de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul de la Kiev, Petro Porosenko, ingrijorat de amenintarile Kremlinului
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko a reluat, sâmbătă, acuzaţiile conform cărora Rusia a adunat o forţă militară consistentă în estul Ucrainei, care este controlat de separatiştii pro-ruşi şi în Crimeea, regiunea fiind anexată de Rusia în 2014, relatează mass-media de la Kiev. „Rusia a mobilizat 80.000 de soldaţi, 1.400 de sisteme de rachete, 900 de tancuri, 2.300 de vehicule blindate, 500 de avioane şi 300 de elicoptere”, a scris Poroşenko pe Twitter. De asemenea, Moscova a construit o forţă navală puternică în Marea Neagră şi Marea Azov, zone împărţite de Rusia şi Ucraina, conform preşedintelui ucrainean.
Poroşenko a putut fi văzut pe postul de televiziune „112 Ucraina” când prezenta aeronave, elicoptere şi drone noi pentru armata ucraineană, pe fondul introducerii legii marțiale în 10 regiuni din fosta republică sovietică, majoritatea limitrofe Federației Ruse și regiunii separatiste transnistrene. Ucraina şi-a înăsprit securitatea de la zonele de infrastructură esenţială, precum centralele nucleare şi chimice sau la porturile din Marea Neagră şi Marea Azov, a precizat Poroşenko, care se află în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 31 martie 2019.
Incident naval
Trei nave ucrainene – două vedete blindate, Berdiansk şi Nikopol, şi remorcherul Iani Kapu – au fost sechestrate duminică de forţele ruseşti în timp ce încercau să intre din Marea Neagră în Strâmtoarea Kerci, care desparte Crimeea de Rusia şi marchează accesul în Marea Azov. Una dintre nave fost atacată, iar şase marinari au fost răniţi, conform Kievului, în timp ce în varianta Moscovei au fost răniţi trei marinari, fără însă a le fi pusă în pericol viaţa. Incidentul a dus la un război al declaraţiilor, în conflict intervenind statele occidentale şi NATO. Parlamentul Ucrainei a aprobat, luni seara, legea marţială pentru 30 de zile, la frontiera cu Rusia, urmare a incidentului din largul Crimeei.
Ucraina, legea marțială în 10 regiuni
Crimeea, fortificată cu noi sisteme S-400
Al patrulea batalion de sisteme de rachete sol-aer S-400 a intrat joi în serviciu în localitatea Djankoi din nordul Crimeii, în apropiere de graniţa cu Ucraina, a anunţat agenţia de presă rusă oficială TASS, citând un purtător de cuvânt al Flotei Rusiei din Marea Neagră, potrivit Unian, citat de KARADENIZ PRESS. ‘Sisteme de rachete S-400 Triumf din cadrul unităţii de apărare antiaeriană a Districtului militar Sud (al Federaţiei Ruse) au intrat în serviciu pentru protejarea antiaeriană a Crimeii’, a precizat purtătorul de cuvânt Aleksei Rulev, conform căruia sistemele de rachetă S-400 sunt deja operaţionale.
În septembrie, Rusia a desfăşurat un batalion de sisteme antiaeriene S-400 Triumf în împrejurimile localităţii Evpatoria, pe coasta vestică a Crimeii, permiţându-i să monitorizeze zona de vest a Mării Negre, pe o rază de 600 km, acest sistem având o rază de interceptare a ţintelor aeriene de 400 de km la o înălţime de până la 30 de km.
Prima subunitate de S-400 a fost instalată în ianuarie 2017 în Feodosia, iar a doua a intrat în serviciu în ianuarie 2018 la Sevastopol.
Monitorizare intensificată
Potrivit presei regionale, Rusia va putea astfel monitoriza zona dintre Bosfor şi Odesa şi părţi din Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina. În acest sens, Moscova a desfășurat și subunități specializate în peninsula Crimeea.
S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.
