de Razvan Iorga | mart. 6, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Daca in Romania, Consiliul Concurentei nu a putut dovedi cardasia companiilor care vand combustibili pe piata autohtona, nu acelasi lucru se intampla la sud de Dunare, acolo unde autoritatile de la Sofia au gasit dovezi ale colaborarii acestora in privinta fixarii unui pret neconcurential. Autoritatea antitrust din Bulgaria a decis sa amendeze patru mari retaileri de carburanti – Lukoil Bulgaria, Naftex Petrol, Rompetrol si OMV – pentru formarea unui cartel in vederea cresterii preturilor, informeaza Novinite. Comisia pentru Protectie si Concurenta a lansat in vara anului trecut ancheta, care cuprinde Lukoil Bulgaria, Naftex Petrol, Rompetrol si OMV, potrivit unui document al autoritatii de reglementare, obtinut de coatidianul 24 Ore. In plus, comisia analizeaza si daca Lukoil Bulgaria, controlata de grupul rus Lukoil, a abuzat de pozitia dominanta de pe piata carburantilor. Sute de soferi au organizat in Bulgaria proteste impotriva preturilor la combustibil, scrie Novinite. Potrivit legislatiei privind concurenta, amenzile pentru constituirea unui cartel sunt de pana la 10% din cifra de afaceri din anul anterior a companiilor implicate. in Romania, Consiliului Concurentei a sanctionat in ianuarie companiile OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI Romania, MOL Romania Petroleum Products si Lukoil Romania cu amenzi ce cumuleaza 880,5 milioane lei (205 milioane de euro), reprezentand aproximativ 3% din cifrele de afaceri realizate in anul 2010, in cadrul unei investigatii pe piata carburantilor. Consiliului Concurentei a constatat ca exista dovezi ca respectivele companii s-au inteles in perioada 2007-2008 sa retraga de pe piata sortimentul de benzina ECO Premium care le genera sub 20% din vanzari si reprezenta mai putin de 5% din cifra de afaceri.
de Razvan Iorga | mart. 5, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania are perspectiva independentei energetice totale, a declarat presedintele Traian Basescu dupa ce a vizitat nava de foraj marin Deepwater Champion, a companiei ExxonMobil, din Marea Neagra. Basescu a spus ca romanii nu trebuie sa se astepte ca exploztarea zacamantului din marea Neagra sa inceapa imediat pentru ca sunt necesare prospectiuni. „In anul 2011, Romania a consumat 14,2 miliarde de metri cubi de gaze, din care 11,4 miliarde productie interna si import de completare circa trei miliarde. Faceti socoteala, cati ani ne-ar ajunge depozitul deja gasit, ca sa nu mai importam gaze. Este clar ca Romania are perspectiva independentei energetice totale, iar daca si celelalte zacaminte ce urmeaza a fi prospectate vor indica cantitati asemanatoare, Romania poate fi una dintre sursele de gaze nu numai pentru ea insasi dar si pentru multe alte tari din Europa”, a declarat Traian Basescu. in 22 februarie, OMV Petrom si ExxonMobil Exploration and Production Romania au anuntat o descoperire semnificativa la exploatarile din Marea Neagra, estimarile preliminare plasand zacamantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei.
Operatiunile de foraj derulate de cele doua companii in Marea Neagra au inceput la sfarsitul anului 2011 si sunt pe cale sa fie finalizate, anunta OMV Petrom. Zacamantul a fost descoperit in urma forarii putului Domino-1 de catre ExxonMobil, prima operatiune la mare adancime in largul tarmului romanesc, cu o adancile de peste 3.000 de metri. Domino-1 este amplasat in Blocul Neptun, la 170 de kilometri de tarm, in ape cu o adancime de aproximativ 930 de metri, se spune in comunicat. ExxonMobil si OMV Petrom intentioneaza sa continue lucrarile in acest an, rezutatele achizitiei de date seismice urmand sa determine urmatoarele etape, noteaza companiile. Petrom a extras anul trecut 5,23 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 3% mai mult decat in 2010. Celalalt mare producator de gaze din Romania, compania de stat Romgaz, produce cantitati apropiate de cele extrase de Petrom. Piata romaneasca a gazelor naturale a crescut anul trecut cu 3%, la 14,2 miliarde metri cubi, potrivit datelor prezentate miercuri de OMV Petrom. Consumul intern este acoperit atat din productia Romgaz si Petrom, cat si prin importuri din Rusia, de la grupul Gazprom.
