de antrenament predislocare împreună cu omologii lor SOF din Romania.
–Sprijin pentru forţele armate române din Afganistan, Irak şi Kosovo. SUA au oferit spre utilizare trupelor române din Afganistan 60 de vehicule blindate rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor (MRAP) în valoare de 60 de milioane de dolari. Vehiculele protejează soldaţii împotriva atacurilor cu dispozitive explozive şi a ambuscadelor, cauza numărul unu a deceselor în teatrele de operaţiuni.
Citiţi în continuare discursul ambasadorului Mark Gitenstein:
Românii au crezut că americanii aveau să vină în România în timpul întunecatelor zile ale celui de-al Doilea Război Mondial şi după ce Cortina de Fier s-a lăsat peste Europa. Noi, americanii n-am putut să venim atunci, dar, de la căderea comunismului, recuperăm timpul pierdut. Cred că acum suntem parteneri extraordinari şi vom continua să fim şi pe viitor. Suntem împreună, pentru totdeauna.
Acest proiect a început acum un an şi jumătate cu o simplă întrebare: “Ce fac americanii în România?” Credeam că va fi simplu să răspundem, dar nu a fost aşa. Ştiam la sosirea mea aici că urma să văd numeroase semne ale activităţii americane, însă călătoriile prin ţară mi-au oferit o apreciere mult mai complexă a amplorii prezenţei americane în România. Am văzut nivelul extraordinar de colaborare şi parteneriat ca pe o mărturie a forţei relaţiei noastre bilaterale. Am văzut numeroasele legături de afaceri, cooperare militară şi proiecte umanitare care unesc laolaltă naţiunile noastre în cursul acţiunii comune pentru a atinge ţelurile împărtăşite ale unei societăţi deschise, o democraţie vibrantă şi respectul pentru drepturile omului.
Proiectul hărţii a continuat să se dezvolte pe măsură ce încercam să obţinem mai multe informaţii. Am început prin a consemna prezenţa noastră oficială în România, Ambasada şi Colţurile Americane (American Corners), răspândite în întreaga ţară. I-am rugat apoi pe colegii noştri militari să ne dea date despre proiectele lor de asistenţă umanitară prin care au fost reutilate şcoli şi spitale. Ne-am îndreptat atenţia spre voluntarii din Corpul Păcii, care îşi dăruiesc doi ani din viaţă pentru a veni să locuiască şi să muncească în satele şi oraşele din întreaga Românie. Am căutat companii deţinute şi administrate de americani şi americani de origine română. Am vorbit cu organizaţiile neguvernamentale americane care încearcă să propage idealurile democratice, să-i ajute pe săraci sau să ofere calculatoare bibliotecilor de pe tot cuprinsul României. Am luat toate aceste informaţii şi le-am pus pe o hartă, pentru a ilustra amploarea activităţilor noastre şi forţa prieteniei dintre noi. Pe măsură ce vă voi prezenta aceste slide-uri, cred că veţi fi la fel de impresionat ca şi mine cu privire la nivelul de cooperare care există între ţările noastre.
Începem cu ambasada noastră de aici, din Bucureşti, unde americanii şi dedicatul nostru personal român lucrează împreună. Aproximativ 100 de americani şi 300 de români lucrează în ambasada de aici, din Bucureşti, şi după cum ştiţi, ne pregătim să ne mutăm în septembrie, într-o nouă clădire aproape de Băneasa Mall. Colaborăm cu oficiali guvernamentali, presă şi ONG-uri pentru a promova interesele americane şi a oferi servicii consulare pentru români şi americani. Toate locaţiile americane oficiale sunt redate cu roşu.
Avem opt Colţuri Americane (American Corners) amplasate de-a lungul şi de-a latul României, majoritatea în biblioteci publice. Aceste Colţuri servesc drept centre de resurse pentru ca românii să afle informaţii despre Statele Unite. Anual peste 30.000 de români le vizitează. Încurajăm pe toată lumea să profite de informaţiile şi programele oferite de Colţurile americane.