Desfăşurarea noilor sisteme S-400 în Crimeea intervine în plină criză între Kiev şi Moscova, după incidentul naval din Marea Neagră în weekendul trecut, când trei nave militare ucrainene – două vedete blindate şi un remorcher – au fost interceptate cu forţa şi sechestrate de către gărzile de coastă ruse. Toţi cei 24 de marinari ucraineni – între care trei răniţi – au fost luaţi prizonieri şi plasaţi în arest preventiv pentru 60 de zile. Rusia susţine că navele ucrainene au intrat ilegal în apele sale teritoriale în apropiere de strâmtoarea Kerci, care asigură trecerea din Marea Neagră în Marea Azov. Kievul susţine, în schimb, că a fost un act de agresiune comis de partea rusă în ape neutre.
Corespondeță de la Kiev de Mihai Isac
de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
NATO, amenințat de Kremlin
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv, citat de mass-media internațională. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită … Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.
Cosmosul, armă politică
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Amintim, într-un interviu acordat ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
Oficialii NATO au declarat că prezența navelor sale militare în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Prezența navelor militare NATO în Marea Azov, interzisă de Kremlin
Refuz cu repetiție
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat anterior că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană. În interviul acordat RT France, Paris Match și Le Figaro, șeful diplomației ruse a menționat că în conformitate cu Acordul ruso-ucrainean privind Marea Azov, Kievul are nevoie de acceptul Moscovei în ceea ce privește anumite acțiuni în acest bazin. Anterior, Ucraina a acuzat Rusia că blochează accesul vaselor sale în Marea Azov.
Serghei Lavrov a mai declarat că Occidentul acționează provocator atunci când recurge la modernizarea infrastructurii de transport. Moscova consideră că, astfel, tehnica militară NATO poate să ajungă mai ușor la granițele Rusiei.
Menționăm că, în acest moment, Federația Rusă deține superioritatea absolută din punct de vedere al navelor de luptă și avianelor militare în bazinul Mării Azov, pe fondul controlului exercitat asupta strâmtorii Kerci. Autoritățile ruse au concentrat în Marea Azov unități specializate din Flota militară rusă din Marea Caspică, Flota Mării Baltice, alte mari unități, având sprijinul Flotei militare ruse a Mării Negre și al importantului contingent militar rus din Peninsula Crimeea.
Mobilizare ucraineană
Ucraina a început construcția unei baze militare în zona Mării Azov, situată în nordul Mării Negre, şi a mobilizat efective suplimentare în această regiune pentru a contracara ameninţările Rusiei. „Toate acţiunile din zona Mării Azov constituie elemente pentru consolidarea prezenţei ucrainene în această regiune, pentru a putea avea o reacţie adecvată la posibilele provocări lansate de Rusia”, a afirmat anterior Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS.
În acest moment, Ucraina are puține nave militare în Marea Azov. La sfârșitul lunii septembrie 2018, două nave ucrainene militare auxiliare, remorcherul A-830 Korets și nava de conducere A-500 Donbass, au ajuns în portul Mariupol, cel mai important port civil și militar al Ucrainei de la Marea Azov, țintă a mai multor ofensive eșuate ale separatiștilor pro-ruși. Cele două nave au traversat, cu acordul expres al părții ruse, Strâmtoarea Kerci, pe sub Podul Crimeea, fiind suplimentate cu două vedete blindate purtătoare de artilerie moderne, de producție ucraineană. Două nave similare au fost capturate de partea rusă în timpul incidentelor recente din Marea Neagră.
Aceste eforturi susținute de consolidare a unei prezențe navale a Kiev-ului în Marea Azov, au dus la incidentul naval dintre Rusia și Ucraina de acum câteva zile, soldat cu arestarea de către Moscova a 3 nave militare și a 24 de marinari și ofițeri ucraineni, transferați deja din Crimeea la Moscova.
Administraţia SUA a cerut Rusiei „să înceteze persecutarea” navelor ucrainene şi a oferit Forţelor Navale ucrainene nave militare de patrulare.
Moscova susţine că inspecţiile maritime sunt legitime şi acuză Ucraina că ar intenţiona să impună o blocadă în jurul Crimeei.