de Anatol Terzi | mart. 5, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Lituania incearca sa scape de sub papucul Gazprom
Republica Lituania va închiria de la compania norvegiană Hoehg LNG o platformă plutitoare pentru a putea importa gaz natural lichefiat, au declarat saptamana trecuta, surse locale, citate de mass-media rusa. Anterior, si in regiunea Marii Negre, state riverane precum Ucraina, Romania si Bulgaria si-au exprimat dorinta de a cumpăra gaz lichefiat, chiar dacă lucrurile nu au mers în acest caz mai departe de simple intenţii.
La Vilnius, afacerea cu norvegienii este considerată un pas menit să distrugă monopolul companiei ruse Gazprom. Compania lituaniană de stat Klaipedos Nafta va primi în leasing pe 10 ani o navă pentru păstrarea şi regazificarea de gaz natural lichefiat (FSRU), cu o capacitate de 170.000 de metri cubi, la preţul de 156.200 de dolari pe zi. ‘Acesta este preţul pieţii. Afacerea este una cinstită şi pentru noi, şi pentru Klaipedos Nafta’, a explicat directorul general al Hoeght LNG, Sveinung Stole, după semnarea acordului.
Nava va fi adusă în portul Klaipeda la sfârşitul lui 2014, iar Klaipedos Nafta va putea de devină proprietara ei la finalul perioadei de leasing. ‘FSRU va ajuta Lituania să-şi reducă dependenţa faţă de singurul furnizor de gaz şi va oferi acces spre pieţele de gaz internaţionale’, declară directorul general al Klaipedos Nafta, Rokas Masiulis. Potrivit acestuia, doar în primul an de activitate al FSRU compania sa îi va oferi Lituaniei circa 1 miliard de metri cubi de gaz.
Dependenta strategica
Anul trecut Lituania a consumat 3,4 miliarde de metri cubi de gaz, întreaga cantitate fiind importată din Rusia. În opinia înalţilor funcţionari lituanieni, importurile de gaz lichefiat vor pune capăt dominaţiei Gazprom pe piaţa de gaz a Lituaniei. Astfel, ministrul energeticii al Lituaniei, Arvidas Sekmokas, a caracterizat afacerea drept ‘probabil cea mai mare reuşită’ în domeniul energetic, din momentul construirii, în 1999, a terminalului petrolier din Butinge de pe litoralul Baltic. ‘Preţurile ridicate pe care le practică Gazprom ne-au determinat să creăm acest terminal pentru primirea de gaz lichefiat, terminal care va permite livrări sigure de gaz şi crearea unei pieţe în domeniu. Acest lucru va duce la scăderea preţurilor la gaz’, este convins Sekmokas.
Între timp, Gazprom s-a adresat Curţii Internaţionale de Arbitraj, pentru a-şi proteja dreptul de control asupra gazoductelor din Lituania, drept pe care îl va pierde odată cu amendamentele la legislaţia UE.
Expertii Gazprom
Opiniile experţilor ruşi referitor la planurile Lituaniei sunt împărţite. Potrivit lui Dmitri Aleksandrov, dominaţia Gazprom se va menţine pentru cel puţin următorii câţiva ani. ‘Totuşi, înlocuirea unui miliard din cele 3,5 miliarde pe care le consumă anual Lituania nu este o cantitate foarte importantă’, subliniază Aleksandrov. În afară de aceasta, apar o mulţime de întrebări la care nu există deocamdată un răspuns: la ce preţ va fi cumpărat gazul lichefiat, va putea vreo altă ţară în afară de Norvegia să livreze gaz lichefiat? Nu este clar nici dacă lituanienii vor putea renunţa la livrările de gaz rusesc fără sancţiuni, care au fost stipulate în contractul pe termen lung cu Gazprom. Totuşi, dacă în 2015 se va dovedi că termenul de recuperare a investiţiilor în platforma pentru primirea de gaz lichefiat anunţat de Lituania va deveni accesibil, acest lucru va constitui un argument solid în disputa cu Gazprom pe marginea preţului la gaz.