Armata noastră oferă fonduri de dezvoltare comunitară pentru a fi un bun vecin. Proiectele de asistenţă umanitară ale armatei sunt redate pe hartă cu galben. De exemplu, comunităţile care se învecinează cu unităţi militare au beneficiat de şcoli şi spitale reutilate. În zonele afectate de inundaţii în 2010 au fost oferite pompe de apă. Proiectele de asistenţă umanitară ale armatei SUA continuă să se extindă, anul acesta fiind planificate unsprezece astfel de proiecte.
Armata americană oferă, de asemenea, instruire pentru a spori capacităţile forţelor armate române. Am furnizat cursuri de scurtă durată pentru dezvoltarea anumitor aptitudini, iar sute de reprezentaţi ai armatei române au urmat cursuri de instrucţie generală pentru ofiţeri. Aceştia au fost în SUA în peste o mie de programe de schimb de experienţă în ultimii 20 de ani. Statele Unite sunt profund recunoscătoare pentru ajutorul dat de armata română în Irak şi Afganistan. Dorim ca românii care luptă cot la cot cu noi să fie cât se poate de bine pregătiţi şi apăraţi.
O altă formă de activitate americană în România o reprezintă Corpul Păcii, a cărui prezenţă este redată cu albastru. Anul acesta marchează o serie de aniversări importante pentru Corpul Păcii: douăzeci de ani de activitate în România şi cincizeci de ani de la înfiinţarea Corpului Păcii. În România, au activat 1.040 de voluntari care au predat limba engleză, au lucrat la proiecte de mediu sau au ajutat ONG-urile şi administraţiile locale să se dezvolte. La ora actuală, sunt 87 de voluntari în 31 de judeţe.
Investiţiile americane directe în România continuă să crească pe măsură ce sunt anunţate noi investiţii, iar cele existente se extind. Numai începând din 2008 şi până în prezent, companiile americane au anunţat planuri de investiţii viitoare în România în valoare de 1,2 miliarde de dolari. Peste 100 de companii americane prezente aici au peste 15.000 de angajaţi români. Companiile sunt redate cu verde şi majoritatea sunt concentrate în Bucureşti. Companiile americane sunt implicate într-o mare diversitate de activităţi, care includ tehnologia informaţiei, agricultură şi alimentaţie, fabricarea de autovehicole, asigurări, fonduri de investiţii şi produse de larg consum.
Activitatea ONG-urilor este redată cu portocaliu pe hartă. Câteva exemple de entităţi americane includ piese “grele” cum sunt World Vision, German Marshall Fund, Soros, Habitat for Humanity şi Fundaţia Româno-Americană. Aceste grupuri nonprofit lucrează pentru a crea o societate mai puternică şi mai dreaptă în România. În orice moment, în România sunt între 500 şi 600 de voluntari americani.
O contribuţie deosebit de importantă la prezenţa americană este redată cu violet – Fundaţia Bill şi Melinda Gates. Ei au dat 27 milioane de dolari prin proiectul lor intitulat Biblionet, care va oferi calculatoare unui număr de 1.600 biblioteci publice din toată România. În plus, proiectul Biblionet oferă instruire pentru bibliotecari astfel încât românii din cătunuri izolate să poată profita de avantajul de a fi conectaţi cu lumea prin internet. Aş adăuga că aceştia vor putea participa direct la programele e-guvernare derulate de Guvernul României.
Vă încurajez să aflaţi mai multe detalii despre prezenţa americană în România de pe pagina noastră web http://romania.usembassy.gov/. Există un link în partea dreaptă a paginii, cu harta României şi sintagma “Împreună pentru totdeauna” scrisă pe hartă. Daţi click pentru a accesa secţiunea referitoare la Prezenţa americană în România de pe site-ul nostru. Găsiţi aici informaţii noi şi actualizate, precum şi link-uri către hartă. În josul paginii veţi vedea secţiunea care va găzdui în fiecare lună profiluri ale unor americani care lucrează în România.
Primul cetăţean american al cărui profil îl prezentăm este Leslie Hawke de la Ovidiu Rom. Leslie a fost voluntar al Corpului Păcii şi s-a îndrăgostit atât de tare de România încât a rămas aici pentru a-i ajuta pe copiii romi să meargă la şcoală. Suntem foarte mândri de munca lui Leslie şi credem că este cât se poate de nimerit ca ea să fie prima persoană din seria noastră de profiluri. Vom continua să reînnoim această secţiune a website-ului nostru, o dată pe lună, cu profiluri de cetăţeni americani care derulează aici proiecte similare.