Corespondeță de la Kiev de Isac Mihai
de Isac Mihai | nov. 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, confruntată cu un nou an electoral
Alegerile prezidențiale ordinare din Ucraina vor avea loc pe 31 martie 2019 se arată în decretul semnat de președintele Radei Supreme de la Kiev, Andrei Parubii, relatează mass-media din Ucraina, citată de KARADENIZ PRESS. „În conformitate cu punctul 7 partea a doua art. 85, partea a cincea a art. 103 din Constituția Ucrainei, Rada Supremă de la Kiev hotărăște: a stabili data alegerilor ordinare ale președintelui Ucrainei pentru duminică, 31 martie 2019. Această hotărâre intră în vigoare din data adoptării”, se arată în textul hotărârii publicate pe site-ul Parlamentului unicameral de la Kiev.
Actualul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, deține această funcție din 7 iunie 2014. Până în acest moment, pricipala favorită este Iulia Timoșenko, lidera principalului partid de opoziție, Batikivșcina.
Legea marțială
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a promulgat miercuri Actul asupra legii marţiale în Ucraina, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia, a anunţat purtătorul său de cuvânt, citat de mass-media. „Preşedintele Poroşenko a semnat legea”, a anunţat pe Facebook acest purtător de cuvânt, Sviatoslav Ţegolko, cu privire la legea adoptată luni de parlamentul ucrainean, privind introducerea legii marţiale pentru 30 de zile în zece regiuni frontaliere ale Ucrainei.
Într-un discurs către naţiune susţinut luni, Petro Poroşenko a subliniat că intenţionează să instituie legea marţială începând din 28 noiembrie, ora locală 09:00, pentru 30 de zile, şi nu începând cu ziua de luni, aşa cum a decis în ajun Consiliul Securităţii Naţionale şi Apărare (SNBO). Poroşenko a declarat că instituirea legii marţiale nu va afecta drepturile şi libertăţile individuale, dar documentul care a fost prezentat Radei Supreme conţine totuşi restricţii în acest sens.
Textul adoptat de deputaţi a ratificat un decret prezidenţial semnat în acest sens luni.
Legea marţială a fost introdusă pentru 30 de zile în zece regiuni de frontieră şi cu ieşire la coasta Mării Negre şi Mării Azov, ca urmare a unui incident armat care a avut loc între Ucraina şi Rusia în largul Peninsulei Crimeea.
Incident naval
Duminică, paza de coastă rusă, subordonată Serviciului Federal de Securitate (FSB), a capturat două nave-vedetă şi un remorcher al marinei ucrainene, pe care Moscova le acuză că au intrat ilegal în apele teritoriale ruse în largul peninsulei Crimeea anexate. Acest incident a survenit în Marea Neagră în timp ce aceste nave încercau să pătrundă în strâmtoarea Kerci, pentru a intra în Marea Azov.
„Trebuie să fim cu toţii gata să respingem agresiunea din partea duşmanului nostru, care până de curând a fost vecinul nostru”, a declarat miercuri şeful guvernului ucrainean, Volodymyr Groisman, în deschiderea Consiliului de Miniştri.
Autorităţile ucrainene au dat de mai multe ori asigurări că legea marţială, care permite mobilizarea cetăţenilor, reglementarea mass-media şi limitarea întrunirilor publice, are un caracter strict „preventiv”. „Obiectivul legii marţiale constă în a-i arăta duşmanului că va plăti foarte scump dacă va decide să ne atace. Va fi ca un duş rece care să-i oprească pe nebuni, înainte de a avea de gând să atace Ucraina”, a declarat marţi seara la televiziune preşedintele Poroşenko.
Iulia Timoșenko, favorită
Peste 50 la sută din ucraineni nu susțin candidatura actualului lider de la Kiev, Petro Poroșenko, la Președinția Ucrainei, arată datele unui nou sondaj, realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, în parteneriat cu Centrul de cercetări economice şi politice „O. Razumkov” și Grupul sociologic „Rating”, transmite UNIAN.
Potrivit sondajului, 47% dintre respondenții au menționat că se vor prezenta la urnele de vot cu siguranță, în timp ce circa 28% susțin că probabil se vor prezenta la vot, iar 28% sunt indeciși sau declară că cu siguranță nu vor participa la alegeri.
În ceea ce privește preferințele și simpatiile electorale, pentru Iulia Timoșenko, liderul Partidului „Batikivșcina” ar vota 20,7% dintre respondenți, pentru omul de televiziune Volodymyr Zelenski, liderul partidului „Servitorul Poporului” ar vota 11,4%, pe când actualul președinte Petro Poroșenko ar înregistra 10,3% din sufragii.