La rândul său, analistul Mihail Krutihin este convins că Gazprom se va confrunta cu vremuri dificile. ‘Pe lângă Norvegia, Lituania va putea primi gaz şi din Polonia sau din Germania, prin recumpărare. Astăzi, Gazprom livrează în Lituania gaz la preţul de circa 400 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce Qatarul este gata să livreze gaz lichefiat la preţul de 283 de dolari. Chiar şi ţinând cont de plata la leasing, avantajul de preţ este evident’, subliniază Krutihin.
de Razvan Iorga | mart. 5, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful statului Traian Basescu va vizita, luni, la ora 12.30, nava de foraj marin Deepwater Champion a companiei ExxonMobil, anunta Administratia prezidentiala de la Cotroceni. Pe data de 3 februarie, presedintele declara ca si-a amanat, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, vizita ce urma sa aiba loc a doua zi pe vasul de explorare al ExxonMobil, care foreaza pe blocul Neptun din Marea Neagra. La inceputul unei intrevederi la Palatul Cotroceni cu reprezentantii ExxonMobil si Petrom, Traian Basescu isi exprima regretul ca a trebuit sa fie amanata aceasta vizita pe vasul Deepwater Champion, care urma sa fie efectuata la invitatia operatorilor petrolieri. Ian Fisher, directorul general al sucursalei ExxonMobil Explorare si Productie Romania, l-a informat pe seful statului ca operatiunea de forare demarata la sfarsitul lunii decembrie a progresat in ultimele saptamani, insa a fost incetinita din cauza vremii furtunoase. El a subliniat ca nava de forare are o tehnologie ultramoderna si, in ciuda vremii furtunoase si a marii agitate, nu s-a deplasat decat un metru de la locul de forare. „Am inteles ca tehnologia de la bordul navei este ca in Star Trek?”, a intrebat Basescu. Reprezentantul ExxonMobil i-a raspuns ca tehnologia folosita la forare a avansat foarte mult, putand fi comparata cu cea din serialul SF. Pe nava Deepwater Champion sonda de forare este actionata prin „joystick-uri”, un progres extraordinar fata de tehnologia de acum 30 de ani, a spus el.
Teritoriul recuperat din litigiul cu Ucraina
Fisher i-a spus presedintelui ca sonda navei are o capacitate de forare de pana la 3.000 de metri adancime, desi nivelul la care se foreaza acum in Marea Neagra este de 1.000 metri. Presedintele Basescu a subliniat in intrevederea cu reprezentantii companiilor petroliere ca blocul Neptun in care foreaza acum ExxonMobil si Petrom este situat pe teritoriul recuperat acum doi ani de la Ucraina, de la sud-est de Insula serpilor. ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EEPRL), o filiala a companiei Exxon Mobil, impreuna cu Petrom, au inceput forajul de explorare la sonda Domino1, prima sonda de explorare in ape de mare adancime din sectorul romanesc al Marii Negre, potrivit unui comunicat al Petrom. „Sonda Domino 1 este situata in blocul Neptun, la 170 kilometri de tarm, in ape cu adancimea de aproximativ 1000 de metri si va fi forata cu tehnologie de ultima generatie. Forajul va fi executat de catre vasul ultramodern de clasa mondiala Deepwater Champion, care a sosit recent in apele romanesti dupa finalizarea programului de foraj offshore din Turcia. Se estimeaza ca operatiunile de foraj vor dura aproximativ 90 de zile”, se arata in comunicatul Petrom. Petrom si Exxon au incheiat in 2008 o intelegere referitoare la explorarea in comun a potentialului de hidrocarburi a zonei de mare adancime din perimetrul Neptun.
de Vitalie Goncearov | mart. 4, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Statia radar de la Gabala, miza strategica pentru Moscova
Negocierile dintre Federatia Rusa şi Azerbaidjan cu privire la prelungirea acordului de închiriere a staţiei de radiolocaţie de la Gabala au intrat în impas, autoritatile de la Baku cerand majorarea chiriei de la 7 milioane USD, cat plateste Moscova in acest moment, pana la 300 de milioane USD, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse militare oficiale de la Moscova, citate de mass-media rusa, considera au suma cerută ca fiind ‘neadecvată’, subliniind că, în cazul în care Baku nu-şi va tempera pretenţiile, Rusia se va retrage din Gabala.