Revenim la harta pe care o vedeţi în broşură, care ilustrează amploarea prezenţei americane în România. După cum vedeţi, activităţi americane sunt în toate judeţele şi sunt răspândite de-a lungul şi de-a latul ţării.
Vă încurajez pe toţi să citiţi site-ul nostru pentru a afla mai multe infomaţii şi pentru a vedea profilurile lunare ale unor americani care lucrează în România. Avem, de asemenea, broşuri şi fişe informative pentru diferite sectoare. Proiectul hărţii nu este static, el va continua să crească pe măsură ce noi ne vom mări prezenţa aici în România. Vom continua să-l îmbogăţim cu noi informaţii pe măsura trecerii timpului şi atunci când aflăm despre proiecte noi sau începem noi activităţi. O dată cu trecerea anilor, sunt încrezător că relaţia dintre ţările noastre va continua să devină tot mai puternică şi mai strânsă. România şi Statele Unite sunt cu adevărat împreună, pentru totdeauna.
de Razvan Iorga | iun. 1, 2011 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Amenintarile asimetrice si mutarea unor fronturi de lupta in sfera virtuala a reasezat in scheme de aparare nationala notiunea de contracarare a atacurilor cibernetice. Daca pana in prezent se utilizau metode conventionale de lupta, in ziua de azi s-a constat ca un atac cibernetic bine plasat asupra unor institutii-cheie poate paraliza un intreg sistem de stat, fapt ce ar putea aduce prejudicii grave dar si dezordine in randul populatiei. Dupa ce in ultimii ani, statele membre NATO s-au plans constant de atacuri cibernetice, cele mai multe fiind localizate din zona Asiei dinspre China, se pare ca statele membre ale Aliantei Nord-Atlantice isi vor concentra atentia din in ce mai multa in vedere inchiderii breselor din sistemele cibernetice de aparare si vor monitoriza cu atentie acest fenomen. Pe acest trend doreste sa se aseze si Romania care a anuntat ca lucreaza la un astfel de proiect de aparare coordonat simultan de toate institutiile care se ocupa cu securitatea nationala.Mai mult, SUA ia in calcul chiar si masuri de retorsiune armata impotriva statelor care vor incerca atacuri de acest tip asupra institutiilor americane. Agentia KARADENIZ-PRESS a scris marti ca Pentagonul a precizat ca atacarea retelelor informatice de catre o alta tara poate constitui un act de razboi, lasand de inteles ca fortele SUA isi rezerva dreptul de a interveni in aceste tari. Aceasta noua strategie este gandita in termenii in care un astfel de atac cibernetic produce moartea, avarierea, distrugerea sau perturbari importante, ca cele care pot fi provocate de un atac militar traditional, atunci acestea pot fi considerate ca „utilizare a fortei” si li se poate raspunde in forma clasica de retorsiune. Raportul american despre astfel de vulnerabilitati se intinde pe 30 de pagini, in versiunea clasificata, si 12 in cea neclasificata si da drept exemple sabotarea programului nuclear iranian cu virusul Stuxnet si atacurile asupra retelei informatice a firmei americane de armament si aviatica Lockheed Martin, una dintre cele mai mari din lume.