Pe locul 4 s-ar plasa Anatolii Gryțenko cu 8,7% din voturi, urmat de Iurii Boiko cu 7,6% din voturi, Oleg Leașko – 5,5% și Sveatoslav Vakarciuk – 5,1%.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 10 mii de respondenți, în perioada 19 octombrie – 2 noiembrie 2018, și are o marjă de eroare de +/- 1%. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul-SUA-Donald-Trump. pregătit pentru întrevederea cu Putin
Întrevederea dintre preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, va avea loc în marja summitului G20 de la Buenos Aires, după cum a fost prevăzut, în pofida ameninţărilor liderului american de a anula această întrevedere, a anunţat joi Kremlinul, citat de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Washingtonul a confirmat întrevederea”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, precizând că aceasta va avea lor sâmbătă, „1 decembrie, în jur de miezul zilei” şi „ar putea dura circa o oră”.
Subiecte sensibile
Printre subiectele ce ar putea fi abordate de către cei doi şefi de stat se numără „relaţiile bilaterale, securitatea strategică, dezarmarea şi conflictele regionale”, a adăugat Peskov. „Nu trebuie neapărat să fim de acord asupra tuturor problemelor, de altfel aceasta este imposibil, însă este necesar să discutăm. Este nu doar în interesul ţărilor noastre, ci şi al lumii întregi”, a explicat Peskov.
Confruntarea dintre Ucraina şi Rusia, reactivată de sechestrarea, duminică, în largul Peninsulei Crimeea a trei nave militare ucrainene de către paza de coastă rusă, ameninţa să aibă repercusiuni asupra summitului G20 care îşi începe lucrările vineri, în Argentina.
„Poate că nu voi face această întrevedere” prevăzută cu Putin în acest cadru, a avertizat marţi Donald Trump într-un interviu pentru Washington Post, subliniind că „nu-i place această agresiune”.
Amenințări SUA
Preşedintele american Donald Trump a anunţat, la rândul său, că îşi anulează întâlnirea cu omologul său rus Vladimir Putin, prevăzută în marja summitului G20 de la Buenos Aires (Argentina), menţionând actuala criză în Ucraina. ”Pe baza faptului că navele şi marinarii nu au revenit în Ucraina din Rusia, am decis că pentru toate părţile interesate ar fi mai bine să-mi anulez întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin în Argentina”, a anunţat Donald Trump într-o postare pe Twitter, scrisă la bordul avionului care îl duce la Buenos Aires. ”Aştept cu nerăbdare un summit semnificativ (americano-rus) imediat ce situaţia actuală va fi soluţionată”, mai spune în mesajul său Donald Trump.
Înainte de a se îmbarca pentru zborul către Argentina, el declarase presei că va avea în avion un raport complet asupra acestui incident şi că în urma acestuia va decide dacă se întâlneşte sau nu cu preşedintele rus.
Confruntarea între Ucraina şi Rusia, reactivată de interceptarea prin forţă şi sechestrarea duminica trecută în largul Crimeii a trei nave militare ucrainene, s-a repercutat astfel asupra întrevederii Putin-Trump la summitul G20 din Buenos Aires. Toţi cei 24 de marinari ucraineni capturaţi la bordul navelor au fost plasaţi în arest preventiv pentru 60 de zile de către Rusia, iar joi s-a aflat că ei au fost transferaţi din Crimeea – unde au fost duşi iniţial – la Moscova, în închisoarea Lefortovo.
Mediere refuzată
Moscova nu vede nevoia unor eforturi de mediere pentru normalizarea relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, iar cei care vor să ajute pot să intervină pe lângă Kiev, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de mass-media internațională. ‘Moscova este recunoscătoare tuturor celor care sunt dispuşi să contribuie la dezescaladarea tensiunilor provocate de partea ucraineană. Dar nu vede nevoia unor eforturi de mediere: cei dornici şi care dispun de astfel de posibilităţi ar putea să ajute intervenind pe lângă autorităţile de la Kiev’, a afirmat Peskov, reiterând poziţia oficială a Rusiei cu privire la incidentul din weekendul trecut în Marea Neagră. Partea rusă insistă că cele trei nave ucrainene interceptate prin forţă şi sechestrate de gărzile de coastă ruse încălcaseră apele teritoriale ruse în apropiere de Crimeea, anexată în 2014 de Rusia, dar considerată în continuare de către Kiev drept teritoriu al său.