Anul acesta expiră vechiul acord de închiriere a staţiei de la Gabala, semnat între Rusia şi Azerbaidjan în 2002. Conform prevederilor documentului, acordul se prelungeşte automat din trei în trei ani, cu condiţia ca niciuna dintre părţi să nu o anunţe pe cealaltă, cu o jumătate de an înainte de expirarea acordului, cu privire la intenţia de a se retrage din acesta. O nouă jumătate de an expiră la 9 iunie, dată până la care cele două părţi ar trebui să convină asupra tuturor amănuntelor din contract.
Statie strategica
Moscova doreşte să închidă pentru o perioadă cât mai lungă problema staţiei de radiolocaţie de la Gabala, prelungind acordul nu cu 3, ci cu 25 de ani. În noiembrie 2011, după întrevederea dintre miniştrii azer şi cel rus ai apărării, Safar Abiev şi Anatoli Serdiukov, oficialul rus a declarat că părţile au reuşit să se înţeleagă pe marginea tuturor problemelor, cu excepţia celei financiare. La acea dată, conform surselor citate de publicatia rusa Kommersant, Azerbaidjanul şi-a exprimat intenţia de a dubla chiria de la 7 la 15 milioane de dolari. Pentru a depăşi această problemă, la începutul lui decembrie 2011 în negocieri s-a implicat o comisie specială, formată din reprezentanţi ai mai multor ministere ale Rusiei. Efectul, însă, a fost unul opus: Baku a majorat iniţial preţul până la 150 de milioane de dolari, iar acum – chiar până la 300 de milioane.
Plecarea din Gabala i-ar putea crea Rusiei probleme însemnate, subliniază Kommersant. Din punct de vedere funcţional, radarul azer ar putea fi înlocuit de noua staţie de radiolocaţie ‘Voronej-DM’ din Armavir (sudul Rusei), însă cel de-al doilea segment al acesteia, care ar urma să monitorizeze lansările de rachetă din zona de răspundere a staţiei de la Gabala, abia urmează să fie dat în exploatare.
Interese NATO
În acelaşi timp, asupra obiectivului azer abandonat de militarii ruşi ar putea avea pretenţii ţări din cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în primul rând SUA şi Turcia. În acest caz, Moscova nu doar va pierde unul din atuurile sale din negocierile cu Washingtonul pe marginea sistemului antirachetă, ci le va şi ceda americanilor o staţie care i-ar putea ajuta pe aceştia să ducă acţiuni militare împotriva Republicii Islamice Iran, considera oficialii rusi.
Noile solicitări ale Azerbaidjanului sunt explicate de Ministerul rus al Afacerilor Externe prin ‘actuala conjunctură’. ‘Finalizarea termenului de valabilitate a acordului constituie un moment propice pentru revizuirea prevederilor acestuia. În mod firesc, nimeni nu vrea să-l modifice în detrimentul său’, afirmă un diplomat rus pentru Kommersant.
Nabucco vs. South Stream
De altfel, printre experţii şi diplomaţii ruşi mai este vehiculată o versiune: refuzând să facă vreo concesie în cazul Gabala, Baku se răzbună de fapt pe Moscova pentru poziţia ei pe marginea statutului Mării Caspice. Rusia este iritată de posibila participare a Azerbaidjanului la gazoductul Transcaspic, proiectat să ocolească teritoriul rus. Conducta, cu o capacitate de 20-30 de miliarde cubi pe an, va permite transportarea de gaz din Turkmenistan spre gazoductul Nabucco, un concurent al gazoductului South Stream promovat de Gazprom.