Dupa scut antiracheta, urmeaza scutul cibernetic
Romania vine si ea in intampinarea unor astfel de probleme de securitate si mai nou incearca sa dezvolte o infrastructura informationala menita sa poate sa faca fata noilor amenintari de acest tip. Prin Hotararea de Guvern privind infiintarea si functionarea CERT (Centrul national de raspuns la incidente de securitate cibernetica), Bucurestii intra in randul capitelelor NATO preocupate de acest fenomen. Potrivit unui document obtinut de Hotnews, noua structura va avea 41 de posturi si va gestiona un sistem de alerta timpurie si informare in timp real privind incidentele cibernetice. Centrul national de raspuns la incidente de securitate cibernetica (CERT-RO) este in prezent un doar un departament in cadrul ICI (Institutul national de cercetare in Informatica), iar anuntul ca se pregateste cadrul legal pentru operationalizarea acestuia a fost facut de catre ministrul comunicatiilor in luna aprilie 2011, la o conferinta ministeriala din Ungaria pentru ca acesta sa fie repetat de catre Valerian Vreme vinerea trecuta la Bruxelles. „Centrul de raspuns la incidente de securitate cibernetica a fost infiintat prin Hotarare de Guvern in urma cu circa doua saptamani, este o directie in subordinea ministerului Comunicatiilor (MCSI), localizat la ICI, cu un director in persoana lui Victor Vevera. Intr-o prima etapa centrul va avea 20 de posturi, iar lansarea oficiala a acestuia se va face pe 20 iunie 2011, in cadrul unui eveniment la care va participa si presedintele Agentiei Europeane pentru securitatea retelelor si a informatiei (ENISA). Politica acestuia este sa apere in principal sistemele IT ale statului”, a declarat Vreme pentru Hotnews. Comitetul de coordonare va fi format din reprezentanti ai: Ministerului Comunicatiilor, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, ai Serviciului Roman de Informatii, ai Serviciului de Informatii Externe, ai Serviciului de Telecomunicatii Speciale, ai Serviciului de Protectie si Paza, ai Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat si ai Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM). Printre principalele directii de actiune ale acestui nou program se numara constituirea si operationalizarea unui Sistem national de securitate cibernetica (SNSC). Acesta reprezinta „cadrul de cooperare care reuneste autoritati si institutii publice, mediul academic si cel de afaceri, asociatii profesionale, organizatii neguvernamentale, cu responsabilitati si capabilitati in domeniu, in vederea coordonarii actiunilor pentru asigurarea securitatii componentei nationale a spatiului cibernetic”.
Campul virtual de lupta
In aceeasi logica a prevenirii si contracararii unor astfel de atacuri, cotidianul britanic „The Guardian” a scris marti ca Marea Britanie va dezvolta un program de instrumente cibernetice destinate contracararii riscurilor la adresa sigurantei nationale provenind din mediul informatic. La fel ca si partenerii de peste Ocean, oficiali guvernamentali britanici au declarat ca Marea Britanie are nevoie de noi optiuni ofensive, nu doar de metode de protejare a infrastructurii informatice guvernamentale. Secretarul de stat responsabil de Fortele Armate, Nick Harvey, a declarat ca „spatiul cibernetic va face parte in viitor din campul de lupta”, subliniiind ca instrumentele de contracarare a atacurilor informatice vor face parte integranta din capacitatile militare britanice. „Avem nevoie de capabilitati in acest domeniu si dezvoltam astfel de capabilitati”, a subliniat secretarul de stat. „Spatiul virtual este un domeniu nou, dar regulamentele si normele generale pot fi aplicate in aici”, a explicat el.
Germania, pe pozitii
Si cea mai mare forta a NATO din Europa, Germania, se gandeste tot mai serios la combaterea acestui fenomen. Agentia Deutsche Welle a relatat ca la 1 aprilie 2011, la Bon, si-a inceput activitatea Centru National de Aparare Cibernetica in cadrul Oficiului Federal pentru Siguranta si Tehnica Informationala, pe scurt BSI. La inceputul lunii februarie, in cadrul celei de-a 47-a Conferinte Pentru Securitate de la München, Thomas de Maiziere pe atunci inca ministrul de interne si responsabil pentru siguranta cibernetica atragea atentia asupra dimensiunii amenintarii: „La fiecare doua secunde asistam la un atac in internet, la fiecare doua secunde. De patru-cinci ori pe zi, sunt atacate retelele de informatii guvernamentale, atacuri puse de autoritatile germane pe seama serviciilor de informatii straine”. Amenintarile venite din spatiul cibernetic sunt, intre timp, constientizate si de opinia publica si de politicieni. Anul trecut si-a inceput activitatea comandoul cibernetic in Statele Unite ale Americii.