Navele militare ucrainene ‘nu au fost atacate, ci s-au întreprins măsuri de reţinere a lor pentru încălcarea frontierei de stat a Federaţiei Ruse’, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, întrebat de ce gărzile de coastă ruse au atacat vasele marinei ucrainene în apele neutre.
Variantă rusă
Potrivit Moscovei, trei nave ale Forţelor navale ucrainene – două vedete blindate (‘Berdiansk’ şi ‘Nikopol’) şi remorecherul ‘Ianî Kapu’ – au intrat în apele teritoriale ruse într-o zonă provizoriu închisă şi au încercat să pătrundă în strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov. Gărzile de coastă ruse au invocat ‘manevre periculoase din partea acestora’, deşi în imaginile video postate de Kiev pe internet se poate vedea cum o navă de patrulare rusească loveşte în plin remorcherul, iar gărzile de coastă ruse deschid focul asupra vaselor ucrainene, după cum au relatat agenţiile ucrainene de presă. Trei marinari ucraineni au fost răniţi în urma acestui incident, fiind în prezent spitalizaţi în Crimeea ocupată. Aceştia împreună cu alţi 21 de membri ai echipajelor au fost capturaţi, iar cele trei nave ucrainene sechestrate.
Aceasta este prima confruntare militară deschisă între Moscova şi Kiev după anexarea Crimeii în 2014 şi declanşarea în acelaşi an a unui conflict armat în estul Ucrainei între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi.
Convenția de la Montreaux, armă diplomatică
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat joi că a propus Rusiei şi Ucrainei să medieze criza dintre cele două ţări în urma incidentului din Marea Azov, conform AFP.
De altfel, şeful marinei ucrainene Igor Voroncenko a declarat joi că Ucraina va cere Turciei – ţară membră a NATO – să blocheze accesul în strâmtoarea Bosfor pentru navele ruseşti, ca răspuns la incidentul de lângă strâmtoarea Kerci, în baza articolului 19 al Conveției de la Montreaux privind regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele.
‘Vom cere Republicii Turcia să închidă Bosforul pentru ca ruşii să ştie cum e să încalce dreptul internaţional’, a declarat amiralul Igor Voroncenko la Kiev în cadrul unei conferinţe dedicate securităţii maritime, citat de mass-media de la Kiev. ‘Cred, comunitatea internaţională va recunoaşte că a fost comis un act de agresiune împotriva Ucrainei’, şi-a exprimat convingerea amiralul Voroncenko. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Marinarii ucraineni capturați duminică de FSB în Marea Neagră sunt evacuați din peninsula Crimeea, după ce un tribunal din Simferopol i-a plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, relatează rbc.ua, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit rbc.ua, care citează avocații marinarilor, toți sunt evacuați în Moscova, în închisoarea Lefortovo, urmând ca ulterior să ajungă în alte regiuni ale Federației, inclusiv zona siberiană. Concomitent, marinarii care au fost răniți au fost transportați din spitalul din Kerci în Penitenciarul de Maximă Siguranță din Simferopol.
Tactică obișnuită
Oficialitățile de la Kiev au declarat, pentru KARADENIZ PRESS, că nu sunt surprinse de decizia autorităților ruse, evacuarea ostatecilor ucraineni în interiorul Federației Ruse fiind o practică standart a Moscovei în ceea ce privește majoritatea cetățenilor Ucrainei aflați în închisorile rusești, sub diferite pretexte.
Reamintim că duminică flota militară rusă a Mării Negre și unități FSB au atacat trei nave ucrainene în apropierea strâmtorii Kerci, care face legătura dintre Marea Azov și Marea Neagră. În urma tacului rușii au capturat navele și 24 de marinari ucraineni. La 28-29 noiembrie un tribunal din Simferolop a plasat toți prizonierii în arest pentru două luni.
NATO, UE, SUA, dar și organizațiile internaținale au cerut Moscovei eliberarea tuturor prizonierilor capturați duminică, lucru refuzat de autoritățile ruse.