Argumentul-cheie al Rusiei în această dispută este acela că, din punct de vedere juridic, statutul Mării Caspice nu a fost fixat nici la această oră, iar fără acordul tuturor ţărilor limitrofe, autoritatile de la Baku şi Aşhabad nu ar avea voie să construiască vreo conductă pe fundul mării. La rândul său, Azerbaidjanul insistă că poate soluţiona aceste probleme cu Turkmenistanul pe bază bilaterală, iar în acelaşi timp încearcă să-i creeze probleme Rusiei. Una dintre aceste probleme s-a dovedit a fi şi staţia de radiolocaţie de la Gabala, conchide Kommersant.
de Razvan Iorga | mart. 4, 2012 | R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prima actiune de politica externa a cabinetului Ungureanu s-a desfasurat in parametri deja traditionali impreuna cu omologi de la Chisinau, ocazie cu care Romania si Republica Moldova au semnat o serie de documente bilaterale de importanta strategica. Astfel, prima sedinta comuna a guvernelor Romaniei si Republicii Moldova, desfasurata sambata, la Iasi, s-a finalizat cu parafarea mai multor acorduri bilaterale, în domenii diverse. ”Ceea ce s-a reusit azi ar putea fi pus sub doua mari capitole: o evaluare a ceea ce Executivul trecut a reusit sa construiasca si, în acelasi timp, de a construi suplimentar, de a construi pe baza unui orar precis, initiative care sa justifice tot ceea ce ne intereseaza ca fiind strategic si pentru Romania si pentru Republica Moldova”, a afirmat primul-ministru roman Mihai-Razvan Ungureanu. La randul sau, premierul moldovean, Vlad Filat, a sustinut ca asteptarile au fost îndreptatite în privinta reuniunii celor doua executive. „Aceasta platforma care a fost oferita de sedinta demonstreaza utilitate. Am avut posibilitatea ca, fata în fata, ministrii responsabili pe domenii sa vorbeasca despre realizari, sa vorbim despre provocari, despre probleme ramase nerezolvate, dar mai important este sa indentificam si sa vorbim despre proiecte de anvergura de viitor. Abordarea a fost una care este impusa de timp, a fost una pragmatica, una care se adreseaza catre rezolvarea problemelor cu care se confrunta oamenii. De aceea, proiecte economice, care vizeaza infrastructura, dezvoltarea relatiilor economice, oferirea oportunitatilor investitionale, au fost dominante pe agenda sedintei de guvern”, a afirmat Vlad Filat. Mai multe documente bilaterale au fost semnate, sambata, la Iasi, la finalul sedintei comune a Guvernelor Romaniei si Republicii Moldova, atat de cei doi premieri, cat si de membri ai Cabinetelor de la Bucuresti si Chisinau.
Parteneriat strategic pentru Europa
Premierul roman Mihai-Razvan Ungureanu si omologul sau moldovean, Vlad Filat, au semnat Planul de actiune pentru implementarea Declaratiei comune privind instituirea unui Parteneriat strategic pentru integrarea europeana a Republicii Moldova. Domeniile de cooperare prevazute în Planul de Actiune sunt integrarea europeana, cooperarea politica si institutionala, cooperarea economica, culturala, educationala, în domeniul tineretului si sportului. Planul de Actiune semnat de premierii roman si moldovean asigura un cadru de cooperare bilaterala în acord cu angajamentul Romaniei de a sprijini obiectivul strategic fundamental al Republicii Moldova – aderarea la Uniunea Europeana. În prezenta celor doi premieri, ministrul roman al Apararii Nationale, Gabriel Oprea, si omologul sau moldovean, Vitalie Marinuta, au semnat un acord interguvernamental privind regimul juridic al mormintelor de razboi romanesti situate pe teritoriul Republicii Moldova, iar ministrul Administratiei si Internelor, Gabriel Berca, si omologul sau moldovean Alexei Roibu au semnat Acordul între Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea si ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, acest din urma document reglementand principiile si modalitatile tehnice de desfasurare a actiunilor de prognozare, prevenire, pregatire, protectie si interventie, în scopul localizarii, limitarii si înlaturarii efectelor calamitatilor naturale, avariilor industriale si/ sau ale catastrofelor, într-o maniera armonizata cu cerintele si recomandarile privind cooperarea internationala în materie.