Combatanti electronici
Astfel de „pregatiri de razboi” se fac si de catre alte state militariste ale lumii: Rusia, Israel, Coreea de Nord si Iran, aceasta din urma sustinand sus si tare ca detine cea de-a doua armata cibernetica din lume. China, alaturi de Rusia, este acuzata ca deruleaza cele mai mari operatiuni de spionaj virtual, atacand frecvent computerele militare ale Occidentului. Mai nou, agentii chinezi din diverse zone ale lumii lasa in diferite locuri stick-uri USB infectate in speranta ca cei care le gasesc le vor folosi, facilitandu-le in acest mod accesul la diverse retele. Beijingul respinge ferm acuzatiile si vine cu date ce arata ca, de fapt, China este principala tinta in acest conflict. Revista „Wangluo Chuanbo”, editata de Biroul de informatii al Guvernului, sustine ca aproximativ 18 milioane de computere din China sunt virusate lunar, iar aceste atacuri cresc de la an la an. Potrivit unui raport al companiei americane Symantec, 25% din atacurile asupra computerelor chineze au fost lansate, in 2008, din SUA. Motiv pentru multi de a arata cu degetul spre Washington, care refuza propunerile Rusiei de creare a unui tratat (dupa modelul START) privind reglementari mai stricte pentru internet. Chiar daca America, fiind tara cea mai computerizata, este si cea mai expusa la atacurile cibernetice. Aceste temeri si contramasurile care se impun vin pe fondul crearii unor noi dimensiuni conflictuale in care regulile combative clasice nu sunt inca asezate inca pe aceasta noua harta a razboiului iar actorii nu tin cont de nicio regula.
de Anatol Terzi | iun. 1, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Konstantin Kosacev a cerut marţi Statelor Unite să „abandoneze imediat” proiectul de scut antirachetă din Europa de Est, pe motiv că „subminează” consolidarea încrederii între Moscova şi Washington, precum şi între Rusia şi NATO. „Este necesar să fie abandonat imediat proiectul de creare pe viitor a unor sisteme de apărare antirachetă” americane în Europa, a declarat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera inferioară a Parlamentului rus, Konstantin Kosacev, citat de aenţia Itar-Tass. „Aceste sisteme nu ameninţă Rusia, pentru că sunt concepute pentru a face faţă armelor specifice, rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, pe care Rusia nu le posedă”, a explicat Kosacev, potrivit Mediafax. „Dar unele iniţiative ca acestea subminează procesul de consolidare a încrederii între Rusia şi Statele Unite şi între Rusia şi NATO”, a adăugat el. Statele Unite şi Varşovia au semnat în iulie 2010 un protocol care concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american din Europa, care nemulţumeşte Moscova. O nouă etapă a fost atinsă la 3 mai, cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România, pentru desfăşurarea unor elemente ale viitorului scut antirachetă în această ţară. Moscova, care cere ca Washingtonul să o implice în acest proiect, a solicitat cel puţin garanţii potrivit cărora aceste instalaţii nu constituie o ameninţare pentru potenţialul său de disuasiune nucleară. Statele Unite au anulat în septembrie 2009 un prim proiect de scut antirachetă, pus la punct de administraţia George W. Bush, care a generat nemulţumirea Rusiei, şi au anunţat o nouă versiune, mai puţin controversată, dar numeroase dezacorduri continuă să existe. Ca metoda de contramasura la instalarea in Romania a scutului american in apropierea braului de securitate al Rusiei, Moscova intentioneaza sa amplaseze pe teritoriul belarus sisteme de racheta de tip S-400, sustine secretarul de Stat al Uniunii Rusia-Belarus, Pavel Borodin, citat de Russia Today. Decizia de furnizare a unor sisteme antiaeriene S-400 Belarusului deja a fost luata, a precizat Pavel Borodin. “Sistemele vor fi amplasate in Rusia si Belarus. Avem un teritoriu comun, nu avem frontiere”, explica Borodin, prezent la un targ de tehnologie militara organizat la Minsk. Rusia a criticat dur decizia Statelor Unite de amplasare a unor elemente antiracheta in Romania si un plan pentru montarea de instalatii similare in Polonia, considerand ca scutul american antiracheta reprezinta o amenintare pentru interesele ruse. Moscova a amenintat chiar ca ar putea sa se retraga din noul Tratat START, care prevede limitarea capacitatilor strategice. Sistemele antiaeriene ruse S-400 (SA-21 Growler, conform terminologiei NATO) pot intercepta si distruge avioane militare, rachete de croaziera si rachete balistice. Presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama vor discuta despre scutul antiracheta si aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) in cadrul summitului G8 de la Deauville, a anuntat marti consilierul presedintelui rus, Arkadi Dvorkovici.