6 tipuri de atacuri
Marinarii ucraineni, capturați pe 25 noiembrie în strâmtoarea Kerci, au fost supuși la 6 tipuri de atacuri diferite, a declarat vicepreședintele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Oleg Frolov, la o conferinta de presa susținuta la Kiev. „Navele ucrainene au devenit ținte pentru militarii ruși care în mod cinic și-a exersat abilitățile în utilizarea diferitelor tipuri de arme. De fapt, marinarii ucraineni au supraviețuit printr-un miracol, deoarece au fost supusi la 6 tipuri de atacuri”, a spus Frolov.
Oficialul SBU a remarcat că remorcherul „Jana Kapu” a fost lovit de nava ruseasca „Don”. Totodata, a avut loc lansarea asupra navelor a doua rachete anti-nava de catre un avion multi-rol Su-30, si alte doua rachete de catre un elicopter de asalt Ka-52. În plus, rușii au folosit arme navale de calibru mare – a fost supus foculului timoneria, unde se aflau marinarii.
La final au recurs la abordaj cu forțele speciale Spetsnaz, împotriva marinarilor ucraineni fiind folosita forta fizică excesiva.
Potrivit lui Frolov, al șaselea tip de violență se produce în prezent – „presiunea fizică și psihologică și arestarea ilegală a tuturor celor 24 de marinari, precum și ascunderea de informații cu privire la starea de sănătate a celor trei prizonieri raniti în timpul atacului armat al Rusiei”. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a acuzat miercuri pe omologul său ucrainean Petro Poroşenko de orchestrarea ‘provocării’ navale în Marea Neagră în weekend pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de popularitate în vederea alegerilor prezidenţiale din martie 2019, expunându-şi în premieră punctul de vedere asupra evenimentelor care au dus la escaladarea crizei ruso-ucrainene a treia zi după incident, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
‘În ceea ce priveşte incidentul din Marea Neagră, aceasta este o provocare, bineînţeles. Provocarea a fost orchestrată de puterea în exerciţiu (de la Kiev) şi cred că şi de actualul preşedinte, înaintea alegerilor prezidenţiale din Ucraina, preconizate pentru luna martie a anului viitor’, a afirmat Putin, adăugând, în ton cu cele declarate anterior de alţi oficiali ruşi, că Petro Poroşenko se situează undeva pe poziţia a cincea în sondaje şi ar putea nici să nu ajungă în al doilea tur de scrutin, astfel că s-a folosit de incident ca de un pretext pentru a introduce legea marţială.
Datorie militară
‘De aceea, a trebuit să facă ceva pentru a tensiona situaţia şi de a crea obstacole insurmontabile pentru contracandidaţii săi, în primul rând din partea opoziţiei’, a afirmat Putin, exprimându-se în marja forumului organizat sub egida băncii VTB ‘Rusia cheamă!’.
Rusia a sechestrat trei nave ale marinei ucrainene şi a capturat echipajele lor duminică pe motiv că acestea ar fi intrat ilegal în apele sale teritoriale, ceea ce Ucraina neagă.
Potrivit şefului statului rus, gărzile de coastă ruse şi-au îndeplinit duminică ‘datoria lor militară’ reţinând cele trei nave militare ucrainene în largul Crimeii. ‘Ele şi-au îndeplinit datoria militară la perfecţie, cu precizie’, a spus el, în cursul forumului economic desfăşurat la Moscova, explicând această acţiune militară, soldată cu rănirea a trei marinari ucraineni, prin faptul că navele ucrainene nu au răspuns la somaţia gărzilor de coastă ruse.
‘Ce s-a întâmplat de fapt? Ei (ucrainenii) nu au răspuns la cererile gărzilor noastre de coastă. Ei au intrat în apele noastre teritoriale’, a insistat Putin în declaraţia difuzată de televiziunile publice ruse şi preluată de AFP. ‘Şi cum ar fi trebuit să reacţioneze grănicerii? Navele militare intraseră în apele teritoriale ale Federaţiei Ruse şi nu răspundeau la somaţie şi nu era clar ce avea de gând să facă. Dacă ar fi acţionat diferit, ar fi ajuns la tribunal. Dar şi-au îndeplinit datoria militară, practic, şi-au îndeplinit funcţiile legitime pentru protejarea integrităţii teritoriale a Federaţiei Ruse’, a insistat Vladimir Putin, luând practic apărarea gărzilor de coastă ruse, care au deschis focul asupra vaselor ucrainene, iar una din navele ruseşti de patrulare a lovit direct remorcherul ucrainean.