Acorduri bilaterale
Un Protocol de cooperare între ministerele Muncii din cele doua tari a fost semnat de ministrul roman de resort Claudia Boghicevici si omologul moldovean Valentina Buliga. Ministrul roman al Educatiei, Catalin Baba, si ministrul moldovean al Tineretului si Sportului, Ion Cebanu, au semnat o întelegere privind cooperarea în domeniile tineretului si sportului. De asemenea, a fost semnat un Acord de colaborare între Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului din Romania si Ministerul Constructiilor si Dezvoltarii Regionale al Republicii Moldova, de catre ministrii Cristian Petrescu si Anatolie Zolotcov. O declaratie comuna între Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului din Romania, Ministerul Mediului si Padurilor din Romania si Ministerul Constructiilor si Dezvoltarii Regionale al Republicii Moldova si Ministerul Mediului al Republicii Moldova a fost semnata de ministrii romani Laszlo Borbely si Cristian Petrescu, iar din partea moldoveneasca de ministrul Gheorghe salaru si viceministrul Anatolie Zolotcov. În contextul reuniunii celor doua guverne, sambata, la Iasi, în fata Universitatii „Al. I. Cuza”, unde s-a desfasurat reuniunea interguvernamentala, cateva zeci de persoane au protestat. Înainte de sosirea delegatiei oficiale a Republicii Moldova protestatarii au scandat „Basarabia pamant romanesc”, ”Jos hotarul de la Prut”. Manifestantii au pastrat linistea în momentul intonarii celor doua Imnuri nationale, al Republicii Moldova si al Romaniei, si pe durata ceremoniei de onoare, dar, dupa ce cei doi premieri au intrat în cladirea universitatii si-au reluat scandarile.
Fonduri romanesti pentru Chisinau
Romania va acorda Republicii Moldova un sprijin financiar de 15 milioane euro pentru proiecte în domeniul protectiei mediului si schimbarilor climatice, bani asigurati din fondul nerambursabil de 100 milioane euro alocat în urma cu doi ani, a anuntat, sambata, premierul Mihai Razvan Ungureanu. Decizia a fost adoptata în sedinta comuna a guvernelor Romaniei si Republicii Moldova si va fi reglementata prin protocol aditional de modificare a acordului prin care a fost acordat ajutorul nerambursabil de 100 milioane euro. Premierul moldovean, Vlad Filat, a aratat ca exista unele „carente” în implementarea acestui acord, care vor fi eliminate. „Trebuie sa recunosc ca sunt probleme în administrare si la Chisinau, de aceea am convenit cum înlaturam aceste carente în implementarea acestui acord important pentru Republica Moldova”, a spus Filat.Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova pentru ajutorul financiar nerambursabil de 100 milioane euro a fost semnat la Bucuresti, la 27 aprilie 2010, si vizeaza dezvoltarea cooperarii dintre cele doua state în domeniile infrastructura de transport, unitati de învatamant, asistenta umanitara acordata în cazul unor situatii de urgenta si sectorul energetic la care se adauga, conform deciziei de sambata, de la Iasi, domeniul protectia mediului si schimbari climatice .
Securitate energetica
O alta problema importanta discutata de sefii celor doua cabinete la intalnirea de la Iasi a fost cea legata de securitatea energetica a Republicii Moldova care este strict depedenta de importurile de gaz rusesc. Membrii guvernelor roman si moldovean au convenit ca proiectul de interconectare a retelelor de transport al gazelor naturale sa fie finalizat în acest an, a anuntat premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, la finalul sedintei comune a celor doua Cabinete. „Unul dintre subiectele discutate a fost interconectarea retelelor de transport al gazelor naturale. Am convenit ca vom face tot ce este posibil ca acest proiect sa fie finalizat pana la sfarsitul acestui an”, a spus Filat. sedinta comuna a guvernelor roman si moldovean a fost organizata la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi si a durat aproximativ trei ore. Aceasta a fost prima reuniune comuna a celor doua guverne. În vara anului trecut, oficialii declarau ca realizarea gazoductului Ungheni-Iasi, investitie de 19 milioane de euro, este sustinuta atat de Uniunea Europeana, cat si de Federatia Rusa. Acestia aratau ca Uniunea Europeana a fost de acord sa acorde un grant de 7 milioane de euro pentru realizarea conductei de gaze, iar autoritatile moldovene discuta deja cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii pentru finantarea diferentei. Prin aceasta conducta Romania va putea sa importe si sa exporte gaze naturale. O cantitate cuprinsa între 16 si 18% din gazele exportate de Gazprom în Europa trec prin conducte aflate pe teritoriul Republicii Moldovei, potrivit lui Lazar. Consumul anual de gaze al Republicii Moldova se ridica la 3 miliarde metri cubi, în timp ce al Romaniei este de circa 14 miliarde metri cubi.