Tirade politice
Preşedintele Vladimir Putin a calificat cele întâmplate drept o ‘provocare’ şi un ‘incident frontalier’, denunţând că Ucraina s-a servit cu succes de episod pentru a vinde sentimente antiruseşti. El a amintit că în septembrie nave de război ucrainene au trecut ‘liniştite’ prin strâmtoarea Kerci, care face posibil accesul din Marea Neagră în Marea Azov.
Preşedintele rus a mai spus că ‘spuma’ actuală a politicii de la Kiev se va retrage, iar poporul ucrainean va face o evaluare cândva cu privire la actuala conducere, la fel ca poporul georgian care a evaluat activitatea lui (Mihail) Saakaşvili’ (fost preşedinte georgian).
Vladimir Putin şi-a exprimat convingerea că, în pofida tuturor dificultăţilor în relaţiile dintre cele două ţări, popoarele rus şi ucrainean vor fi mereu apropiate unul de celălalt.
Acest episod a suscitat temeri în Occident privind un conflict mai vast între cele două ţări, în timp ce Kievul a instituit începând de miercuri legea marţială în 10 regiuni ale ţării la frontiera cu Federaţia Rusia şi cu Republica Moldova, în dreptul Transnistriei, evocând posibilitatea unei invazii ruse.
Aceasta este prima confruntare militară deschisă dintre Moscova şi Kiev de la anexarea în 2014 de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea şi începutul în acelaşi an a conflictului armat din estul Ucrainei între forţele ucrainene şi separatişti proruşi, soldat cu peste 10.000 de morţi.
„Nu credeţi în minciunile lui Putin”
Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko l-a acuzat pe preşedintele Rusiei Vladimir Putin că încearcă să-i anexeze întreaga ţară şi a cerut cancelarului Angela Merkel – , în interviuri acordate mass-media germane – să vină în ajutorul Kievului în această criză, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rusia a sechestrat trei nave ale marinei ucrainene împreună cu echipajele lor duminică în apropierea Peninsulei Crimeea, pe care Moscova o anexat-o în 2014, pentru ceea ce a spus că a fost intrarea lor ilegală în apele ruseşti – o acuzaţie respinsă puternic de Kiev.
Joi, în interviuri pentru ziarul german Bild şi grupul de presă Funke, Poroşenko a respins acuzaţiile Rusiei că intrarea vaselor în Marea Azov – o mică mare ale cărei ape teritoriale sunt împărţite între Ucraina şi Rusia şi unde se află porturile ucrainene Mariupol şi Berdiansk – a fost o provocare.
„Nu credeţi în minciunile lui Putin”, a declarat el pentru Bild, ziarul german cu cea mai mare vânzare, comparând protestele de nevinovăţie ale Rusiei în această chestiune cu respingerea de către Moscova în 2014 a faptului că avea soldaţi în Crimeea, chiar în timp ce ei se deplasau să o anexeze.
Visuri imperiale
„Putin doreşte întoarcerea vechiului imperiu rus”, a spus el. „Crimeea, Donbas, întreaga ţară. Ca un ţar rus, aşa cum el însuşi se se vede, imperiul său nu poate funcţiona fără Ucraina. El ne vede ca pe colonia sa”, a adăugat Poroşenko.
Moscova a anexat Crimeea după ce președintele Iușcenko a fost răsturnat la Kiev, iar mai târziu Kremlin-ul a sprijinit separatiştii proruşi în estul Ucrainei într-un conflict în care au fost ucise peste 10.000 de persoane. Cele mai mari lupte s-au încheiat cu o încetare a focului în 2015, dar schimburi mortale de tiruri încă sunt frecvente.
Miza Nord Stream 2
Poroşenko a cerut Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”.
Poroşenko a cerut de asemenea staţionarea navelor NATO în Marea Azov, sugestie respinsă deja de cancelarul Angela Merkel. (Isac Mihai)
